595 matches
-
el, nu știa să spună ce-l doare, mai mult ca sigur că-l omorîse doctorul dîndu-i să bea niște siropuri amare. Din nou o podidi plînsul pe Nilda și ceilalți stăteau În jurul ei complet zăpăciți. Așa i-a găsit Țanțoșa, cînd și-a făcut apariția Întrebînd dacă s-a Întors Julius. A fost de ajuns ca Nilda să audă numele lui Julius pentru ca, dintr-odată, plînsul să i se prefacă Într-un zîmbet de o veselie nemaipomenită. Celso le-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
s-a Întors Julius. A fost de ajuns ca Nilda să audă numele lui Julius pentru ca, dintr-odată, plînsul să i se prefacă Într-un zîmbet de o veselie nemaipomenită. Celso le-a făcut prezentările; fosta bucătăreasă și noua slujnică. Țanțoșa s-a Înfoiat În timp ce se apropia iute ca s-o Împiedice pe Nilda să facă efortul de a se scula În picioare. S-au salutat folosind formule foarte ciudate. Nilda a Început cu o frază ceremonioasă și Țanțoșa i-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
noua slujnică. Țanțoșa s-a Înfoiat În timp ce se apropia iute ca s-o Împiedice pe Nilda să facă efortul de a se scula În picioare. S-au salutat folosind formule foarte ciudate. Nilda a Început cu o frază ceremonioasă și Țanțoșa i-a răspuns cu două mult mai complicate, reușind astfel s-o facă pe fosta bucătăreasă să-și plece privirea În pămînt, În semn de recunoaștere a faptului că avea o statură mai impunătoare, era mai trupeșă și poseda un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
astfel s-o facă pe fosta bucătăreasă să-și plece privirea În pămînt, În semn de recunoaștere a faptului că avea o statură mai impunătoare, era mai trupeșă și poseda un certificat de absolvire a școlii primare. Imediat după asta, Țanțoșa a Întrebat dacă i-au servit doamnei micul dejun. Celso și Daniel au răspuns că da, bineînțeles că da, dar cum ea Întotdeauna avea dreptate a strigat la ei că ce așteptau și de ce nu-i mai ofereau o ceașcă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
și ei Încă o ceașcă de ceai, au oferit pîine tuturor: aveau și ei Întîmplările lor, versiunile lor. Nilda Îi lăsa s-o Întrerupă, Îi asculta cu răbdare, dar Întotdeauna dădea versiunea finală și exactă a fiecărei Întîmplări. Între timp, Țanțoșa lua micul dejun În tăcere, ascultînd cu invidie povestea Întîmplărilor dintr-o epocă complet străină pentru ea, ceea ce o Împiedica să-și spună părerea și prin urmare să aibă dreptate. Și ceilalți nu se mai opreau din povestit! Carlos se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
a dat seama de mecanismul sentimental al Nildei și a avut; grijă să povestească Întîmplări În care apărea numai Julius. Celso le-a mai turnat ceai și reuniunea s-a Însuflețit din nou. Au acceptat cu toții Încă o ceașcă, În afară de Țanțoșa, care se cam săturase de atîtea povești și nu se simțea În largul ei, fiindcă nu găsea ocazia să se amestece și ea În vorbă. „Trecutul e Întotdeauna mai frumos“, a spus ea pe neașteptate, dar fără prea mult succes
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
ouă de la găinușele ei pe care le adunase pentru Julius de ziua lui, În amintirea copilului ei... A Început să plîngă cu hohote și toți o invitau să mai bea puțin ceai, să mai mănînce puțină pîine cu unt și Țanțoșa a uitat de invidia ei, s-a dus fuga să-i aducă marmeladă, din care mănîncă și doamna la micul dejun, domnișorul Julius n-o să mai Întîrzie mult, se Întoarce Îndată, acum În fiecare dimineață iese să facă o plimbare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
Nici nu-i trecea prin cap că Susan fusese cît pe-aci să vină și să-l sărute, năruind astfel tot ce el clădise cu greu. În seara aceea se discuta cu Însuflețire În tot palatul. La bucătărie, Celso, Daniel, Țanțoșa. Abraham, Marina (noua spălătoreasă pentru cămășile lui Juan Lucas), Carlos și Universo comentau plecarea domnișorului Santiago și a prietenului său precum și repercusiunile pe care le avusese asupra lui Julius, care, după spusele Țanțoșei, profitase de ocazie ca să se Încuie În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
În tot palatul. La bucătărie, Celso, Daniel, Țanțoșa. Abraham, Marina (noua spălătoreasă pentru cămășile lui Juan Lucas), Carlos și Universo comentau plecarea domnișorului Santiago și a prietenului său precum și repercusiunile pe care le avusese asupra lui Julius, care, după spusele Țanțoșei, profitase de ocazie ca să se Încuie În dormitorul lui și refuza să pună ceva În gură pînă a doua zi. Bobby, care mînca singur În marea sufragerie a palatului, termina și el un lung dialog cu propriile lui instincte: noaptea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
Cocoșul Dimineața el vestește, Primul fiind ce se trezește. Are pene sclipitoare, Mândru e nevoie mare! Merge țanțoș și fălos Și din fire-i arțăgos Cucurigu-n gura mare, Cine el, să fie oare?
Coco?ul by Alin Gabriel Caras () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83572_a_84897]
-
pământul, 138 dacă aș simți un pericol real de dictatură în jurul meu. Mi ar plăcea să scriu tăios ceva gen : nu mai cred în țări, în conducători, nici atât. Dar dacă raiul va fi îndeplinirea tuturor dorințelor, eu mă voi plimba țanțoșă o vreme cu șnurul albastru de comandant de unitate atârnat pe piept și cu cravata roșie de pionier fluturând în vânt. În capul meu sunt amintiri veșnice despre ce a fost iubire și bun și frumos și ce a durut
Despre scris, dar cel mai mult despre iubire. In: Poveşti cu scriitoare şi copii by Viviana Mușa Augusto () [Corola-publishinghouse/Imaginative/801_a_1776]
-
fratele lui Mel Porter... vorba ceea, dac-o fi un Dumnezeu În ceruri, acum Își ia el pedeapsa cuvenită... cu obrazul lui roșu ca sfecla de-atîta rachiu cît băuse... că doar l-am văzut chiar eu, cînd eram mică, pășind țanțoș ca un cocoș, măi frate, prin biserică În noaptea aia la o Întrunire a Fiilor Cumpătării, braț la braț cu Jeter Alexander, ca să semneze jurămîntul și, bine-am zis eu după aia, dacă scoteai din ei tot rachiul pe care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
mai Înșel altă dată“ - a zis. „Bine“ - am zis - „om trăi și-om vedea“. Ei, și n-au trecut nici doi ani și Rufus Porter a-ncercat din nou același vicleșug, a avut neobrăzarea să intre-n biroul tatălui tău, țanțoș ca un cocoș, și să-i ceară să-i semneze o poliță de cinci sute de dolari. Taică-tu s-a Înfuriat așa de tare că l-a luat de guler și l-a azvîrlit În mijlocul pieții și i-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
și aruncau afară haine vechi, sticle goale, niște roți de cărucior și un preș, în timp ce un băiat solid, de vreo zece sau unsprezece ani, le punea într-un sac. Unul dintre băieței găsi o pălărie cu o pană. Mimînd pasul țanțoș ale unei doamne mîndre, și-o puse pe cap și spuse: — Uită-te la mine, Boab, nu-i așa că-s căcoană? — încetează, i-o tăie băiatul mai mare. O pui pe mam’mare pe urma noastră. Aruncă sacul peste grilaj
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
printre margarete și maci, până la iarba atât de verde, încât părea udă, discutam despre una și despre alta, chestiuni mai mult clasice, îmi adusese niște cărți de citit, abia mă țineam pe picioare, dar conversam ca un inteligent și un țanțoș, îmi exprimam opiniile în legătură cu Theodor cyrenaicul, supranumit Ateul și mai pe urmă Zeul, și cu Hipparchia din Maronea, aveam chiar unele rezerve, mă întristau câteva amănunte ale vieții lor, greșeli de comportament, stai să vezi; așa e când descoperi virtuțile
Zenobia by Gellu Naum () [Corola-publishinghouse/Imaginative/614_a_1257]
-
oferiseră s-o însoțească în cazul în care pleca. Tăcerea lor nu era normală și ei nici n-o priveau de fapt, ci stăteau și se holbau posomoriți prin zidul transparent. Se auziră niște pași. Își făcu apariția, cu mers țanțoș, căpitanul Clark. Zâmbea și în palmă ținea un șobolan alb, pe care i-l întinse. - Maiestate, vă rog să-l priviți. Arată strașnic. Era atât de vesel când i-l întinse, încât Împărăteasa îl luă și-l privi gânditoare. Cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85067_a_85854]
-
bătrânul avar Lan Harris. Fara se uită la babalâcul sfrijit cu suspiciune și, în sfârșit, începu să înțeleagă cum de se instalase primul magazin de arme pe terenul acestuia. La un ceas după plecarea lui Harris, mama lui Creel păși țanțoșă în atelier și închise ușa: - Ei? Ai izbutit, va să zică? Bună treabă. Regret că am părut puțin aspră când ai venit la mine, dar noi susținătorii Arsenalelor nu ne putem permite să ne asumăm riscuri pentru cei care nu sunt de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85067_a_85854]
-
publicul. Organizați o campanie de dezmințire a acuzației Arsenalelor că eu aș ascunde secretul călătoriilor interstelare și lansați o contrapropagandă acuzîndu-le de intenții revoluționare, întrebați-le ce doresc de fapt. Asta i-ar pune pe gînduri pe oameni. Împărăteasa ieși țanțoșă de la întrunire. Cînd ajunse în camera ei de lucru, teleecranul lătra știri neplăcute cum că mulțimile au ieșit în stradă, vociferînd și cerînd să afle secretul călătoriilor interstelare. Gura i se strîmbă și lansă o "Proștii!" Sigur că pe urmă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85088_a_85875]
-
poliției în cartier era un eveniment, cu atât mai mult cu cât motociclistul purta pantaloni scurți și o barbă roșie. Cvartalul era sărac, evident, dar cinstit. Intimidat, polițistul Mancuso mai sună o dată și luând poziția pe care el o considera țanțoșă și oficială, întoarse spre spectatori profilul său mediteranean. Dar audiența nu văzu decât un trup pipernicit și măsliniu, cu pantaloni scurți lăbărțați și niște picioare ca fusele care păreau și mai goale din cauza jartierelor puse de formă și a șosetelor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
pe la doctori În toiul nopții ca să-i aducă val-vîrtej să-mi facă injecții, În vreme ce eu dădusem peste o infirmieră mult mai Îndatoritoare: „Eu sînt cea care trage ponoasele pentru că-s la curent cu toate mizeriile tale, iar tu faci pe țanțoșul acasă la marea ta iubire! Spune, și ea Îți Înghite sperma? Ești un ticălos! Ești un tip josnic!“. Îi răspunsesem că nu făceam amor cu Isabelle, ci stăteam să ascultăm discuri și discutam despre scenariu. Furia Tinei sporise și mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1977_a_3302]
-
Mahmureala lui Wakefield s-a dus, mulțumită pastilei de la Susan și o euforie moderată Îi ia locul. O privește pe fosta sa soție cu admirație reală În timp ce ea Își ia rămas bun de la aliații ei. Umflată de victorie, Mariana merge țanțoș cu cîțiva pași În fața lui Wakefield, care se Întreabă de unde a apărut femeia asta, care i-a fost cîndva soție. Nu a bănuit nicicînd existența unei astfel de Mariane. La cîțiva metri de expoziția suedeză se află pavilionul belgian. Aici
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]
-
mai bine roagă-i pe polițiști să-l găsească pe Gaston. — Ce crezi că e de făcut? — Puțin îmi pasă de prostul ăla. M-am săturat de el. Un musafir care-ți dă atâta bătaie de cap... Îndreptându-și umerii, țanțoșă, Tomoe s-a lăsat dusă de valul de oameni, lovind asfaltul cu tocurile ei înalte. Uitându-se după ea până când a pierdut-o din ochi, Takamori gândi: „Ce practică e! Gaston a devenit un fel de ideal pentru mine, iar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2300_a_3625]
-
la ceafă. Câtva timp încercase să-l urmărească de la distanță, ascuns în diverse persoane, dar chiar și așa tremura de frica lui, se simțea amenințat și încolțit, iar oamenii în care intra deveneau brusc intimidați de el, chiar și unii țanțoși, pe care îi văzuse adeseori bătându-se pe burtă cu Achile, își pierdeau siguranța și se fâstâceau imediat după ce Zogru se adăpostea în sângele lor. Ajunsese să treacă și noaptea prin fața casei lui, indignat de groaza care îl cuprindea în preajma
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2299_a_3624]
-
Clubul Copiilor Comănești Bacău profesor coordonator Iacob Leonid Dă-mi, toamnă Dă-mi, toamnă, ochi tăi căprui Dă-mi, toamnă, mii de gutui, Și mai dă-mi și-un zâmbet larg, Că îmi este foarte drag Să te văd fericită, Țanțoșă și neobosită, Să dansăm noi pe câmpii Printre frunze ruginii. Să cântăm ușor cu vântul De să răsune tot pământul. Iarnă A venit cam fără de veste Iarna cea imaculată, E așa ca-ntr-o poveste De demult cu-a fost
Antologie: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a. In: ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
smaralde șlefuite de prea mult citit. Mi-am luat pălăria și am plecat condus de mama mea. Eram student în ultimul an la medicină, nerăbdător și dornic să ajung departe, să fiu recunoscut ca un bun doctor. Ar suna cam țanțoș, dar voi preciza că eram cel mai bun dintre cei mai buni. Răsăritul soarelui mă prindea, veșnic, împreună cu câteva zeci de cărți și sute de notițe; eram încăpățânat până-n măduva spinării, nu vroiam să pierd nicio informație. și, de asemenea
Antologie: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a. In: ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]