1,028 matches
-
bascul acesta, da? Ca să știu că ești tu. - Sigur, i-am spus, tot cu bascul acesta voi fi, iar tu te rog să vii cu bebelușul, ca să știu că tu ești. - Da, pa, mi-a spus Antonia și a ieșit țopăind, din vagon. Este limpede acum, de ce aștept să vină toamna chiar din cea dintâi zi a verii, când toți cei precum Antonia sunt sărbătoriți? Să nu creadă cineva că nu m-am uitat azi prin oraș, după Antonia. În mulțimea
POATE NE MAI ÎNTÂLNIM! de CORINA DIAMANTA LUPU în ediţia nr. 2344 din 01 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375894_a_377223]
-
Fă-ți cu adevarat Măcar o hăinuța! De va veni iarnă, Așa cum ți-am zis, Îți voi da sa-mbraci Hainele din vis! Rîța Veverița Știe Rîța Veverița Pe o creangă de alun Fructe mici cu miezul bun Și tot țopăie de zor Crengile-aplecind ușor Să culeagă din alun Întreg rodul, cum vă spun! Unde este alunița? Unde este alunița? Se întreabă veverița Cautind-o cu guriță, Iute răsucind codită Ce mai țopăie drăguță Întinzînd spre ea lăbuța, Apucînd ușor crenguța, Să
POEZII DIN VOLUMUL ,, PRIETENII COPILARIEI' (1992) PARTEA 1 de TELA MOCANU în ediţia nr. 2349 din 06 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375921_a_377250]
-
de alun Fructe mici cu miezul bun Și tot țopăie de zor Crengile-aplecind ușor Să culeagă din alun Întreg rodul, cum vă spun! Unde este alunița? Unde este alunița? Se întreabă veverița Cautind-o cu guriță, Iute răsucind codită Ce mai țopăie drăguță Întinzînd spre ea lăbuța, Apucînd ușor crenguța, Să culeagă alunița! Vinovăție Dacă bluză nu-i curată Doar pisica-i vinovată Că în loc să toarc-alene Poate bluză să mi-o spele! Și în loc să mă privească Poate bluză să-mi clătească! Lasă
POEZII DIN VOLUMUL ,, PRIETENII COPILARIEI' (1992) PARTEA 1 de TELA MOCANU în ediţia nr. 2349 din 06 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375921_a_377250]
-
braț, brusc, dând să-l scoată din parc. Nedumerit, el întorsese capul și privirile li se încrucișaseră. De ce trebuia să o răscolească așa? De ce nu îl putea pur și simplu uita? Privirea lui coborîse apoi asupra căruciorului în care micuța țopăia scuturându-și buclele drăgălașe. Și îi întoarse spatele. Nu o salută! Nu se apropie! Pur și simplu făcu cale întoarsă și ieși de pe alee. Diana își dusese mâna la obraz, ca și când ar fi primit o palmă. Își privi apoi degetele
(III) de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1468 din 07 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376652_a_377981]
-
bine cu drumul. Nu așa zice românul înțelept? - Bine, Ștefan. Te pup. Mă bucur că m-ai vizitat. Ne mai întâlnim până la nuntă, nu-i așa? Ha, ha, ha. - Râzi tu, râzi dar cine știe dacă nu te-oi vedea țopăind de zor cu cine știe ce cucoană care să-ți rupă inima și ție. - Mai știi! Bine, ne mai sunăm. - Cu siguranță. Cei doi bărbați se strânseră în brațe de parcă s-ar fi despărțit pentru cine știe câtă vreme. Ștefan plecă spre debarcader unde
ROMAN PREMIAT DE L.S.R. ÎN 2012 de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2348 din 05 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/376620_a_377949]
-
prea tare. Ea era veselă , toată lumea o iubea și asta îi umplea viața. Plecară la bal. Sala era plină, băieți și fete, grupuri-grupuri, iar părinții, prezenți acolo, ocupaseră locuri pe scaune, pe marginea ringului de dans. Emoționată, Elisa începu să țopăie de bucurie că-și văzu prietenele, se împiedică în pantofii cei noi, făcu o fandare și îngenunchie în fața tuturor! „Așa ! gândi ea , ai venit aici gătită să te faci de râs! Uite-i cum te aplaudă și râd pe seama ta
PRIMUL BAL de FLORICA PATAN în ediţia nr. 2242 din 19 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/376788_a_378117]
-
Scos din visarea-mi de-o pală de vânt, zăresc o cioară poposită în iarba uscată. Uimit, o văd cum se luptă să spargă de-o piatră o nucă. I-alunecă gheara pe piatră... nuca-nviază... fuge zglobie... și pasărea țopăie ațâțată... ciocul, gogeamite menghină, o-apucă... poc-poc! Nuca se face în două. Speriată nițel de recul, hămesita deschide a zbor scurt perechea de aripi. Cu greutate m-aplec și i-apuc ofranda... Tare-aș vrea să aflu, să știu ce
LABIRINT AUTUMNAL de ANGELA DINA în ediţia nr. 2102 din 02 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375199_a_376528]
-
Și apoi mai era ceva: ghioceii se trec repede. Sunt așa de efemeri încât dacă le ratezi apariția n-ai timp să recuperezi handicapul decât ... la anu și la mai mulți ani. Cum dădea mama semnalul, săream toți de bucurie, țopăind cu entuziasm. Căci excursia dura cel puțin o jumătate de zi iar cărare într-acolo nu exista. Trebuia un ghid bun și un dram de noroc ca să dai de capricioasa poiană înfundată în inima pădurii Bradului. Căci era cochetă și
POIANA A TREIA de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 1515 din 23 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/375280_a_376609]
-
înveseli. Față popii era cam tăcută, dar o putea învăța câteva jocuri, chiar dacă erau la țară și nu aveau cine știe ce jucării la dispoziție. Săriră coardă cu schimbul, până ce Mara se satura să o învețe pe Cristina figuri noi și să țopăie pe dalele pătrate care acopereau mare parte din curte. - Haide să ne jucăm de-a magazinul, vrei? Cristina dădu din umeri. - Cum să ne jucăm? - Păi eu sunt vânzătoarea, tu ești cumpărătoarea. Uite, tu strângi frunze în loc de bani, eu adun
FLORI de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1664 din 22 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372617_a_373946]
-
gheață valea Și pomul de la geam mi s-a chircit. Aleasă broderie ai, pădure, De franjuri țurțurânde și de nea, Cărări ascunse-n paturile sure Pe care le mai calc cu talpă mea... O veverița neagră și flamanda Cu frica țopăind spre un pociumb Mai face-un salt, mai sta puțin la pândă Privind înspre știuleții de porumb. Fazanii pe terasă-și au ospățul Și apa beau din vasul meu de lemn, Se-adună mulți, ca a-nceput dezmățul Și cocoțați
O PALMĂ DE OMĂT de EMILIA AMARIEI în ediţia nr. 2206 din 14 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/373207_a_374536]
-
la anii mei de călugărie și la Agneta. După care schimbară registrul și o dădură-n niște ceardașuri îndrăcite. Câțiva mustăcioși se sculară și începură a-și bate cismele cu palmele lor în ritmul muzicii, femeile începură și ele să țopăie pe lângă ei și dintrodată se dezlănțui o veselie ruptă din rai. Ia uite, domnule, mă gândii eu, ce face și muzica din om, mai ales după ce e un pic afumat! Acum să fie și domnul inginer Ionescu, ce i-ar
INGERUL CARE A CAZUT DIN PARADIS de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1703 din 30 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/372153_a_373482]
-
Acasa > Poezie > Pamflet > CORD 2 DUO Autor: Cristian Pop Publicat în: Ediția nr. 1340 din 01 septembrie 2014 Toate Articolele Autorului Prins în balada tărăboiului național, țopăind antiritm și-ntr-o ureche, eu strigam și huiduiam cel mai tare: „E-o viață virusată-n plictiseală amărâtă! Jos viermii! Jos trojan-ul! Dezinfectați Opera! Nu mă pricep dar dați-i și-o defragmentare!” Media player-ul avea un playlist generos
CORD 2 DUO de CRISTIAN POP în ediţia nr. 1340 din 01 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376274_a_377603]
-
-se în jurul nostru mai tot timpul. Într-una din serile petrecute împreună cu prietenii lui, după un pahar de vin, privind galeș către fiul cel mic al gazdei, l-am auzit spunând: - Vreau și eu o mogâldeață vorbitoare ca asta care țopăie de colo, colo, zisese el, trecându-și brațele peste umerii mei și privindu-mă drăgăstos în ochi. - O mogâldeață? răspunsesem zâmbind încurcată de acel subiect, în premieră. Păi asta înseamnă să ne căsătorim, continuasem eu după o fracțiune de secundă
ROMAN, EDITURA JUNIMEA 2013, CAPITOLUL 3 de DORINA GEORGESCU în ediţia nr. 2215 din 23 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/371667_a_372996]
-
că nu am ripostat în nici un fel, l-am lăsat să-și facă numărul de circ, ca la un bâlci ieftin, de provincie. Nu realizasem că iar m-am întors în timp la seara cu pricina, a cărei amintire dureroasă țopăia ca o jucărie stricată pe nervii mei. Aș fi vrut să o șterg din memorie, să o fac să dispară într-o gaură neagră, undeva, departe în inima Universului. Dar ce capacități limitate are ființa umană! De aceea mă fascinase
ROMAN, EDITURA JUNIMEA 2013, CAPITOLUL 4 de DORINA GEORGESCU în ediţia nr. 2217 din 25 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/371668_a_372997]
-
Acasa > Stihuri > Semne > EREZIA FRAȚILOR MEI POEȚII Autor: Costel Zăgan Publicat în: Ediția nr. 1449 din 19 decembrie 2014 Toate Articolele Autorului Fraților lumea-i țăndări și ca lumea suntem noi Scriu și cuvintele prind să țopăie printre culori și păsări O umbră cu genunchii la piept e viața Restul o fi moartea ultima destindere a materiei Veșnicie cu adresa-n buzu nar Și toți suntem cu mâinile legate Fraților ajunge M-ați strivit cu imponderabilitatea voastră
EREZIA FRAȚILOR MEI POEȚII de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 1449 din 19 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371753_a_373082]
-
Acasa > Poeme > Emotie > POVESTEA UNUI MELC Autor: Viorel Birtu Pârăianu Publicat în: Ediția nr. 2161 din 30 noiembrie 2016 Toate Articolele Autorului POVESTEA UNUI MELC scoici jucăușe pe alge țopăie sar pe nisipul ud se agață de stânci departe vuietul mării val după val ascultă, cântă marea pe țărm, alei de scoici într-o cochilie mică-mică un melc înșiră povești un basm al mării pe o masă o carte deschisă
POVESTEA UNUI MELC de VIOREL BIRTU PÂRĂIANU în ediţia nr. 2161 din 30 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379275_a_380604]
-
minune doar cu vîrfurile mustăților compromise, și și dădu fir la București că vine, să fie așteptat că aterizează la Otopeni. Închipuiți-vă ce forfotă generală, la toate nivelurile, de la Palatul Primăverii pîn' la Mînăstirea Secu: vine Dali! vine Dali! țopăia Ceaușescu (păi, nu-l felicitase marele Dali cînd pantofarul se automiruise cu sceptrul monarhic?), vine Dali! vine Dali! șontîcăia Ceaușeasca, imitînd-o pe Olaiva lui Papai Marinaru), vine Dali! vine Dali! dănțuia Bobu prin bucătăria din Primăverii. Buluc, toți, la Otopeni
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
dulce suna secția, nu?) că mă pune să fac iar coperta. Oricum, de va fi să fie, mă retrag rușinat de propriu-mi trecut și-l propun pe vecinul meu de atelier, pictorul "tradiționalist", cel care în ziua tragediei americane țopăia pe culoar: Bine le-a făcut! Bine le-a făcut! 21 septembrie Sub înaltul patronaj... Formulă subțire la origini, preluată abuziv de grosierii comuniști și exacerbată sub pantofarul epocii de aur. Conținînd, de altfel, o flagrantă contradicție în termeni, dacă
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
credincioasă. Nici bani nu sînt. Cine vorbește de bani? Vă căsătoriți cu banii? Doar vreți o femeie. Dar e cocoșată! Ei bine, ce vreți acum? Să nu aibă nici un defect! Știți cum lua Chaplin colțul, cînd era fugărit de curcani: țopăia doar pe stîngul, adică pe roata stîngă, să nu se răstoarne. Pictorul Cămăruț, excepționalul care avea un rîs larg, de cal blînd, se entuziasma, pișicher, în fața pînzelor pictate, inconștient, de neofiți. Unul din aceștia, Gheorghiță, îni reproducea, cu haz enorm
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
PRIETENUL Materiale: plase cu fasole. Jucătorii trebuie să-și pună plasele pe cap. La semnal, jucătorii trebuie să se plimbe prin cameră către un loc unde doresc ei. Pentru a schimba acțiunea, liderul poate cere participanților să sară sau să țopăie. Dacă plasa cu fasole cade de pe capul jucătorului, acesta va fi "înghețat". Un alt jucător (prietenulă trebuie să ridice plasa cu fasole și trebuie să o să o așeze pe capul primei persoane, fără a-și scăpa propria plasa. Când jocul
Micii năzdrăvani, conflictul şi jocul by Alina Nicoleta Bursuc () [Corola-publishinghouse/Science/1683_a_3100]
-
Nici debusolata Irina nu se prea opune asiduităților altui component al sinistrului cvartet. Penibilul se răsucește în grotesc, un grotesc crispant, în clipa cînd stăpînul casei (se mai poate el socoti stăpîn) își pune un costum scoțian și prinde a țopăi, exhibînd dinaintea privirilor perplexe o imagine a emasculării. Infirmitatea, care va să zică, îmbracă un fason de carnaval. O figură luminoasă, deși lucrată în trăsături mai convenționale, e Bunica, depozitară a valorilor tradiționale pozitive. Ca să-i scutească pe ceilalți de încă o rușine
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
vizitelor la Phenian, unde li se făcea o primire fastuoasă, greu de imaginat, cu sute de mii de oameni (îmbrăcați în haine de sărbătoare, câțiva chiar și în costume naționale românești) mobilizați pe traseu, cu drapele și stegulețe și care țopăiau și ovaționau frenetic "Manse !" (Ura, Trăiască, Bun venit) la trecerea cortegiului, formații artistice, care alegorice, bulevarde și porți pavoazate, placarde cu lozinci de salut și urări de bun venit, inclusiv în limba română, portrete gigantice, cuvântări la mitinguri pe stadioane
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
zeul universului lor pâlpâitor, al acelui loc de pe Champs-Élysées unde frumusețea lor strălucește încă...” Numai că, așa zeu cum eram, nu puteam să le ofer decât o existență de marionete. Porneam resortul amintirilor mele și cele trei cochete începeau să țopăie, Președintele Republicii o înlănțuia pe Marguerite Steinheil, ducele de Orléans cădea, înjunghiat de pumnale perfide, ostașul cel bătrân își înșfăca sulița lungă și își umfla pieptul... „Cum se face oare, m-am întrebat eu cu spaimă, că toate aceste patimi
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
care puteau fi luate, de departe, drept strigăte de disperare. Era o zi mare în viața ei. În seara aceea de iunie, pentru prima oară în viață, avea să se dăruiască unuia dintre tinerii ei prieteni, unuia dintre dansatorii care țopăiau pe platoul de pe Muntele de bucire. Era mai degrabă plăpândă. Chipul ei avea trăsăturile neutre care, în perindarea umană, trec neobservate. Părul ei roșcat-deschis lăsa să i se ghicească nuanța doar la lumina zilei. Sub proiectoarele de pe Munte sau în
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
întrebările: - O să fii un frate bun, Isidor. Te vom primi printre noi și fi-vei oștean al Sfântului Augustin, Întâi Făcătorul de Dumnezeu. Baiatul strânse tare din pumni și zâmbi larg, lăsând pentru o clipă impresia că va începe să țopăie de bucurie precum un copil. - Îți voi pune însă o ultimă întrebare, deja ca între frați. Dacă vrei, poți să nu-mi răspunzi... De ce crezi că există Abația? întrebă Starostele arătând spre zidurile întunecate ale Fortăreței. Baiatul căzu pe gânduri
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]