1,168 matches
-
a plecat imediat. Mai întâi a studiat toate însemnările făcute în foaia de observație. Liniștit, a dat câteva instrucțiuni asistentei medicale Carmen Bădescu și s-a retras în biroul său. Întins pe fotoliu, lejer, cu ochii închiși, a încercat să ațipească, dar somnul nu se prindea de el. Stresul unei zile încărcate de evenimente își pusese amprenta asupra lui, așa încât se lăsă pradă acelei stări în care geana somnului îl ademenea molatic. Aflat la cumpăna dintre somn și veghe, doctorul Eugen
TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII (9) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1582 din 01 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/352584_a_353913]
-
cerul în tonuri de galben roșiatic. Îi plăcea să privească norii pufoși de diferite forme și culori. Aerul devenea plăcut sub adierea ușoară a vântului. Toată lumea era obosită. Ziua a fost plină de întâmplări neprevăzute, pentru unele personaje. Mătușa Annie ațipise cu tâmpla sprijinită de fereastra trăsurii. Pălăriuța îi stătea într-o parte. Bolborosea ceva. Probabil, visa. Alma zâmbea privind-o cu simpatie. Annie a fost pata de culoare a acelui picnic. Lady Abigail era tăcută. Încerca să-și țină pleoapele
MY LORD (IX) de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 2169 din 08 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/352699_a_354028]
-
tentă erotică ( de unde deduc că „focosul” prințesei era, de fapt, o iapă ! E prea frumos afară ca să mă las influențat de farmecele Adélaïdei, de spaimele prințului Feodor sau de alte gânduri ( de care nu pot scăpa nicicum ! ). Cred că am ațipit un pic, fiindcă mă trezesc speriat. O visasem pe Ingrid cu pruncul în brațe, țipând și implorându-l pe Voquin să n-o arunce la rechini. Îl iau pe Allan de hățuri. Ne oprim la un izvor cu apă limpede
DRUMUL APELOR, 47 ( ROMAN ) de AUREL CONȚU în ediţia nr. 2297 din 15 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/354232_a_355561]
-
Acasa > Manuscris > Scriitori > ÎNTÂLNIRI (FRAGMENT DE ROMAN) Autor: Vasilica Ilie Publicat în: Ediția nr. 270 din 27 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului Gata, coană Rodico, te duc acasă, mi-am terminat treburile! Stela se apropie de ea și văzu că ațipise. Îi luă caietul din brațe și i-l puse alături. Împinse de cărucior și se îndreptă spre poartă. Rodica se trezi. - Am ațipit ca un copil mic. Cred că și din cauza aerului. Sper să dorm și când voi fi în
ÎNTÂLNIRI (FRAGMENT DE ROMAN) de VASILICA ILIE în ediţia nr. 270 din 27 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/354214_a_355543]
-
coană Rodico, te duc acasă, mi-am terminat treburile! Stela se apropie de ea și văzu că ațipise. Îi luă caietul din brațe și i-l puse alături. Împinse de cărucior și se îndreptă spre poartă. Rodica se trezi. - Am ațipit ca un copil mic. Cred că și din cauza aerului. Sper să dorm și când voi fi în pat. - Și eu, abia aștept să ajung acasă și să mă odihnesc! Pic, de obosită! Ajunsă în camera Rodicăi, Stela apropie cât mai
ÎNTÂLNIRI (FRAGMENT DE ROMAN) de VASILICA ILIE în ediţia nr. 270 din 27 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/354214_a_355543]
-
bine pus la punct. Și poveștile despre fantome și reîncarnare? Bâjbâieli în labirint. Mai bine ne-am întreba dacă noi existăm cu adevărat. Începuse să moțăie și moș Gheorghe se încăpățâna să prindă lucid, momentul în care își pierde luciditatea ațipind și, să călătorească odată cu sufletul până dincolo și la trezire, să povestească ce a văzut. I se întâmplase de multe ori să se gândească intens la o călătorie astrală să zicem, până când se vedea pe sine zburând aievea și fie
FANTOMA de ION UNTARU în ediţia nr. 310 din 06 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357155_a_358484]
-
Acasa > Stihuri > Semne > VESELĂ EREZIE MORTUARĂ Autor: Costel Zăgan Publicat în: Ediția nr. 1304 din 27 iulie 2014 Toate Articolele Autorului Acuzat de port ilegal de speranță Poetul ațipește cu sufletul pe vioara lui Bacovia Simfonii-strigoi umblă brambura prin cimi tir C-o pasăre împăiată în poem Nebunul satului iar a sărit gardul paradisului pierdut Proaspăt ars un neon este înlocuit de corbul lui E.A.Poe Deși nimeni nu
VESELĂ EREZIE MORTUARĂ de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 1304 din 27 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/357486_a_358815]
-
viață Și iubire și tandrețe Și o dragoste măreață. N-AI TIMP Am vrut să-ți spun ce s-a mai întâmplat Să-ți povestesc cum a trecut o zi Dar tu esti veșnic ocupat Și vorba mea pe buze ațipi ... N-ai timp nici să admiri o floare. Să-i simți parfumul minunat, Când ne luptăm mereu sub soare, Să ducem traiu-ngreunat. N-ai timp să mai citești o carte Cu zmei și fete de-'mpărat Copilului cu dulce șoapte
PASĂREA MĂIASTRĂ (POEME) de LIGIA GABRIELA JANIK în ediţia nr. 1245 din 29 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/357513_a_358842]
-
-te toamnă cu mine, în grădina cu păsări lehuze, până copacii rămân singuri și goi cu oasele frunzelor uscate pe buze. Iubește-te toamnă cu mine în parcul cu noaptea în mână, până copacii rămân goi și singuri sub cerul ațipit pe-un căpătâi de lună. Iubește-te toamnă cu mine, ca o amantă nebună, nebună. GEORGE BACIU (din vol. în pregătire „Cu gându-n buzunar”) Referință Bibliografică: CU GÂNDU-N BUZUNAR / George Baciu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 419
CU GÂNDU-N BUZUNAR de GEORGE BACIU în ediţia nr. 419 din 23 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357853_a_359182]
-
la un Eleusis al inimilor ce numai sunt înșelate, la un Mister limpede, fără zei și vehemențele iluziei.” *** M-am înzăpezit pe sânul morții mele încât nu mai am sfârșit, asemenea orașului cu noaptea la gură, împotmolit în invazia insomniilor ațipite în pleoapele lehuzelor din bordeluri. Nimeni nu-mi parcurge nimicul febril ce-mi admiră conștiința și care înfrumusețează nebunia necesară fiecărei fapte. Zadarnic încearcă mintea a mă substitui lumii, fiindcă nu știu ce viciu trebuie să aibă un om pentru a preface
GÂNDURI DE LA MARGINEA LUMII de GEORGE BACIU în ediţia nr. 536 din 19 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357856_a_359185]
-
revărsatul zorilor mai era ceva timp, poate două sau trei ceasuri, fiindcă la răsărit nu se zărea nici cea mai mică zare de lumină. Citi plictisit câteva scrisori de la Roma și după un timp în care i se păru că ațipise puțin, i se păru că aude zgomote jos în atrium. Apoi cineva urcă foarte repede pe scări și zgomotul se auzi tot mai tare pe coridor. În încăpere năvăli fără să mai bată la ușă centurionul Luculus Brassus care avea
AL NOUALEA FRAGMENT-CONTINUARE. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1544 din 24 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357801_a_359130]
-
unei avalanșe de neaveniți. Cred că e un coșmar! Ia să mai adorm o tură. Poate, în zori, lumea va fi altfel! Noapte bună, scumpii mei! Țineți-vă copiii aproape! Aveți grijă de voi ... căci, se pare, și Doamne-Doamne mai ațipește uneori. Timișoara, 01.07.2012 Corina-Lucia Costea Referință Bibliografică: În noapte... / Corina Lucia Costea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 547, Anul II, 30 iunie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Corina Lucia Costea : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau
ÎN NOAPTE... de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 547 din 30 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358378_a_359707]
-
colinda, s-alung nostalgia... Cânt în cor cu mine, răgușit, ușor, și-n închipuire, îmi apare Ieslea, Iosif cu Maria și cu Pruncul lor. Grajdul luminat, abia, de o lampă, face să se vadă, paiele de fân, peste care stau, ațipiți − ca-n stampă! −, mielușei, oițe, măgărușul brun... Dincolo de ușă, noaptea-a tras cortina... Stelele și luna risipesc lumini... Sub șopron, păstorii, își consumă cina, și mai trag, ...să meargă, câte-un strop de vin. Liniștea adâncă, a nopții depline, face
NOSTALGIE DE IARNĂ MADRILENĂ! de ALEXANDRU ŞI MARICUŢA MANCIUC TOMA în ediţia nr. 369 din 04 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358440_a_359769]
-
de pază la fereastră, De când seara-i în hamac, Ca să-l prind pe Moș de barbă Să văd ce are în sac. Cu ghetuța lângă mine O s-aștept...nu mai clipesc Și mai cânt câte-o colindă Nu cumva să ațipesc. Mama râde-ncet de mine, Tata văd că-n casă nu-i, Cred că stă și el de pază Să-i ia sacul Moșului. Vine Moșul! Îmi zâmbește, Mă întreabă de-s cuminte Și îmi pune în ghetuță Ciocolată cu-
DE PAZĂ ÎN AJUN de ELENA SPIRIDON în ediţia nr. 339 din 05 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358001_a_359330]
-
de basm se transformase într-o cățea turbată. Nu-i plăcea iarna. Se așeză pe canapea. Muzica de saxofon îi învăluia trupul. Îi inducea o stare de mister și relaxare. Noaptea se instalase, nu și-a dat seama când a ațipit. A trezit-o pendula.. Ora 22, nici urmă de Frank. Băutura din sticlă scădea simțitor. O furase somnul ... Soneria de la ușă țipa strident. Musafirul nerăbdător uitase degetul apăsat pe buton. -Imediat..imediat! soneria se încăpățâna, să sune ca o sirenă
SURPRIZE de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 542 din 25 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358149_a_359478]
-
în vacanța de vară. Aveau despre ce vorbi și conversația, plăcută și bogată, a atras și celelalte persoane. S-au spus glume și s-au depănat amintiri. Până după miezul nopții nu a dormit nimeni. Apoi, una câte una, doamnele ațipeau greu, mijind ochii obosiți doar la opririle garniturii prin gările importante. Numai Silvia și fetița, Cristina, nu aveau somn, ori poate poziția și spațiul restrâns pe canapelele, oarecum incomode, nu le permiteau să adoarmă. Cu ele m-am întreținut până
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1373 din 04 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/358547_a_359876]
-
și Silvia. Mi-am întins picioarele pe canapeaua ei, am închis ochii și am încercat să adorm. Oboseala acumulată în timp, suprapusă peste emoțiile pe care le simțisem încă din vremea în care îmi făceam bagajul, se instalase deplin. Când ațipisem binișor și pornisem pe calea viselor, m-a trezit telefonul Cristinei. Ea asculta muzică, în același timp, la alt telefon. M-am răsucit pe locul îngust, fără să deschid ochii. Nu, nu am putut dormi. Fetița aceea, atât de dulce
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1373 din 04 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/358547_a_359876]
-
mai deschis la culoare, dar mai strălucitor. Din ce în ce mai bogat, relieful l-a ascuns în totalitate, dar văzusem exact ceea ce a fost mai frumos. Mulțumit de spectacolul înfățișat, am închis ochii și am încercat, a câta oară nu se știe, să ațipesc. Mă bucuram că micuța Cristina a adormit. Își întinsese picioarele peste genunchii bunicii, aproape atingându-mă cu vârful degetelor micuțe, eliberate de sandale, așezându-și capul în colțul format de fereastră și peretele din spatele său. Număram în gând, urmărind zgomotul
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1373 din 04 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/358547_a_359876]
-
Acasa > Cultural > Spiritual > AVVA ȘI ÎNGERII - AUTOR RĂZVAN CODRESCU Autor: Ion Untaru Publicat în: Ediția nr. 505 din 19 mai 2012 Toate Articolele Autorului Cât n-ațipea, el se ruga întruna și gropi făcuse cu genunchii-n stei, iar ingeri de-au venit să-i dea cununa, a aruncat cu cârja după ei. “Să-mi dați cununa Domnul v-a trimis când copt voi fi de marele
AUTOR RĂZVAN CODRESCU de ION UNTARU în ediţia nr. 505 din 19 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358681_a_360010]
-
nicăieri, înspre cândva sau niciodată. Mi-e dor de vals dansat de luna, cu spic de grâu pe trup de ram, De pescăruși perechi nostalgici, de ce-am fi fost, de ce eram. Din doruri ce-au rămas nespuse și-au ațipit prin vers pierdute, Îți voi pictă un vis pastel să-ți înflorească pe tăcute! Referință Bibliografica: DIN DORURI NESPUSE / Ines Vândă Popa : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1250, Anul IV, 03 iunie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Ines
DIN DORURI NESPUSE de INES VANDA POPA în ediţia nr. 1250 din 03 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/344668_a_345997]
-
Autor: Aura Popa Publicat în: Ediția nr. 1225 din 09 mai 2014 Toate Articolele Autorului Mi s-a lipit de gene înserarea Când nu mai m-ai privit cum mă priveai. Mi-a picurat în suflet întristarea Iar păsările-au ațipit sub rai Cu aripile-ntinse-nspre lumină Și ciocurile-ascunse-n puf de nor. S-a rezemat o brumă de grădină Și-a veștejit chiar rozele de dor Pe care le sădisem împreună. Atâta frig în trup s-a cuibărit Că m-a-nvelit o umbră
PE SUB RAI de AURA POPA în ediţia nr. 1225 din 09 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350685_a_352014]
-
2014 Toate Articolele Autorului Fuge somnul de mine Mi-a luat frica Știe ce-a pățit E Somn-Pățitul. Că m-am luptat cu el Ca-n povestea cu merele de aur Și cu smeii... Și l-am învins, N-am ațipit înainte. Asta-n poveste Că-n realitate E mult mai trist: Nici somnul nu există. 23 decembrie 2003 Volumul " Visul stejarului " https://www.facebook.com/pages/Marius-Robu-Arhive-sentimentale/219171961569455 http://mariusrobu.wordpress.com/ Referință Bibliografică: INSOMNIE / Marius Robu : Confluențe Literare, ISSN
INSOMNIE de MARIUS ROBU în ediţia nr. 1228 din 12 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350716_a_352045]
-
o să mai fiu copilul care hoinărea duminica după amiază dupa viorele și grâușor de primăvară. Mi se face dor de trecutul acela căruia n-o să-i mai îmbrățișez vreodată umerii. Casele se înșiruie tăcute; cea pe terasa căreia aș fi ațipit în după amiezile răcoroase de vară, în parfumul tufelor de bujori de sub scară; o altă curte cu un măr uriaș, unde mi-am croit de zeci de ori, imaginar, un cuib ascuns printre frunze, tapetându-l cu o păturică, cu
HOINARI ÎNTR-O POVESTE ALBĂ de CARMEN LĂIU în ediţia nr. 2200 din 08 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/359437_a_360766]
-
iubirea. Cum ai putut iubite să pleci atunci hoțește? Mai pot vreodată, oare, să cred că te-a durut? Sunt singura de-atunci, ce încă te jelește... Ce mult aș vrea să pot, s-o iau de la-nceput!... Deși nu ațipisem decât de cinci minute, Parcă din altă lume veneam acum, plângând. Multe cuvinte calde, rostite - nerostite, Le mai aud și astăzi, însă... numai în gând. De când tu ai plecat pe-un drum fără sfârșit... Am plâns atât de mult, că
CENUŞA UNUI SUFLET... de GEORGETA NEDELCU în ediţia nr. 388 din 23 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360342_a_361671]
-
dinainte de la părinții noștri... Iar se lăsase tăcerea în camera Aniței. Prin fereastra deschisă pătrundeau sonuri de primavară, bâzâit de bondari în surdină și ciripitul intermitent al păsărilor. Totul era așa de calm, încât Anița își culcă pleoapele, părând că ațipise. Eu stam, pe fotoliul de lângă patul ei de suferință, nemișcată, ciulind urechile să-i aud respirația plăpândă, încordată, gata să-i ascult povestea ce se oprise... Mai departe, spusele sale deveniseră șoapte atât de stinse, încât, mai degrabă le ghiceam
CAP.3 de ANGELA DINA în ediţia nr. 1626 din 14 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/360493_a_361822]