3,030 matches
-
poc-poc, Tetsur? lovea pantofii. Se legăna între valuri. Părul lui Mugiko plutea. Doi cedri erau în comă. Dealul se scufunda. Casele, vitele și caii, păsăretul pluteau pe valuri. Ce vedeam eu de-acolo, de sus, era chiar lumea aceasta de țărână. Am oprit focul și am pus capacul. Ceaunul bunicii era înspăimântător.” (p. 77) Ceaunul este un roman al lucrurilor trecute sub tăcere, în care o forță formidabilă au faptele și personajele care nu intervin direct în narațiune ci sunt doar
Amintirile sunt ca legumele dintr-o supă by Răzvan Mihai Năstase () [Corola-journal/Journalistic/4940_a_6265]
-
memorabile, un grup de copii se joacă cu vârtelnițele în timp ce bătrâni ferfenițiți, cocliți, joacă cărți, unul îl trimite pe un băiat să-i cumpere țigări promițându-i 20 de lire dacă vine mai repede decât se usucă scuipatul lui în țărână. Încurajat de toți ceilalți, puștiul începe o goană nebună pe străzile sărăcăcioase ale unui mic oraș sicilian, Bagheria, Baaria, și accelerând, își ia zborul asemeni unui avion plutind peste orașul care i-a dat viață. Mai târziu, copilul devenit adult
Baaria, mon amour! by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/6296_a_7621]
-
sâmbure de derizoriu dat din mână-n mână. O minune, așadar, de uz personal: „Și precum anticarul, la patima-i supus,/ Culege vecheaaramă ce nu mai are curs,/ Așa în a mea râvnă, pe locul părintesc,/ Fiu al ăstor ruine, țărâna lor slăvesc.” (Trecutul. La mănăstirea Dealu). Biblioteca estivală a lui Codrescu din Adela conține un Diogene Laerțiu luat de la anticariat, de unde doctorul în loisir își extrage pasaje despre apatie. O întâmplare semnificativă, ca la Caragiale, întâlnirea cu cartea veche, în
Anticari... by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/5433_a_6758]
-
singura pe care nu o putem înstrăina: „Nu poți să mori prin comparație:/ Ca un scâncet putrezit în inimă” (ca și cum). Noul naște și el moarte: „Placenta e pusă la putrezit/ ca o sămânță/ care/ s-a întors/ prea devreme în țărână” (întuneric de mamă) și chiar Începutul e doar o avanpremieră a separării de viață: „Ultimul cearșaf e încă bumbac necules/ Îl bate vântul/ și nu știe pe cine va înveli”. Întregul volum respiră aerul trecerilor micro și macroscopice, explorând prefacerile
Simfonia extincției by Daniela Magiaru () [Corola-journal/Journalistic/5148_a_6473]
-
fost testat pentru a verifica dacă poate fi comestibil. Cum a ajuns pământul în meniul acestui restaurant respectabil? Chef Toshio Tanabe a câștigat o competiție culinară după ce a pregătit un sos cu noroi și de atunci a decis să foloseasca țărâna pentru toate mâncărurile pe care le prepară. În prezent, Ne Quittez Pas oferă specialități care pot costa și 110 $, bazate pe ingredientul-minune. În meniul restaurantului se pot găsi supă cu pământ, dressing care include pământ, scoici orientale cu pământ și
Noroiul, ingredient de lux la un restaurant din Japonia by Badoiu Raluca () [Corola-journal/Journalistic/65117_a_66442]
-
botezul unuia dintre nepoții lui George Sand: „Bietul meu creier ar fi invadat de tablouri reale în locul celor fictive pe care mă trudesc atât de mult să le inventez; iar castelul meu de cărți de joc s-ar nărui în țărână." Pe de altă parte, însă, îi descria amănunțit toate mai micile sau mai marile lui stări de disconfort fizic, plângându-i-se ba de gripă, ba de un furuncul sau de intoleranța lui bolnăvicioasă față de zgomote, dar scuzându-se uneori
Poștașul nu mai sună la ușă (II) by Felicia Antip () [Corola-journal/Journalistic/6381_a_7706]
-
conceptului, care se zbăteau silnic sub apăsarea chinului georgic, din neputința de a intui lava ideilor. Iar el, Ion Papuc, el efebul înalt, deșirat și slab ca o fantomă, el simțea că nu poate să rămînă la treapta minoră a țărînei agricole, humusul conceptelor fiind singurul ferment în stare a-i dospi destinul. Episodul e simptomatic, căci tînărul cu siluetă de pilastru surpîndu- se de cașexie era încredințat că o biografie fără punct de sprijin într-o idee e o zbatere
Vultus importunus by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4692_a_6017]
-
Iar după luni de mers pe-ntinderea albastră, Întors din nou la țărmul tău iubit, Ai alergat grăbit spre casă, Să vezi iar chipul mamei fericit. Casa era pustie și cernită Și ai plecat încet, spre cimitir, Ca să așezi în țărâna încă proapsăt răvășită Un trandafir, trei lacrimi și-un sărut, La capul mamei ce murise tristă, Cu gândul la copilul ce-a crescut".
Poezia lui Traian Băsescu, pentru mama sa - VIDEO () [Corola-journal/Journalistic/49727_a_51052]
-
-au fost pe vremuri, mult mai multe,/ Măcar din urma lor care-a rămas,/ Poate va fi și cineva s-asculte./ Eu nu-s decât scribul fără glas. Eu nu-s decât un martor care-aleargă/ Și zvârle-n calea roiului țărână/ Până la rât în adumbrirea largă/ A unui trunchi de salcie bătrână,/ Foșniri și zumzet crucea zilei leagă/ Sub coșnița ce-așteaptă într-o rână. [...] Eu nu-s decât drumețul, pentru-o oară/ Oprit să însemnez, să mai ascult/ Oculte voci
Caligrafiile memoriei by Iulian Bol () [Corola-journal/Journalistic/4605_a_5930]
-
printre scafandri,/ putrezim, ne trezim în memoria ta,/ cum în aerul umed trenurile cu etaj,/ cum în toamna din moarte vapoarele cu talaș / cum magazia înmiresmată cu mere de sub/ biblioteca din Blaj.// nu duce de Alba,/ țăran de Alba - pentru țărâna ei albă!/ sunt țări care din alte țări importă pământul fertil/ și-asemenea lor Alba Iulia din sângele meu face port,/ și sunt viu și sunt mort,/ cum e nămolul sub nil / și tristețea faraonului în ochiul său vernil.// Alba
Noica și careul M al Sibiului by Cornel Ungureanu () [Corola-journal/Journalistic/4385_a_5710]
-
vrem adevărul, ba ne temem de el. Și când zicem că-l vrem, îl vrem numai pentru căței, vorba fabulistului. O tot scăldăm astfel, fără să tragem nici o învățătură. Fiindcă nu i-a turnat nimeni, jucându-se ei încă în țărână înainte de 1989, criticii tineri oploșiți de „Observatorul cultural” se alătură zgomotos celor mai puțin tineri cărora, știu ei de ce, le e frică de CNSAS. Sperând, probabil, cei mai puțin tineri, că hărmălaia îi va face uitați pe clienții unei instituții
Cui i-e frică de CNSAS? by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/5515_a_6840]
-
izbea-n carte păcatul cel dintâi. Și-adesea, când în iarbă răsuna amiaza, Îmi închipuiam cum noi doi, cu vina mea, Călcam o viespe sub mărul raiului. Norii Nori, norii mei grozavi Cum bate inima, ce jale și regret al țărânii Nori, nori albi și făr’ de slovă, Mă uit la voi în zori cu ochii plini de lacrimi Și știu că mă mână orgoliul, dorința Și cruzimea, și sămânța disprețului Împletesc așternut pentru somnul cel mort Iar cele mai frumoase
Centenarul Czesław Miłosz (1911-2004) () [Corola-journal/Journalistic/5475_a_6800]
-
personaj la fel de ambivalent și atemporal ca Orlando). Și în Dracula sunt abordate teme precum „rolul femeii în epoca victoriană, convențiile sexuale, imigrația, colonialismul, postcolonialismul”. Și în Dracula, încărcătura corabiei care se îndreaptă spre Anglia e o „pulbere de argint” și țărână. Și strămoșii lui Dracula, din ordinul Dragonului, luptaseră în cruciade, precum ai lui Orlando, iar posibilul model, Vlad Dracul, înfruntase turcii. Fără a pomeni concret de vampirism, viața nesfîrșită a lui Orlando și avatarurile sale fantastice dovedesc, după părerea mea
Anglia, Persia, Italia by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/3304_a_4629]
-
furtună se ascunde un diavol. Într-una trecătoare, de vară, dar și cele care se lasă greu pe pământ, zile de-a rândul. El se ascunde de Dumnezeu. Cu cât e mai înfricoșat, cu atât mai aprig răscolește aerul și țărâna. Apoi, când furtuna chelălăie afară, oamenii știu că Dumnezeu l-a găsit pe diavol. În iulie 1924, tata s-a ivit dintr-o astfel de furtună și niciodată nu i-a contrazis pe cei care credeau că încheiase o înțelegere
Puterea poveștilor by Luminița Corneanu () [Corola-journal/Journalistic/3538_a_4863]
-
De ce, pentru că am difuzat aceste imagini? Din acel moment s-a pornit această furtună care pare să distrugă tot. Doar în ziua în care realmente nu o să putem să vorbim, cum ar fi de exemplu când gura ar fi cu țărână, atunci nu o să mai difuzăm alte dezvăluiri în ceea ce vă privește", a afirmat Mihai Gâdea, la "Sinteza zilei" de duminică seara de la Antena 3.
Traian Băsescu persecută Antena 3. Vezi dovada by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/35533_a_36858]
-
bucuria acestui adevăr mai înalt și mai ascuns. Formulele și expresiile consacrate, de rezonanță biblică, apar în cîte o strofă sau alta, pe un anumit segment al ritualului. Cei din familie sînt cuprinși de „o mare întristare”; „ca să-i fie țărîna ușoară”, soramartor și ceilalți fac ce este creștinește să se facă... Dar acest ceremonial al celor cuvenite, cu ancoră în tradițional și în rural, nu ar avea noimă fără credința că „nimeni nu moare în brațele nimănui”. Martorul „ocular” al
Sora noastră by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/3139_a_4464]
-
socială s-a dovedit contrară așteptărilor celor „naivi”nu altminteri decît prin buna lor credință. Sistemul comunist, „pavoazat în capră democratică”, a persistat, persistă încă în atîtea și atîtea chipuri. Cu adevărat pășim „pe un pămînt șubred, mai sărac, în țărîna căruia se ascunde cu dibăcie scheletul aceluiași stat totalitar”. Cornel Nistorescu: un nume care merită interes și considerație. Cornel Nistorescu, „Români, vi se pregătește ceva!”. Epistole politice, reportaje, interviuri, editoriale din „Expres” (1990-1995), Ed. Compania, 2013, 552 p.
Un gazetar „de subțire“ by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/2879_a_4204]
-
pronunțat înjurătura în mod clar. ”A venit Fileață ăsta, înțeleg fost boxeur, și a zis, îndreptat spre cameră, Morții mă-tii? Bă Fileață, ba p-a mă-tii! Consideră-te înjurat! Eu în locul tău, ditai grasul, tăvălitor de femei în țărână, m-aș căuta. Își dai seama că am zis de mă-ta? Ia-ți burta, ridicăți-o cu un cric, bag-o în pantaloni și vino. Dacă vrei, vin eu, în capot. Nasol e când îl dau jos. Ți-am răspuns
Mircea Badea traduce bip-ul pentru Fileață: Morții mă-tii! by Andrei Moisoiu (Google) () [Corola-journal/Journalistic/32323_a_33648]
-
necuprinsului. 2701. Cunoașterea este ramură de măslin a Lui Dumnezeu care nu se va ofili niciodată chiar de Întreaga lume ar dispare cu deșertăciunea ei cu tot. 2702. Cunoașterea noastră constă În cuviința cuvântului de a-și Întrupa iubirea În țărână. 2703. Cunoașterea este ochiul sufletului ce Înțelege că este orb În această lume. 2704. Cunoașterea te va asculta doar dacă nu vei avea de spus nimic. 2705. Cunoașterea Iluziei Vieții te primește la masa ei doar dacă nu știi nimic
Culegere de înțelepciune. In: Editura Destine Literare by Sorin Cerin () [Corola-journal/Journalistic/99_a_390]
-
crainic tânăr al războiului celui mare pentru dreptul nostru întreg, prieten al cinstei, al muncii, al jertfei, suflet îngeresc de credință nefericită, de sfântă renunțare, înalță-te sus în sunetul victorios al strofelor tale în clipa când pământul primește biata țărână obosită și dureroasă a trupului tău martirizat.” (N. Iorga, Oameni cari au fost, vol. III, Buc., 2012, p.34) O alăturare ce ar putea să pară curioasă: poetul deșteptării naționale învecinat cu duiosul cântăreț al „patriarhalelor” și al melancolicelor „cântece
Doi „soli ai Ardealului”: Șt. O. Iosif și Andrei Mureșanu by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/3263_a_4588]
-
fulg de zăpadă/ topindu-se/ pe limba fierbinte a luminii?// Ușa neantului scîrțîie,/ nu o deschide/ întrerupîndu-ț i sîrgul!” (Ușa). Sau : „Un măr căzut vorbește despre soare./ Urechea de ghețar, deschisă, doare./ Izvoare moi urcă-n rîuri sumbre,/ Pe-ascuns, țărîna jinduiește alcătuirea florii...” (Și, iarna...). Avem astfel a face cu o trudă a (des)cumpănirii reprezentă rilor cu care operează poetul (temeritatea e, firește, maximală, sfiala minimală), care se lasă cu „sudoarea singurătății” (sintagmă reprezentînd titlul adecvat al unuia dintre
Un neoromantic by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/3273_a_4598]
-
Gheorghe Grigurcu Orhidee Din corola ei țîșnind sînge feminin și-ascuțite pumnale de tăcere atîtea respirații de-argint amestecate cu țărîna încît nu se-aude niciuna ori toate se-aud dintr-odată cum un zornăit de monezi în marsupiul unui Înger. Cinematograf În indiferenta intimitate a unei săli de cinematograf unde se-amestecă văzduhul cîtorva planete unde flăcările sînt reci și
Poezie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Imaginative/14973_a_16298]
-
Pierdu văzul și auzul muzical cum e ovăzul la rafalele furtunii mersul lins pe nori tenori și pe cheiuri de canale manuscrisele vasale viciul călărind ca hunii el po(h)etul logothetul. Clopote se smulg din funii și-n poetica țărânii port și navă/cimitirul leapădă cu trandafirul duhul tămâind mireasma arsă la catapeteasma spinului aminului. Crucea-n piatră netăiată piatra-n stâncă împilată stânca-n munte răstignită zac și tac în stalagmită lacrima neîntrupată. Dalta/fulger n-a ajuns mutul
Doina dintr-un gât de lebădă by Horia Zilieru () [Corola-journal/Imaginative/15194_a_16519]
-
cu leul în final) E caldă încă în vatră cenușa - nu pot fi departe Săgețile lor vîjîie cu o jumătate de zi mai încolo S-au pictat în culorile pădurii au cîntat și-au bătut în tobe au desenat în țărînă vietăți de care se mai tem cu sînge de animal și-au scris numele pe tolbe au risipit vinul și-au iubit femeile pînă-n zori (vînători care fac pui de vînători) ce-au citit în măruntaiele păsării n-au mai
Poezie by Ioan Morar () [Corola-journal/Imaginative/15218_a_16543]
-
un curaj și un sictir, acel eden boem care zvîcnea în cubul de beton fără ferestre în care fuseserăm forțați să trăim. La adunările de poezie din Sala Oglinzilor, unde Jebeleanu îl făcea pe Virgil Theodorescu suprarealist conformist, fie-le țărîna ușoară, ne adunam întotdeauna în fund, în colțul din dreapta: Ileana Mălăncioiu, Virgil, Turcea, Nino, eu... Virgil spunea: ăsta e colțul poeților, pe noi nu ne schimbă nimeni și poate că avea dreptate. Nu aș putea spune că a fost un
Virgil Mazilescu - 60: Dunga cafenie din jurul buzelor by Nora Iuga () [Corola-journal/Imaginative/15352_a_16677]