2,221 matches
-
fenomene generale de tip septic, leziunea locală tipică fiind placa erizipelatoasă. Etiologie. Oricare din cele peste 60 tipuri serologice cunoscute de streptococ β-hemolitic poate produce boala. Declanșarea afecțiunii este favorizată de o serie de factori ca: ulcerații cutanate, eczeme, piodermite, abcese, asociate uneori cu anemia sau subalimentația. Morbiditatea erizipelului se suprapune peste cea a scarlatinei sau a anginelor streptococice. Apare mai rar la copii și mai des la adulți și bătrâni, sexul masculin fiind mai des afectat. Erizipelul nu dă imunitate
Capitolul 6: INFECŢII ACUTE LOCALIZATE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Viorel Filip () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1185]
-
examenului local (apariția placardului erizipelatos) și a examenului bacteriologic (care pune în evidență existența streptococului). Paraclinic vom întâlni o hiperleucocitoză și creșterea VSH. Diagnosticul diferențial se face cu dermite de contact, eczeme acute, herpes zoster, eritemul nodos, furunculoza. Complicații: locale: abcesul, adenoflegmonul, artrita, flebita. generale: nefrita, endocardita, limfangite, adenite, septicemie. Tratamentul : Erizipelul se poate trata și la domiciliu. a.Tratamentul patogenic constă în repaus la pat, comprese cu efect antiinflamator local (rivanol, cloramina), badijonare cu iod, raze ultraviolete. b.Tratamentul etiologic
Capitolul 6: INFECŢII ACUTE LOCALIZATE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Viorel Filip () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1185]
-
deprimare. Din grupul de cefalalgii enunțat nu fac parte cele determinate de contractura musculaturii cefalice occipito - temporale secundare unei suferințe organice și structurilor de vecinătate, malformații sau leziuni cranio-cervicale, discartroze cervicale, artrite sau artroze temporo- mandibulare, afecțiuni oculare, mastoidiene, sinuzale, abcese dentare etc. Cefalalgia de contracție musculară în multe cazuri coexistă cu cefalalgia migrenoidă și este foarte greu de precizat în ce măsură participă fiecare dintre aceste două mecanisme. Cefalalgiile de contracție musculară sunt de regulă bilaterale și mai difuze ca topografie dar
Actualitati privind riscul urgentelor medicale in cabinetul de medicina dentara by ALEXANDRU BUCUR, MARIA VORONEANU, CARMEN VICOL, DINESCU NEDIM NICOLAE () [Corola-publishinghouse/Science/83704_a_85029]
-
expresie a unei interrelații dinamice între gazda și agentul biotic, fiecare cu mecanismele lui defensive și ofensive, fiecare capabil de adaptare și schimbare a tacticii de luptă. Inflamațiile aseptice sunt mai usor suportabile și uneori au chiar un efect stimulator (abcesul de fixație produs de uleiul de terebentinăă. Din punctul de vedere evolutiv, inflamațiile pot fi: acute, subacute și cronice. Unii cercetători admit și existența unor inflamații supraacute. Delimitarea lor morfopatologică este mai dificilă, căci așa cum elementele morții se instalează
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
inflamațiilor purulente: inflamații neutrofilice, cele mai frecvente, eozinofilice consecutive migrațiilor parazitare, monocitare în unele infecții cu Listeria monocytogenes,si limfoide în inflamațiile subacute ale rumegătoarelor și ale suinelor. După sediul și caracterul colecțiilor purulente se deosebesc: empiemul, flegmonul, pustula și abcesul. Empiemul (gr. en = în și pyon = puroia este inflamația purulenta localizată la nivelul cavităților, caracterizată prin acumularea unor mari cantități de puroi în lumenul acestora. Se utilizează expresiile de: empiem al pungilor guturale, empiem articular, empiem pleural etc. Flegmonul (gr.
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
și exsudatul seros, care constituie conținutul pustulei migrează din capilarele subbazale prin diapedeza. Pustulele sunt frecvent întâlnite în epiteliile care vin în contact cu factorii traumatici (piele, mucoasa prestomacelor, dar și în unele boli specifice virale sau bacteriene (exantemele infecțioaseă. Abcesul (lat. abcesus = delimitata este inflamația purulenta a unui organ sau țesut, delimitata de o anumită zonă. Aceasta delimitare este opera țesutului mezenchimatos local, care la incitația produșilor MORFOPATOLOGIA PROCESELOR INFLAMATORII 127 biochimici din zona de exsudație leucocitara se hiperplaziază și
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
monocite, histiocite și limfociteă încep să se multiplice și să se diferențieze în direcție macrofagică și plasmocitară, să sintetizeze precursori de colagen și să contribuie la formarea unei bariere celular-fibrilară, cunoscută sub numele de membrana piogena sau mai corect peretele abcesului. Denumirea de membrana piogena este improprie. Ea a fost atribuită considerându-se că țesutul mezenchimal este generatorul puroiului. Actualmente se acceptă că elementele constitutive ale puroiului provin în cea mai mare parte din circulația locală prin exsudație. Peretele abcesului are
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
peretele abcesului. Denumirea de membrana piogena este improprie. Ea a fost atribuită considerându-se că țesutul mezenchimal este generatorul puroiului. Actualmente se acceptă că elementele constitutive ale puroiului provin în cea mai mare parte din circulația locală prin exsudație. Peretele abcesului are un rol de detersie, de adaptare și de apărare. Pentru această pledează și constituția lui citologica. În peretele unui abces matur se pot identifica trei zone (Fig. 2.27Ă zona internă, zona mediana și zona externă sau periferica. Fig
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
se acceptă că elementele constitutive ale puroiului provin în cea mai mare parte din circulația locală prin exsudație. Peretele abcesului are un rol de detersie, de adaptare și de apărare. Pentru această pledează și constituția lui citologica. În peretele unui abces matur se pot identifica trei zone (Fig. 2.27Ă zona internă, zona mediana și zona externă sau periferica. Fig. 2.27. Schemă structurii peretelui abcesului (după Viorel Ciureaă: a - capsula conjunctiva; b - zona fibroblastica; c - zona macrofagelor; f - zona leucocitelor
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
de adaptare și de apărare. Pentru această pledează și constituția lui citologica. În peretele unui abces matur se pot identifica trei zone (Fig. 2.27Ă zona internă, zona mediana și zona externă sau periferica. Fig. 2.27. Schemă structurii peretelui abcesului (după Viorel Ciureaă: a - capsula conjunctiva; b - zona fibroblastica; c - zona macrofagelor; f - zona leucocitelor neutrofile; e - zona de liza Zona internă, în contact direct cu exsudatul purulent, este zona de detersie (fr. detersion = curățirea fiind adaptată pinocitozei și fagocitozei
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
mari, cu multă IOAN PAUL128 citoplasma ușor bazofila și un nucleu ovalar, sărac în cromatina, împins la periferie. În citoplasma acestor elemente se pot identifica adesea granulocite fagocitate, fragmente nucleare, mase proteice, vacuole de dimensiuni variabile. Zona mediana a peretelui abcesului este zona reparatorie. La nivelul ei se relevă o accentuată acumulare de celule provenite parte din exsudație, parte din proliferarea mezenchimului local, cu diferențierea elementelor noi în histiocite, limfocite, plasmocite, fibroblaști și fibrocite. Concomitent cu hiperplazia liniei conjunctive a mezenchimului
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
țesut de granulație. Îl vom întâlni în toate procesele reparatorii din organism. Zona externă este zona de apărare, constituită din țesut fibros secretat de către fibroblaste. Fibrele de colagen se orientează circular și delimitează net focarul inflamator de țesutul înconjurător. Evoluția abcesului este pendinte de reactivitatea organismului și de agresivitatea agentului patogen. Printr-o activitate endocitară crescută se poate realiza resorbția puroiului și organizarea conjunctiva a focarului; este evoluția cea mai favorabilă. Alteori agresivitatea agentului patogen determina intoxicarea și moartea macrofagelor zonei
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
de reactivitatea organismului și de agresivitatea agentului patogen. Printr-o activitate endocitară crescută se poate realiza resorbția puroiului și organizarea conjunctiva a focarului; este evoluția cea mai favorabilă. Alteori agresivitatea agentului patogen determina intoxicarea și moartea macrofagelor zonei interne, dimensiunile abcesului crescând continuu. În alte situații, prin acțiunea litica a enzimelor existente în masă de exsudat se produce topirea țesuturilor într-o zonă cu rezistență mai scăzută și abcesul se deschide în interiorul unei cavități, al unui canal sau al unui vas
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
Alteori agresivitatea agentului patogen determina intoxicarea și moartea macrofagelor zonei interne, dimensiunile abcesului crescând continuu. În alte situații, prin acțiunea litica a enzimelor existente în masă de exsudat se produce topirea țesuturilor într-o zonă cu rezistență mai scăzută și abcesul se deschide în interiorul unei cavități, al unui canal sau al unui vas. Exsudatul revărsat va determina apariția unor noi focare inflamatorii prin continuitate sau metastazare. Deschiderea abcesului se poate face de asemenea la exterior. Prin revărsarea conținutului rezultă o excavație
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
exsudat se produce topirea țesuturilor într-o zonă cu rezistență mai scăzută și abcesul se deschide în interiorul unei cavități, al unui canal sau al unui vas. Exsudatul revărsat va determina apariția unor noi focare inflamatorii prin continuitate sau metastazare. Deschiderea abcesului se poate face de asemenea la exterior. Prin revărsarea conținutului rezultă o excavație căptușita cu țesut de granulație cunoscută sub numele de ulcer sau un canal cu diametru variabil denumit fistula sau traiect fistulos. Și aceste structuri patologice sunt delimitate
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
înconjurător prin. țesut de granulație. Trecerea exsudatului purulent în circulația sanguina și înmulțirea continuă a germenilor în sânge poartă denumirile de piemie și septicemie. Posibilități de metastazare și de piemie există în toate formele inflamației purulente. Fistulizarea este frecvență în abcese și în flegmoane. MORFOPATOLOGIA PROCESELOR INFLAMATORII 129 Inflamațiile gangrenoase Inflamațiile gangrenoase sunt o complicație a inflamațiilor exsudative, caracterizate prin existența exsudatului ihoros, exsudat fibrinopurulent bogat în reacții enzimatice litice și în germeni anaerobi. Locul acestor forme de inflamație nu este
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
serotonină (5 hidroxitriptaminăă eliberată de mastocite, mult mai frecvente în țesuturile peștilor decât în ale mamiferelor. Exsudația la pești este constituită din granulocite, neutrofile, monocit-macrofage, limfocite și trombocite. Inflamația supurativa sau purulenta este de intensitate mai redusă decât la mamifere, abcesul observându-se destul de rar. Mediul lichid, în continuă mișcare, spală suprafață plăgilor și cicatrizarea în mediu umed este încetinita. Deși inflamația granulomatoasă este adesea observată, ea este numită inflamație fibroasa de tip granulomatos, fiindcă celulele gigante sunt foarte rare
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
la apariția unui sindrom Budd Chiari; - venei porte poate determina fenomene de hipertensiune portală. - B. Complicații septice - este a doua complicație În ordinea frecvenței; - este determinată de bacteriile din căile biliare sau hematogene;induc moartea parazitului și conversia sa În abces piogen. - C. Complicații toxice - consecința trecerii În circulație a toxinelor conținute În lichidul hidatic; - clinic poate determina: prurit, alergii cutanate, bronhospasm sau șoc anafilactic și deces; - poate determina apariția de poliartrite sau eritem nodos. TRATAMENT - chisturile mici calcificate la pacienți
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
pulmonar afectat, Închiderea orificiului diafragmatic și drenaj pleural; - În caz de ruptură peritoneală lavajul cavității peritoneale este obligatoriu cu Îndepărtarea tuturor elementelor hidatice; - pentru E. multilocularis evoluția este În general nefavorabilă rezultate Încurajatoare fiind obținute cu rezecția hepatică extinsă. VII. ABCESUL HEPATIC A. ABCESUL PIOGENIC ETIOLOGIE. INCIDENȚĂ. - 22/100.000 admisii În spital; - 0,36% la autopsie; - frecvență mai mare În decadele 6 și 7 de viață; - raport bărbați: femei = 1,5:1; Abcesele hepatice pot fi urmarea: 1. ascensiunii unei
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
orificiului diafragmatic și drenaj pleural; - În caz de ruptură peritoneală lavajul cavității peritoneale este obligatoriu cu Îndepărtarea tuturor elementelor hidatice; - pentru E. multilocularis evoluția este În general nefavorabilă rezultate Încurajatoare fiind obținute cu rezecția hepatică extinsă. VII. ABCESUL HEPATIC A. ABCESUL PIOGENIC ETIOLOGIE. INCIDENȚĂ. - 22/100.000 admisii În spital; - 0,36% la autopsie; - frecvență mai mare În decadele 6 și 7 de viață; - raport bărbați: femei = 1,5:1; Abcesele hepatice pot fi urmarea: 1. ascensiunii unei infecții biliare Ț
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
fiind obținute cu rezecția hepatică extinsă. VII. ABCESUL HEPATIC A. ABCESUL PIOGENIC ETIOLOGIE. INCIDENȚĂ. - 22/100.000 admisii În spital; - 0,36% la autopsie; - frecvență mai mare În decadele 6 și 7 de viață; - raport bărbați: femei = 1,5:1; Abcesele hepatice pot fi urmarea: 1. ascensiunii unei infecții biliare Ț cel mai frecvent; 2. diseminării hematogene prin intermediul sistemului venos portal; 3. unei septicemii generalizate cu implicarea ficatului prin intermediul circulației arteriale hepatice 4. extensie directă de la o infecție intraperitoneală 5. alte
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
căilor biliare; 2. septicemie generalizată: secundare unei pneumonii, endocardite, infecții ale urechii medii, osteomielite, etc. 3. afecțiuni abdominale În care diseminarea se face pe cale venoasă portală: diverticulite, apendicită, boala Crohn, colite ulcerante, perforații intestinale; 4. afecțiuni de vecinătate: colecistite supurate, abces perinefretic, abcer perinefretic, perforații intestinale direct În ficat, ulcer perforat; 5. fără cauză aparentă aproximativ 20% PATOLOGIE - localizare: 75% În lobul drept, 20% lobul stâng, 5% În lobul caudat, bilateral excepțional; - În 50% din cazuri sunt abcese solitare; - dimensiuni Ț
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
vecinătate: colecistite supurate, abces perinefretic, abcer perinefretic, perforații intestinale direct În ficat, ulcer perforat; 5. fără cauză aparentă aproximativ 20% PATOLOGIE - localizare: 75% În lobul drept, 20% lobul stâng, 5% În lobul caudat, bilateral excepțional; - În 50% din cazuri sunt abcese solitare; - dimensiuni Ț milimetri până la câțiva centimetri; - abcesele multiple < 1,5 cm se asociază cu colangite care ascensionează;uniloculate sau multiloculate; - culoare galben-maronie, fluctuente, cu aderențe inflamatorii la structurile vecine; - cultură pozitivă din abcese 80%; - cel puțin 50% conțin amestecuri
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
intestinale direct În ficat, ulcer perforat; 5. fără cauză aparentă aproximativ 20% PATOLOGIE - localizare: 75% În lobul drept, 20% lobul stâng, 5% În lobul caudat, bilateral excepțional; - În 50% din cazuri sunt abcese solitare; - dimensiuni Ț milimetri până la câțiva centimetri; - abcesele multiple < 1,5 cm se asociază cu colangite care ascensionează;uniloculate sau multiloculate; - culoare galben-maronie, fluctuente, cu aderențe inflamatorii la structurile vecine; - cultură pozitivă din abcese 80%; - cel puțin 50% conțin amestecuri de microorganisme; - 40-50% din abcese conțin bacterii anaerobe
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
excepțional; - În 50% din cazuri sunt abcese solitare; - dimensiuni Ț milimetri până la câțiva centimetri; - abcesele multiple < 1,5 cm se asociază cu colangite care ascensionează;uniloculate sau multiloculate; - culoare galben-maronie, fluctuente, cu aderențe inflamatorii la structurile vecine; - cultură pozitivă din abcese 80%; - cel puțin 50% conțin amestecuri de microorganisme; - 40-50% din abcese conțin bacterii anaerobe; - hemocultura este pozitivă În aproximativ 50-60%; - Germenii cultivați din abcese sunt:aerobi gram-negativi (50-70%): - Escherichia Coli Ț 35% (predominăă apare asociat infecției tractului biliar și diseminării
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]