723 matches
-
de satisfacție. Patul pe care dormeam se învârtea noaptea ca un OZN la decolare. Animalele de companie și curte, au început să se comporte ciudat, devenind neliniștite, violente, respingătoare. Pisicile miorlăiau scuipând, stufoșându-și cozile, ridicându-li-se restul părului ca țepii ariciului în strategia de autoapărare. Câinii mârâiau arătându-și colții, lătrând și schelălăind la ființe invizibile. Am deratizat podul casei crezând că sunt șobolani. Pisicile și câinii i-am deparazitat, hrănindu-i bine, crezând că schimbarea de comportament este produsă
Infern in paradis by Gabriel Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/1178_a_2136]
-
însă ea nu este niciodată îndoită (fig.44a,b,c, pag.45 ).........................2 Agabus s. str. 1 Subgenul Eriglenus Thomson 1.Talia mare (7,5-8 mm). Elitrele prezintă pete bine conturate. Marginea externă a tibiilor posterioare cu un rând de țepi ± alungiți.............................1 undulatus Schr. -.Corpul de dimensiuni mai reduse (6-6,5 mm). Lipsesc pete bine conturate de pe elitre. Marginea externă a tibiilor posterioare fără un rând de țepi..2 labiatus Brahm 2 Subgenul Agabus s. str. 1.Marginile anterioare ale
Coleoptera Romaniae by Paul Gîdei () [Corola-publishinghouse/Science/706_a_1343]
-
pete bine conturate. Marginea externă a tibiilor posterioare cu un rând de țepi ± alungiți.............................1 undulatus Schr. -.Corpul de dimensiuni mai reduse (6-6,5 mm). Lipsesc pete bine conturate de pe elitre. Marginea externă a tibiilor posterioare fără un rând de țepi..2 labiatus Brahm 2 Subgenul Agabus s. str. 1.Marginile anterioare ale coxelor posterioare sunt întrerupte, ele nu ating metasternul (fig.45a, pag.45 ). Partea dorsală a corpului neagră......................3 chalconatus Panz. -.Marginile laterale ale coxelor posterioare ating partea posterioară
Coleoptera Romaniae by Paul Gîdei () [Corola-publishinghouse/Science/706_a_1343]
-
bază. Suprafața pronotului prezintă 5 șanțuri longitudinale adâncite. Elitrele cu strii punctate, adesea ele au carene înălțate. Sternul, abdomenul și coxele acoperite cu o pubescență deasă. Tibiile sunt aproape la fel de lungi cât femurele, ele prezintă rânduri longitudinale de peri sau țepi, precum și pinteni terminali bine dezvoltați. Metatarsele mai scurte decât primele 4 articole ale tarselor luate împreună. La noi un singur gen. 1 Genul Helophorus Leach Coleoptere răspândite pe terenurile nisipoase de lângă malurile apelor stătătoare. în fauna României au fost semnalate
Coleoptera Romaniae by Paul Gîdei () [Corola-publishinghouse/Science/706_a_1343]
-
află un șanț transversal. Apofiza prosternului situată între coxele anterioare este extrem de lățită, cu vârful concav. Mezosternul delimitat de metastern printr-un șanț fin. Picioarele lungi și subțiri, cu tibiile înguste, marginea lor externă adesea cu peri fini sau cu țepi. Insectele trăiesc în resturi vegetale aflate în descompunere, în compost și pe cadavre. În fauna României au fost semnalate 3 specii. 1.Marginile laterale ale pronotului teșite postmedian, formând un unghi vizibil (fig.94a, pag.121)............................................................1 striatus Forst. -.Pronotul
Coleoptera Romaniae by Paul Gîdei () [Corola-publishinghouse/Science/706_a_1343]
-
Șanțurile antenale ale prosternului adâncite și lățite, iar striile prosternului ating marginea lui anterioară. Tibiile anterioare cu 2 dinți apicali și cu marginea externă zimțată. Tibiile mediane și posterioare ușor îngroșate spre vârf, marginea lor externă cu un rând de țepi fini. Epipleurele elitrelor au 3 linii longitudinale. Insectele sunt întâlnite în cotețe și în cuiburi de păsări, precum și în găinaț. La noi au fost semnalate 4 specii. 1.Suprafața pigidiului prezintă puncte ombilicate circulare.................................2 -.Punctuația pigidiului apare sub forma
Coleoptera Romaniae by Paul Gîdei () [Corola-publishinghouse/Science/706_a_1343]
-
să ducă o viață saprofită, iar primăvara, ca urmare a procesului de sexualitate, în mezofilul lor se formează loculi cu asce și ascospori. Loculii măsoară 90-145 µm în diametru, sunt ovali, cu pereții groși și negricioși și sunt prevăzuți cu țepi bruni în jurul osteolelor. În interiorul unui locul, se găsesc până la 400 asce cu ascospori bicelulari, gălbui-brunii, de 11-16 x 4-8 µm. Forma telemorfă cu loculi a fost semnalată în țara noastră de E. Rădulescu în anul 1947. Epidemiologie. Conidiile ajunse la
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
spațiile intercelulare. Subcuticular se dezvoltă strome mici brune, pe care apar acervulii, la suprafața cărora se găsesc conidiofori simpli, cilindrici, ce susțin conidii unicelulare, hialine, ovale sau ușor curbate, de 15-19 x 3-5 µm. În acervuli, printre conidiofori se găsesc țepi (sete) bruni, drepți, ascuțiți la vârf, septați de 30-100 µm. În momentul deschiderii acervulului, conidiile mature sunt vehiculate de vânt sau de picăturile de apă. Epidemiologie. Ciuperca rezistă în resturile de plante bolnave și ca miceliu în sămânță, care este
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
galben - portocaliu se realizează într-un timp foarte scurt, de 3 - 4 zile. Suprafața exterioară a fructului este rugoasă, ornată deosebit de frumos la exterior, prezentând un număr mediu de 8 coame înălțate, dispuse longitudinal, alcatuită din concreșcențe sub formă de țepi moi, cu o înălțime medie de 1 cm. Aceste ornamentații pot ajunge la fructele mari până la 1,5 cm. Acestea delimitează exteriorul fructului în suprafețe aproximativ egale. Suprafețele fructului situate între coame sunt ornate cu concreșcențe mai mici, rotunjite, cu
MOMORDICA CHARANTIA Castravetele amar by Costel Vînătoru () [Corola-publishinghouse/Science/1709_a_92282]
-
cm. Acestea delimitează exteriorul fructului în suprafețe aproximativ egale. Suprafețele fructului situate între coame sunt ornate cu concreșcențe mai mici, rotunjite, cu o înălțime medie de 3 mm dar pot ajunge până la 8 mm. Fructul nu prezintă perișori glandulari sau țepi chitinoși. Fructele, când ajung la maturitatea fiziologică, crapă, formând o ușoară explozie cu scopul de a -și răspândi semințele pe o suprafață de teren cât mai mare. Astfel, semințele pot ajunge și la 2 m distanță de plantă. Planta își
MOMORDICA CHARANTIA Castravetele amar by Costel Vînătoru () [Corola-publishinghouse/Science/1709_a_92282]
-
încredințează conducerea acestuia, mutându-se la București după ultimatumul din iunie 1940, apoi din nou la Chișinău până în 1944, în această perioadă conducând și redacția de la Chișinău a cotidianului „Basarabia”. Va semna multe articole cu pseudonim: Vasile Dascălu, Politicos, V. Țep, Vlad Țepeș, Țepeluș, Vasilică Țepeluș, Vasiliu, Rep. Hirotonit în 1939, concomitent predă la câteva licee din Chișinău (1934-1940, 1941-1944) și București (1940-1941, 1945-1948). În octombrie 1948 este arestat și predat autorităților militare sovietice, fiind condamnat la douăzeci și cinci de ani muncă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290152_a_291481]
-
bivolilor, iar labele seamănă cu ale elefanților. Pe mijlocul frunții au un corn negru, foarte zdravăn. Luați seama că nu se slujesc de corn ca să atace, ci numai de limbă și de genunchi. Fiindcă au pe limbă un fel de țepi foarte lungi și ascuțiți: când vor să atace, doboară prada și o calcă cu genunchii vătămând-o apoi cu limba. Au capul asemeni cu cel al mistrețului și îl țin întruna aplecat în pământ; le place mult să se scalde
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
insistă asupra acestui aspect letal: crocodilul înghite, de cele mai multe ori, un biet om. Proporțiile sunt mereu în favoarea sa, după cum și înfățișarea pare a împrumuta, adesea, aspecte ale marilor fiare terestre: într-un rând, reptila pare un fel de urs cu țepi pe spinare și cu un bot imens, în care își cară, firește, victima 4. El reprezintă, prin excelență, pericolul ori, din perspectivă creștină, diavolul. De altfel, adesea, în iconografia creștină 5, iadul este reprezentat ca o imensă gură căscată, care
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
vinetele, verificați să fie proaspete: codița trebuie să fie verde, coaja bine întinsă și strălucitoare, iar pulpa tare și aproape fără semințe. Vinetele pot fi folosite cu sau fără coajă, bine spălate și curățate de codiță și de corola cu țepi. Pentru a scoate din ele gustul amărui, vinetele se taie rondele, se pun într-o strecurătoare mare, se sărează, se acoperă cu o greutate și se lasă o jumătate de oră să se scurgă. La sfârșit, se tamponează cu o
[Corola-publishinghouse/Science/1851_a_3176]
-
amară. Și dacă-nvii în cântecul de azi, e că mureai în lacrima de-aseară. Jnepii de Radu Gyr Suntem jnepii, mergem înainte la-nălțimi de foc deasupra stepii; ne zdrelim de cuie și de ținte și-ndârjiți, cu ghearele, cu țepii, ne-mbulzim pe lespedea fierbinte, mergem înainte, suntem jnepii. Strâmbi, chirciți, târâș pe brânci, pe coastă, trebuie să biruim genunea; Nu ne temem câte râpi ne-adastă, n-auzim cum mormăie furtuna, știm atât, că mergem sus pe creastă. Suntem
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
concretizează cum am recreat mitul, mărturisim convergent harta, ruta, sensul curbei de fier cum le-a părut șinelor, luminile spre Negrești la locul știut, ca un slujitor al memoriei, ce-mi sînt, o pîine și jumătate în buzunarul stîng, neras, țepii albi, trăgînd ușa glisantă aplecat, îmi dați voie să stau și eu aici? Bacău, ora 7, amețit de citit Marin Sorescu, "La Lilieci", stînjenit de martori, după somn băiatul alături, paisprezece ani, sînt din Roman, tutuiesc, te cred student, cum
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
ferată, noapte urbană pe reperele străzii paralele, iar trupurile noastre, dacă sînt, ovaluri stau, de var, ca o greșeală Ion Barbu! congresul munților pleșuvi, trei chei peste numărul banchetelor, unul pe fiecare interval, ultimul provizoriu, lucrare nervoasă cu palma pe țepii rămași în cap, ne-or fi ras în cap la închisoare! ochi au și nu văd, fondul discuțiilor: cine să mai vadă funcția de transport la căile ferate? în filmul spirt denaturat Hollywood, cadru generic era legănatul călătorilor pe locuri
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
clasic și definitoriu al dezechilibrului filogenetic! împrejurarea că încăpem în ele pune capac la toate, oală a lui Papin, halta Valea Uzului trup nou al bisericii, netezimea de pereți etanși cu biserica nepecetluită bine de om, umplută de aluviunile lui, țepi de sonde pe buza văilor, istoria intră în Comănești pe scene locale, peronul dezlegarea la circuite secundare, taxă de utilizare antrenarea ta în sensul lor, rampa autogării cu două autobuze, orașul grupat, pod, în ieșire biserica telurică la ziduri, suptă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
la peron, Denisa la chioșc aplecată peste lada frigorifică "Napolact", Denisa cîntă că o cheamă Denisa pe păpușa, înghețată, tata, mai ai bani? fratele și mama un fel de soră mai mare, dar și tata e tînăr, capetele rotunde cu țepi, el călare pe umeri mai bălai, mama către tata aprinde-mi și mie o țigară! altcumva te-au mai blestemat, Denisa? cisterne în staționare, garnitura cu indicația "uz intern", grup de la " Solventul" SA Timișoara, butanol, octanol, ocolesc de la Onești, trec
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
Sécession, șoim după șoim Lăzarea, neputincioși să pricepem, florile împrospătate la troița ortodoxă, retează vrejurile din coada tractorului, prezentul întîrzierea în uitare. Ora 13,56, în personalul Războieni Brașov, la Valea Strîmbă, din ce spui alegi credința, "Dolomită Voșlăbeni", mestecenii țepi între foioase-rășinoase, pădure-parc stațiunea Izvoru Mureșului, mă bucură ca fata, Cîrțani "Rompetrol", Siculeni bisericuța din Ciceu, "dolomită", "sare Dej". Ora 15,40, în personalul Miercurea Ciuc Mărășești, în stația Miercurea Ciuc, vorbele capete retezate, tăcerea lungă cît îi trebuie, cu catedrala Șumuleu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
Folclor al Academiei Române și ca metodistă la Casa Centrală a Creației Populare. În această perioadă compune scenarii de filme pentru copii (Petrolache Făt-Frumos, 1962), piese pentru teatrul radiofonic (Măiastra lumii, 1968) sau pentru teatrul de păpuși (Reportaj cu păpuși și țepi, 1963, Cine va păzi clopoțeii?, 1967, Nepoții lui Făt-Frumos, 1980), multe premiate în țară și peste hotare (Zagreb, 1976), alcătuiește ediții școlare, face traduceri. În 1985 se stabilește în Germania, la Bad Nauheim (Hessen), urmată, în 1989, de soțul ei
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289295_a_290624]
-
însă, marea este invizibilă, și nu ți se înfățișează decât stâncile falezei, de dimensiuni și forme elefantine, care înconjoară casa. Ușa din spate, care e ușa bucătăriei, dă spre mica „pajiște“ împrejmuită de bolovani și așternută cu iarbă aspră ca țepii de cactus și cu cimbru. Am de gând s-o las în voia poftelor naturii. Oricum, eu nu am aptitudini de grădinar. (Acesta este primul petic de pământ pe care l-am avut vreodată.) Iau notă că, în acest loc
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
deja „Ben“ în gândurile mele, atât de arzător încercam să mă integrez în spiritul lui Hartley. Purta un maiou de bumbac alb care-l făcea să arate robust, și era nebărbierit. Părțile din fața lui care nu erau neglijent acoperite de țepii bărbii arătau slinoase, iar pe frunte avea pete lucioase de grăsime. Când și-a zvârlit capul pe spate, cu o mișcare animalică, i-am văzut interiorul negru al nărilor largi ca niște gropi. I-am spus „bună dimineața“ și i-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
-o în câteva, am pus-o puțin sub mine și pe spate și m-am lipit cu spatele de perete și-am adormit așa, în fund. M-au trezit, însă, niște țipete care au făcut ca părul meu să fie țepi pe tot corpul. Țipetele erau jalnice și îngrozitoare: Aoleu mamă, nu mă omorâți! Aoleu! Aoleu! Sigur, era primul meu șoc... M-am ridicat, așa cum părul s-a făcut țeapă, m-am făcut arc, ș-am sărit de pe pat și n-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
să mă sui în cireș. Bine-nțeles că n-am putut ascunde rănile, dar am reușit să minimalizez întâmplarea spunând că la urcare într-un cireș am alunecat și am căzut peste o tufă de „mălaiul cucului” care era cu țepi și mi-a lăsat urmele de pe spate. Exista cu adevărat acel cireș și acea tufă dar cireșele erau amare și noi îl ocoleam. Adevărul l-au aflat de la mine abia atunci când m-am eliberat din armată. Trecuse vara, mai exact
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]