654 matches
-
pusă să se usuce, să-i cadă partea vegetală care-și trăise viața. Să o ia soarele, să impulsioneze și prin aceasta coacerea mai profundă a fructului, care este sămânța. După ce se usca bine-bine, se întindea în curtea casei un țol și pe el începeam să batem la cânepă. Adică cu un bătător, care putea fi un băț oarecare dar care să nu deranjeze la mână, desprindeam prin lovituri repetate semințele de tulpina plantelor. Ce rezulta se trecea prin ciur și
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
Plus de astea, pe ladă trebuiau puse la vedere trei fețe de masă țesute cu arnici, două fețe de masă din lână, un covor lung de culme ce se punea în casele din lemn, zece kilograme de lână spălată, un țol de lână în tăblițe alb cu negru, un țol roșu în patru ițe, făcut val ce se va păstra până la moarte, pentru a se așterne pe patul pe care va fi așezat primul care va părăsi lumea dintre cei doi
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
trei fețe de masă țesute cu arnici, două fețe de masă din lână, un covor lung de culme ce se punea în casele din lemn, zece kilograme de lână spălată, un țol de lână în tăblițe alb cu negru, un țol roșu în patru ițe, făcut val ce se va păstra până la moarte, pentru a se așterne pe patul pe care va fi așezat primul care va părăsi lumea dintre cei doi soți, actualii mire sau mireasă. Peste toate acestea, lada
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
nouă. Până prin perioada începutului celui de-al doilea mare măcel mondial, nuntașii erau purtați pe timpul derulării ceremonialului prenupțial, în căruțe vara și în sănii iarna, mijloacele de deplasare și mai ales caii, fiind care mai de care împodobiți sărbătorește cu țoluri și multe flori, ca să demonstreze mulțumirea sufletească cu care toată suflarea participa la întocmirea unei noi familii, la cheful de petrecere și la atmosfera de voie bună a tuturor nuntașilor. Nașii pregăteau un steag, deasemenea foarte frumos, în culori vii
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
toate-s minciuni * Nevasta care-i nevastă Slobodă-i ca să iubească Șî cu unu șî cu altu’. Poate să știe tot satu’ Da’ să n-o prinză bărbatu’ ! Foaie verde de pe coastă Nici aceea nu-i nevastă Care n-are țol pe pat Și-un drăguț lângă bărbat ! * Bade, mîndrulița ta Care-o iubești acuma E dreaptă ca secera. Da’ când meie pe cărare, Meie strâmbă de schinare. Și când îți face cu mâna Gândești că-i buna, bătrâna, Când îi
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
de la leșie și săpun de țipam ca din gură de șarpe. Apoi, după ce ne ștergea, mai ales ochii, ne dădea cămășuțe curate țesute la război cu fel de fel de vărguțe și ne așeza pe cei mici frumos pe un țol, și cinstit, nu mă laud, eram frumoasă foc, curățică, cu fundulețele goale, că nu se știa de chiloți, trebuia s-aducă industria ușoară, că industria casnică nu reușea, că eram mulți, și apoi, nici nu era moda! Nu era moda
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]
-
4-5, formate de regulă din neamuri, urând pe la ferestre până își umpleau trăistile cu colaci. În anul 1947 sau‟48, nu-mi mai aduc bine aminte, capra a fost făcută de gașca noastră. Eu am jucat rolul moșneagului. Capra (un țol căptușit pe dinafară cu hârtie colorată tăiată în franjuri crețe și un cap de capră sculptat din lemn care, cu ajutorul unei sforicele, putea clămpăni în ritmul dorit) era jucată de Costică Florea. Frații Lupu o făceau pe jidanii, Grigoruță a
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
înțelegere, boierului proprietar al pământului, ciobanilor, dacă aceștia erau angajați, restul se consuma sau se vindea de către cel care organiza stâna Î Nu țin minte să fi fost paturi la stână. Se dormea pe pământ, peste care se întindea un țol. Când era frig, ciobanii dormeau în cojoace. Pe noi, pe copii, ne înveleau cu un țol de lână, de cânepă sau de cordele. Nu-mi aduc aminte dacă erau perne ...” Fiind amenajări sezoniere, cu un scop bine definit, stânele nu
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
de către cel care organiza stâna Î Nu țin minte să fi fost paturi la stână. Se dormea pe pământ, peste care se întindea un țol. Când era frig, ciobanii dormeau în cojoace. Pe noi, pe copii, ne înveleau cu un țol de lână, de cânepă sau de cordele. Nu-mi aduc aminte dacă erau perne ...” Fiind amenajări sezoniere, cu un scop bine definit, stânele nu s-au putut grupa și să dea naștere la așezări stabile - sate. Nici târla ca loc
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
îmbrăcămintea (bluze, fuste, cămăși cu flori - pui, catrințe); astfel, unele femei, ajutate de îndemânarea lor câștigau din lucru de mână. Materialele de făceau în casă, dar mai mult se cumpărau de la târg. În casă se țeseau sumane, lăicere, covoare, velințe, țoluri cadril cu model în pătrate etc. în ce privește portul național, Aristița Știrbu (Driță) ne spune că, pentru femei, era alcătuit din cămașă înflorată, pui-flori, care se coseau în cruci, catrințe în loc de fuste care aveau câmpul negru și cu dungi paralele în
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
care se urcă și în arbori ca să mănânce frunze și lăstari. Săriturile caprei îi ajuta pe oameni să „sară” peste ani, să treacă în Noul An, punându-și speranța în belșug și bunăstare. „Capra” era confecționată dintr-o bucată de țol mai rezistent peste care se aplicau felurite accesorii, în special hârtie colorată, încrețită din tăierea cu foarfeca. Capul caprei era confecționat din lemn, și se aplicau două coarne. „Botul” caprei avea partea de josă mobilă, acționată de o ață de către
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Slobozia - Filipeni. Unul dintre aceste jocuri, numit „Calul” (nu simulacru, diferit de cel de la sărbătorile de iarnă) este „format” din trei băieți mai mari, doi în picioare, al treilea ridicat pe umerii celor doi în poziție orizontală, acoperit cu un țol, la cap cu o oală într-un băț. Calul face fel de fel de figuri caraghioase și al patrulea tot întreabă cine cumpără calul și cât dă pe cal. La urmă, când vede că nu obține mare lucru pe calul
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
copil mic] să-i dea țâță, îl culca în leagăn. Eu și cu fratele Vasile dormeam în cameră pe un pat din trei scânduri puse pe dou chingi și patru pari bătuți în pământ. Peste scânduri era pusă otavă, un țol de cânepă, o pernă la cap, dormeam cu picioarele la sobă. Ne acopeream cu o cergă; dormeam foarte bine. Soba venea așa în dreapta ușii cum intrai în casă și pe spatele sobei era un loc de intrat în cămară, unde
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
odăi în față și bucătărie în fund, casă model pe acel timp... La capătul patului, spre sud, unde dormea tata, ziua se punea oghialul (plapuma), strâns, păturit; patul rămânea acoperit cu un lăicer de lână care era pusă peste un țol de cânepă ce acoperea otava de pe pat, care ținea loc de saltea. În fundul casei din jos, lângă perete și lângă geam, între patul unde dormea tata și patul unde dormea mama, o masă mare, cu patru picioare, obișnuită de 80-90
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
interior al unei locuințe, ritmul este alert, cu inserții viguros-caricaturale: Se coceau pe vatra sură două turte în cenușă,/ Un papuc e într-o grindă, celălalt e după ușă,/ Prin gunoi se primblă iute legănată o rățușcă/ Și pe-un țol orăcăește un cucoș închis în cușcă;/ Hârâe-n colț colbăită noduros râșnița veche,/ În cotlon toarce motanul pieptănându-și o ureche;/ Sub icoana afumată unui sfânt cu comănac/ Arde-n candelă-o lumină cât un sâmbure de mac147. La fel sunt
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
Lascăr Catargi. În această perioadă rămăseseră la Curte d-na Zoe Bengescu și d-ra Natalia Romalo, care succedă surorii sale Maria, când aceasta se mărită cu Soutzu. Mareșalul era Teodor Văcărescu, căsătorit cu d-ra Maria Mănescu, sora prietenului nostru nenea Țoli. Numai la mutarea noastră în București am fost prezentată prințesei și am cunoscut pe cele care erau lângă dânsa. Doamna Zoe Bengescu, ca toate Roseteștile, era deșteaptă, plăcută, de talie mijlocie, bine prinsă, păr negru creț, foarte mioapă, dânsa era
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
două? Că hâr, că mâr, că e fete dulci și adaptate, că e viguroase și talentate. Pe banii mei... Eu lucram în condiții de stres, ca să zic așa, în gară, iar tu veneai seara, cu fufele la braț, îmbrăcat la țol festiv, de ziceai c-a picat șifonieru` lu` coana Safta peste tine. Dă, Tică, niște lovele, sunt cu fetele, e subțiri, emancipate, bune la orice, deschise la dialog, le duc la tavernă. Fac un pocheraș, dimineață îți dau însutit înapoi
Frig by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1176_a_1898]
-
Vasile. Numeroși meșteri populari sunt și la Văleni, în primul rând țesătoare, care își desfac marfa în Vaslui și Iași: Luca Elena, Trofin Maria, Păuc Elena, Burlacu Elena, Beligan Elena, Jitaru Grapina, Luca Aneta, Stanciuc Maria, ele realizând ștergare, pichire, țoluri de lână. Lemnul este prelucrat de Țibireac Gheorghe, Velișcu Ticuță, Fitcoschi Viorel, Ciurușniuc Gheorghe, fierul de către Ocheană Ion și Trofan, pieile de către cojocarii: Moraru Ilie și Carp Mihai. La Văleni se confecționează și mături de către Bojoagă Dumitru, Bălănescu Dumitru, Stanciuc
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
costumului bărbătesc, compus din pantalon de dimie (suman), cămașă scurtă și leibărică. Țesăturile de interior prezintă și ele o mare varietate tipologică și funcțională, în rândul lor înscriindu-se ștergarele, fețele de masă, fețele de pernă, prostirile, pichirile, velințele, lăicerele, țolurile, covoarele, etc. Ele înfrumusețează în primul rând interiorul, aspectele practice fiind situate în plan secund. între țesăturile de interior, ștergarele, așezate în fluture sau vertical, au o evidentă funcție estetică. După tehnicile de lucru, ele pot fi învrâstate, cu alesături
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
această problemă, ca să nu mai vorbim despre numărul din ce În ce mai mare de copii care se adaugă În fiecare an la această cifră (Harris, 1996, p. 57). Greutatea ideală pentru o femeie este Între 101 și 130 de livre*, adăugând trei livre/țol** la o Înălțime peste cinci picioare*** și un țol. Greutatea ideală pentru un bărbat este Între 105 și 134 de livre, adăugând trei livre/țol la o Înălțime peste cinci picioare și un țol (The Merck Manual of Medical Information
[Corola-publishinghouse/Science/2227_a_3552]
-
mare de copii care se adaugă În fiecare an la această cifră (Harris, 1996, p. 57). Greutatea ideală pentru o femeie este Între 101 și 130 de livre*, adăugând trei livre/țol** la o Înălțime peste cinci picioare*** și un țol. Greutatea ideală pentru un bărbat este Între 105 și 134 de livre, adăugând trei livre/țol la o Înălțime peste cinci picioare și un țol (The Merck Manual of Medical Information, 1997, p. 647). Din păcate, dietele americane nu reușesc
[Corola-publishinghouse/Science/2227_a_3552]
-
Greutatea ideală pentru o femeie este Între 101 și 130 de livre*, adăugând trei livre/țol** la o Înălțime peste cinci picioare*** și un țol. Greutatea ideală pentru un bărbat este Între 105 și 134 de livre, adăugând trei livre/țol la o Înălțime peste cinci picioare și un țol (The Merck Manual of Medical Information, 1997, p. 647). Din păcate, dietele americane nu reușesc aproape niciodată să Împiedice Îngrășarea, deoarece sunt prea greu de urmat și nu stimulează decât În
[Corola-publishinghouse/Science/2227_a_3552]
-
130 de livre*, adăugând trei livre/țol** la o Înălțime peste cinci picioare*** și un țol. Greutatea ideală pentru un bărbat este Între 105 și 134 de livre, adăugând trei livre/țol la o Înălțime peste cinci picioare și un țol (The Merck Manual of Medical Information, 1997, p. 647). Din păcate, dietele americane nu reușesc aproape niciodată să Împiedice Îngrășarea, deoarece sunt prea greu de urmat și nu stimulează decât În mică măsură metabolismul și excreția. American Heart Association afirmă
[Corola-publishinghouse/Science/2227_a_3552]
-
Statistic Supplement, American Heart Association, Dallas. *** 1997, The Merck Manual of Medical Information, Merck Research Laboratories, Doylestown, PA. *** 1998, „More Good News for Wine Drinkers - It Stops stroke”, Reuters Limited, 4 decembrie. * 1 livră = 453,6 gr (n.t.). ** 1 țol = 2,54 cm (n.t.). *** 1 picior = 30,479 cm (n.t.). * Scris și Sun Yat-sen (n.t.). * Aceasta este forma În limba chineză standard pentru fructul lui Litchi chinensis; mai apare ca lichee sau litchi (n.t.). ** Formă În
[Corola-publishinghouse/Science/2227_a_3552]
-
nepăsare; nimic; noi; nou; noutate; obiect; ore; pantof; pateu; personalitate; plăcere; plînge; port; prestigiu; prieten; Pull & Bean; purtat; răceală; răutate; rece; rochiță; roșu; roz; sare; scame; scăpare; scurtă; scut; seară; shopping; slăbit; stofă; straie; șifonier; șosetă; șubă; textură; trecător; ținută; țol; umedă; umerar; uniformă; uz personal; verde; vestă; vestimentar; vîrstă; vreme; zdrențe (1); 795/200/79/121/0 harnic: muncitor (129); gospodar (57); furnică (39); om (38); leneș (34); muncă (26); albină (17); bun (17); vrednic (14); darnic (11); copil (10
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]