1,978 matches
-
Acasa > Strofe > Comic > LUPUL, ȚAPUL SI VARZA Autor: Dan Norea Publicat în: Ediția nr. 1324 din 16 august 2014 Toate Articolele Autorului Fabulă după Anton Pann „Un țăran la tîrg plecase. Și de vînzare luase Un lup, un ied și o varză. Nevrând nici una să
LUPUL, ŢAPUL SI VARZA de DAN NOREA în ediţia nr. 1324 din 16 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/352152_a_353481]
-
-ncepe vorba dulce: “Voi să știți că ăst țăran Are suflet de tiran, Mâine o să ne omoare. Haideți la lupta cea mare, Suntem frați într-o cetate Și-avem drept la libertate.” Varza, cu priviri candide, Poarta de la țarc deschide, Țapul roade, trage, mușcă De frânghia de la cușcă; Cu efortul conjugat, Cei trei frați au evadat Și-au ajuns într-o pădure. Iedul s-a umflat de mure, Însă lupu-nfometat, N-a găsit niciun vânat Și l-a pus pe ied
LUPUL, ŢAPUL SI VARZA de DAN NOREA în ediţia nr. 1324 din 16 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/352152_a_353481]
-
un foc mai răsărit. Lupul, bucătar vestit, O mâncare-a pus pe masă: Ied pe varză. Delicioasă! Morala Cred că știu chiar și profanii Despre ce vorbesc acum: Mult mai răi decât dușmanii Sunt tovarășii de drum. Referință Bibliografică: Lupul, țapul si varza / Dan Norea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1324, Anul IV, 16 august 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Dan Norea : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare
LUPUL, ŢAPUL SI VARZA de DAN NOREA în ediţia nr. 1324 din 16 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/352152_a_353481]
-
uit de ani, vreau să uit că totuși suntem muritori Viața noastră este numai o secundă- clipa pare însă chiar o veșnicie- adevăruri multe pare să ascundă, temă permanentă de filosofie ... Oricum ai suci-o, viața este bună, cu un țap de bere, ori cu apă chioară, dar secretul este să se scurgă strună, altfel, plictiseala sigur te doboară Adrian Simionescu Referință Bibliografică: Cu ghitara de Adrian Simionescu / George Nicolae Podișor : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 266, Anul I, 23
CU GHITARA DE ADRIAN SIMIONESCU de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 266 din 23 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355879_a_357208]
-
cel mult, îi accepți doar catehizându-i mereu. Deoarece catehizarea înseamnă și convertirea păcătosului; iar dacă asupra acestei convertiri nu se pogoară și Duhul, Mamona pândește și atacă, așa cum a atacat construcția lui Coposu și Rațiu! (va urma) Corneliu LEU Poiana Țapului 5 august 2012 Referință Bibliografică: Corneliu LEU - DESPRE REDESCOPERIREA DEMOCRAȚIEI (6) / Corneliu Leu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 591, Anul II, 13 august 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Corneliu Leu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a
DESPRE REDESCOPERIREA DEMOCRAŢIEI (6) de CORNELIU LEU în ediţia nr. 591 din 13 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355035_a_356364]
-
hotărât să-l asasineze pe Corneliu Zelea Codreanu, Nicolae Iorga a replicat:”Mai bine l-ar asasina pe Arghezi “. Motivul era epigrama pe care o scrisese poetul la adresa lui Nicolae Iorga:” E înalt ca un proțap/, are barbă și nu-i țap A supt țara sub trei regi,/ Și- are toți copiii blegi. “ Revistele (Contimporanul, Viața românească, Convorbiri literare, Unu, Semănătorul, etc. ), cotidienele ce aveau pagini săptămânale de cultură și editurile publicau o gamă diversă de literatură, fapt ce putem spune că
LITERATURA ÎN FOLOSUL DEMOCRAŢIEI ŞI DEMOCRAŢIA ÎN SLUJBA CULTURII LA ROMÂNI, DAR ŞI ÎN FOLOSUL DICTATURII COMUNISTE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 263 din 20 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356487_a_357816]
-
hotărât să-l asasineze pe Corneliu Zelea Codreanu, Nicolae Iorga a replicat:”Mai bine l-ar asasina pe Arghezi “. Motivul era epigrama pe care o scrisese poetul la adresa lui Nicolae Iorga:” E înalt ca un proțap/, are barbă și nu-i țap A supt țara sub trei regi,/ Și- are toți copiii blegi. “ Revistele (Contimporanul, Viața românească, Convorbiri literare, Unu, Semănătorul, etc. ), cotidienele ce aveau pagini săptămânale de cultură și editurile publicau o gamă diversă de literatură, fapt ce putem spune că
LITERATURAN FOLOSUL DEMOCRAŢIEI ŞI DEMOCRAŢIA ÎN SLUJBA CULTURII LA ROMÂNI, DAR ŞI ÎN FOLOSUL DICTATURII COMUNISTE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 334 din 30 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355162_a_356491]
-
conștiinței civice a societății noastre care și-a dat măsura prin acest vot. Din care vă invit să faceți parte. (SFÂRȘIT) Spre a putea alcătui un program, aștept mesaje la adresele: leuc@upcmail.ro leuc@gmail.com Corneliu LEU Poiana Țapului 21 august 2012 Referință Bibliografică: Corneliu LEU - DESPRE REDESCOPERIREA DEMOCRAȚIEI (7) / Corneliu Leu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 599, Anul II, 21 august 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Corneliu Leu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a
DESPRE REDESCOPERIREA DEMOCRAŢIEI (7) de CORNELIU LEU în ediţia nr. 599 din 21 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355234_a_356563]
-
și „Românica”, e codașa Europei, or să ne-o ia și bulgarii înainte. Poporul român: leneș, hoț și trădător Patriotism: vadimism (paranoia, rudotel, antisemitism, xenofobie) Ortodoxie: o superstiție retrogradă, bună pentru babe pupătoare de moaște. Instituții: Președintele României: Cucuvea kaghebistă, Țapul, Chiorul bețivan. Parlamentul României: un cuib de hoți și de leneși (ei, măcar avem reprezentativitate). Guvernul României: niște tâlhari. Premierul României: plagiatorul, piticul, homosexualul și coruptul, cap-de-mort, cap-de-oțel (pentru cine nu știe, ultimul e Victor Ciorbea). Biserica Ortodoxă: plină de
STOP MANIPULĂRII ROMÂNIEI de BRAD FLORESCU în ediţia nr. 2295 din 13 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/369014_a_370343]
-
bătrâni despre felul cum erau denumite văile de moșii care au trăit odinioară pe aceste locuri,cei care făceau comerț cu bușteni, cu produse din lemn, în jurul anilor 1800. Spuneau că plecând de la Sinaia spre Predeal, la intrarea în Poiana Țapului, prima era „Valea Babii”, apoi „Valea Seacă” urmând „Valea Iepii”, Valea Albă” , „Valea Cerbului” și pe partea dreaptă spre Azuga, „Valea Fetei” . Disputa era despre „Valea Iepii”, denumire care putea fi confirmată și de unii bătrâni ce trăiau și azi
O ÎNTÂMPLARE ... de DOREL DĂNOIU în ediţia nr. 2109 din 09 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369100_a_370429]
-
sonore-arhetipuri, Țintaș, mai curând, nu rapsod, ca renume. Povestea-i mai multă, Ea nu se sfârșește, Înstrunând lăută, Blând, bardul rostește: Ciudată făptură eterul ivește, Născut de Aix, însoțită cu Zeus Aigipan fiul, cum spune Hyginus, Un biet corp de țap cu o coadă de pește. E simbol al iernii când noaptea-i prea lungă, Iar norii își scutură cergile grele, Ciudat Capricorn se-nfiripă-ntre stele Hibridul hidos, Săgetător alungă. Povestea-i mai multă Ascultă cum crește Acord de lăută
MENESTREL PRIN LUMI STELARE de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 2340 din 28 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/370550_a_371879]
-
tipărit că Insulele Malvine (Faulkner), Georgia de Sud, Sandwich și un sector din Antarctica aparțin Argentinei. AȘTEPTÂND ÎN USHUAIA La bar „Ideal”, comand „Guiso de lentejas”, deși n-am idee ce gust o să aibă. Și bere „Beagle” de Ushuaia, la țap. La televizor, un meci de fotbal între două echipe franceze (Nice vs. Montpellier). * Micul dejun e inclus în prețul hostelului, dar după consumație trebuie să-ți speli vesela și să ștergi masa. Avem cafea, cacao, lapte, sucuri, pâine, unt și
EXPEDIŢIE ÎN ANTACTICA (3) – USHUAIA de FLORENTIN SMARANDACHE în ediţia nr. 1893 din 07 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369313_a_370642]
-
Acasa > Poezie > Cantec > MITOLOGICALE Autor: Boris Mehr Publicat în: Ediția nr. 1371 din 02 octombrie 2014 Toate Articolele Autorului Un țap bătrânr, un Pan acolo, după o ciută alergând, și-a pierdut capul, pe Apolo, mai merită să scrii un rând? Unchiul Ned tot timpul bea, se îneacă-n alcohol, a venit la noi odată îmbrăcat ca un hohol, a luat
MITOLOGICALE de BORIS MEHR în ediţia nr. 1371 din 02 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/369477_a_370806]
-
sau fildeș cu o semnificație și funcție magică. În paleoliticul superior se remarcă pictura și gravura rupestră (sudul Franței, nordul, estul și sudul peninsulei Iberice, regiunea Saharei, munții Tassili). Sunt redate figuri de animale în mișcare (urs, bizon, cal, cerb, țap de munte) combinate cu motive geometrice. Rar apar figuri umane; mai rar apar păsări, iar plante deloc. Arta paleoliticului superior avea o funcție preponderent magică - La Ferrasse, Niaux, Lascaux (Franța), Altamira (Spania) ș.a. Prin urmare, se verifică în timp toate
MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 347 din 13 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/369413_a_370742]
-
cere de la Cotroceni declarație de neplagiat, să răspundă precum călugărul chemat la judecata ierarhilor pentru acuzația de afemeiere: - Poți jura aici că n-ai fost la femei? - Pot, Prea Sfințiți Părinți; fiindcă ele au venit la mine! Corneliu LEU Poiana Țapului iunie 2012 Referință Bibliografică: Corneliu LEU - VREAU GUVERN DE PLAGIATORI TINERI ! / Corneliu Leu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 550, Anul II, 03 iulie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Corneliu Leu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a
VREAU GUVERN DE PLAGIATORI TINERI ! de CORNELIU LEU în ediţia nr. 550 din 03 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/369735_a_371064]
-
bisericesc, de unde răbufnirea de ură față de preoți, față de patriarhul Daniel? Cu ce au contribuit aceștia la drama din club și la bâlbâielile ulterioare ale sistemului sanitar? Evident, cu nimic! Dar când mulțimea nesătulă de capetele căzute, care încă mai caută țapi ispășitori, face ochii roată, apar băieții deștepți din mainstream media care orientează nervozitatea publică spre cel care nu se poate apăra, că nu a greșit cu nimic. Și apoi, știm vorba: Qui s’excuse, s’accuse, adică, mai pe românește
ACUM ESTE VREMEA ALEGERII, A CERNERII ŞI A DISCERNERII… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1805 din 10 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369716_a_371045]
-
Hristos, care au fost crucificați lăuntric în aceste zile de parcă ei ar fi pus foc acelui club. Nu s a întâmplat acest lucru, iar mass media a răbufnit ca un vulcan plin cu lavă venită direct din iad. Căuta un țap ispășitor și, cum tot are mereu unul la îndemână, l a lapidat rapid și la ore de maximă audiență. „Analiști” care habar nu au ce înseamnă Liturghia sau o pomană pentru sufletul morților s au trezit să i ceară Bisericii
ACUM ESTE VREMEA ALEGERII, A CERNERII ŞI A DISCERNERII… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1805 din 10 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369716_a_371045]
-
ești dator.../ Amestecă zece nume celebre în șapte rânduri,/ insinuări de pe Dunăre, apoi uită, uită.../ îți intră pe fereastră, în blog pentru nu știu ce semnal de carte apatic/ expediat la alte zeci de reviste.../ urcându-se pe umerii tăi!/ Tu rămâi „țap ispășitor”, nu poți să-i eviți,/ îți pierzi personalitatea/ libertatea, te sufocă/ pe toate undele, te sterilizează.” Cu cine se răfuiește? Sunt „bastarzii cuvintelor închiși în colivie”. Scrie despre ei, în continuare: „Sunt masochiștii virtualului/ care-și pun poze cât
PREZENTARE DE CARTE LA I.C.R. TEL-AVIV: BIANCA MARCOVICI „MUNTELE MEU CARMEL” de ZOLTAN TERNER în ediţia nr. 1880 din 23 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368197_a_369526]
-
și Folclor Constantin Brăiloiu din București al Academiei Române, care susțin că acest cuvânt, dragobete, ar avea originea din limba tracă, iar etimologia lui ar putea distribui următoarea explicație: cuvântul trago, de origine dacă, a devenit cu timpul, în limba română, țap și simboliza puterea de procreare, forța vitală, fecunditatea, iar cuvântul pede ar putea fi tradus cu termenul românesc, picioare. Poate de aici cuvântul per pedes(1), pe care romanii și grecii îl foloseau în exprimarea mersului pe jos, desculț. Nu
TAINE ALE IDENTITĂŢII ÎN SĂRBĂTORILE POPULARE ROMÂNEŞTI de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 2066 din 27 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/370040_a_371369]
-
șiruri de mărgele, Dar coada, nu știu cum, uită s-o spele! ... De coarne își legă un voal Și-apoi plecă iute la bal. Și cum e de presupus, Coada și-o ținea ... în sus! PUTEREA DRAGOSTEI Cică odată, pe-o toloacă, Țapul se-ndrăgosti de-o vacă, Dar nu așa, amor nebun! Nici n-am cuvinte să vă spun! Picioarele-i păreau de lut Când o privea în ochi, pierdut ... Și mai tot timpul împreună, Și pe sub soare și sub lună, Țapul
FABULE de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1838 din 12 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/352632_a_353961]
-
Țapul se-ndrăgosti de-o vacă, Dar nu așa, amor nebun! Nici n-am cuvinte să vă spun! Picioarele-i păreau de lut Când o privea în ochi, pierdut ... Și mai tot timpul împreună, Și pe sub soare și sub lună, Țapul, un exemplar frumos, Se-alese cu un tic nervos Pe care-l observă turma întreagă: În loc să behăie-ncepu să ...ragă! ... MOTANUL Motanul făcu pe îndelete Fel de fel de socoteli complete Punând „miar” lângă „miar” Câștigul, de va fi primar
FABULE de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1838 din 12 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/352632_a_353961]
-
acesta, încetul cu încetul, Voi învăța întregul cârd de rațe alfabetul !” Se gândi vulpea șireată Și căzu în somn de-ndată. Morala: Decât să înveți carte Cu un dușman de moarte, Mai lesne poți s-ajungi poet Dacă rămâi analfabet. ȚAPUL ȘI BERBECUL Păscând lacom pe-o fâneață, Se treziră față-n față Berbecul cel cărpănos Și un țap foarte nervos. - Stai un pic, zice berbecul, Vreau să-ți spun că ăsta-i locul Pentru turma mea de oi. Tu du
FABULE de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1838 din 12 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/352632_a_353961]
-
somn de-ndată. Morala: Decât să înveți carte Cu un dușman de moarte, Mai lesne poți s-ajungi poet Dacă rămâi analfabet. ȚAPUL ȘI BERBECUL Păscând lacom pe-o fâneață, Se treziră față-n față Berbecul cel cărpănos Și un țap foarte nervos. - Stai un pic, zice berbecul, Vreau să-ți spun că ăsta-i locul Pentru turma mea de oi. Tu du-ți caprele-napoi Peste deal; locu-i știut, E al vostru, de păscut. -Nu, nicicum nu plec de-aici
FABULE de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1838 din 12 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/352632_a_353961]
-
că ăsta-i locul Pentru turma mea de oi. Tu du-ți caprele-napoi Peste deal; locu-i știut, E al vostru, de păscut. -Nu, nicicum nu plec de-aici, Mai ales când tu îmi zici. Și-ntărindu-și coada scurtă Țapul se găti de luptă. Sângele li se-nfierbântă Și-ntr-o clipă sar la trântă. Și se bat, vai, ce maniere ! Până cad, fără putere. Turmele, fără gâlceavă, Au păscut iarba firavă, Apoi s-au întins la soare, Rumegând cu
FABULE de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1838 din 12 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/352632_a_353961]
-
între cercetarea fenomenului cultural, din unghiul original al pictorului, cu speculația filosofică a fondului spiritual pe care aceasta îl presupune. Albumul având următoarele capitole: I - Cumpăna muntenului II - „Firul vieții“ III - Locuri privilegiate istoric IV - Cimitirul Vesel de la Săpânța și „Țapul isășitor“ V - Peisajul ca reînceput al lumii VI - Portretul auroral VII - Natura statică VIII - Cartea ca început și oglindă 1 - Linie și cuvânt 2 - Culoare și poveste 3 - „Eclaboussures de soleil” și oglinda IX - Mama și matricea arhaică X - Fișă
PETRU BIRĂU SAU POLICROMIA CA MOD AL EXPRESIVITĂŢII IDEILOR de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1165 din 10 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353665_a_354994]