652 matches
-
baraje și alte lucrări hidrotehnice pe albie. Relieful ocupă un loc important în structura oricărui sistem fizico-geografic sau antropic, datorită funcției sale primare de suport al acțiunii celorlalte elemente naturale și chiar antropice. Relieful este o componentă derivată în sistemul abiotic, fiind rezultatul interacțiunilor interne și externe ale acestui sistem. Așadar, pe lângă efectele morfogenetice ale acțiunilor aerului și apei asupra substratului geologic, omul, prin activitățile specifice desfășurate în bazinul superior al râului Bahluieț, are un rol extrem de important în formarea unor
Impactul antropic şi riscurile induse asupra reliefului în Podişul Moldovei by Margareta Negrea Vacarita () [Corola-publishinghouse/Science/91570_a_93219]
-
se intercondiționează reciproc și se readaptează continuu În căutarea unui anumit echilibru. Totalitatea factorilor naturali, determină condițiile de viață pentru regnurile vegetale, animale și pentru exponentul său rațional - omul, reprezentând mediul natural. În mediul natural distingem componente fizice naturale - elemente abiotice: aer, apă, substrat geologic, relief, sol. Componentele biotice reprezintă viața, organismele ce le dezvoltă pe fundalul sportului ecologic. Ele apar sub forma vegetației și animalelor depinzând atât de factori tereștri, cât și cosmici (radiația solară de exemplu) ceea ce ne ajută
Creativitate şi modernitate în şcoala românească by Panainte Elena Claudia () [Corola-publishinghouse/Science/91778_a_93129]
-
Biodiversitatea reprezintă variabilitatea sistemelor biologice și ecologice, de la gene, specii, ecosisteme și până la complexe de ecosisteme. Populațiile de plante, animale și microorganisme se suprapun peste mediul abiotic, stabilind interrelații complexe, care mențin homeostazia ecosistemului. De-a lungul timpului, aceste interrelații au devenit din ce în ce mai complexe, din permanenta adaptare caracteristică lumii vii rezultând diversitatea speciilor și ecosistemelor. Biodiversitatea actuală este rezultatul îndelungatei evoluții naturale, dar și rezultatul intervenției antropice
SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Andriev Sorina-Octavia () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1196]
-
Considerăm valoarea acestor imagini histologice ca fiind deosebită din punct de vedere 180 științific pentru comunitatea specialiștilor din acvacultură și piscicultură. Rezultatele cercetărilor întreprinse demonstrează că această varietate de crap prezintă un plus de rezistență la acțiunea factorilor biotici și abiotici ce acționează pe parcursul ciclului de creștere. Considerăm ca bine venită editarea rezultatelore sub forma unei monografii, ce va fi absolut necesară specialiștilor în piscicultura românească, prin crearea unor premise sigure de dezvoltare al acestui domeniu zootehnic vitregit în ultimii ani
CONTRIBUŢII LA AMELIORAREA CRAPULUI DE CULTURĂ ÎN CONDIŢIILE ECOLOGICE ALE AMENAJĂRII PISCICOLE MOVILENI, JUDEŢUL IAŞI by Dr. ing. Gheorghe Huian () [Corola-publishinghouse/Science/678_a_977]
-
diseminează datorită faptului că biocenoza este un Agrobiocenozele evoluează ca sisteme de sine stătătoare, dar care se și reglează automat pe baza unor agregate naturale. Dacă se pune accentul pe populație, factorii ecologici pot fi grupați în trei grupe: - mediul abiotic care cuprinde factorii pur fizici și chimici în care se dezvoltă populația, inclusiv teritoriul ocupat și care constituie biotopul;mediul biotic sau organic, care cuprinde materia organică și populațiile care ocupă biotopul și care constituie biocenoza; - din punctul de vedere
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by ISABELA ILIŞESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91491_a_93091]
-
straturi de celule este dizolvată pe toată grosimea frunzei, separând complet arealul central care, treptat, se ofilește, moare și este împins înafară odată cu patogenul pe care îl conține (fig. 2). De remarcat, că formarea ligninei nu este indusă de factori abiotici ci de prezența în tesuturi a unor compuși chimici, numiți “elicitori” (chitina la grâu și precursorii fenolici cu greutate moleculară mică la pomii sâmburoși). Depunerea de gome este întâlnită la multe plante în jurul leziunilor produse atât de patogeni, cât și
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by ISABELA ILIŞESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91491_a_93091]
-
constanta chimică ce arată conținutul total de acizi al unei soluții și care se exprimă prin concentrația de ioni de hidrogen a acesteia. În ecologie cunoașterea acidității unui mediu de viață (apă, sol) prezintă importanță deosebită în stabilirea calității factorilor abiotici cu care vin în contact organismele vii. Aclimatizare= proces fiziologic complex datorită căruia un organism poate să-și desfășoare normal viața în condiții climatice diferite față de cele la care era adaptată. Aclimatizarea este o fază a adaptării. O specie aclimatizată
Ghidul micului ecologist by Lidia Gâdei, Violeta Buciumaş, Silviu Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1181_a_1883]
-
și monocelulare; D ,,Din stejar, stejar răsare.’’ Defrișare= înlăturare completă a pădurilor de pe o anumită suprafață; Decontaminare= proces de îndepărtare a materialelor radioactive și efectelor nocive ale radioactivității dintr-un ecosistem, în scopul protejării organismelor vii și a diferiților factori abiotici; Defrișare= înlăturarea completă a pădurilor pe o anumită suprafață, pentru ca terenul să poată fi folosit în alte scopuri (agricultură, pășunat, construcții); Densitate ecologică= densitatea unei populații raportată numai la habitatul său; Depoluare= acțiune întreprinsă în vederea reducerii gradului de poluare dintr-
Ghidul micului ecologist by Lidia Gâdei, Violeta Buciumaş, Silviu Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1181_a_1883]
-
multe ore în șir; Supraviețuire= faptul de a rămâne în viață al unui număr de indivizi dintr-o populație după moartea altora; Stufăriș= desiș de stuf; Subsol= straturi care se află dedesubtul solului; T ,,Tulbură apa ca să pescuiască.’’ Temperatură= factor abiotic de mare importanță, care influențează viața, activitatea și corelațiile populațiilor în multiple feluri, Reacție= răspunsul unui organism sau al unui sistem viu la acțiunea unor factori externi sau interni, transmis la organele de execuție sau la rezultatul acțiunii lor; Regenerarea
Ghidul micului ecologist by Lidia Gâdei, Violeta Buciumaş, Silviu Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1181_a_1883]
-
Impactul acestei situații noi În evoluția societății umane, avea să se resimtă imediat, atât ca efect asupra sănătății publice, cât și prin efectele dezastruoase asupra mediului, indiferent din ce punct de vedere l-am privi; biologic - ca mediu biotic sau abiotic; fizic - ca mediu terestru, aerian sau acvatic; chimic - ca mediu acid, alcalin sau neutru. Astăzi au devenit extrem de cunoscute efectele devastatoare ale ploilor acide, ale norilor radioactivi, ale modificărilor temperaturii medii a planetei, nocivitatea smogului și atâtor alte realizări, de
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
inițiativa politică de a prezenta problema protecției mediului înconjurător, considerată una dintre cele mai stringente probleme ale societății contemporane. Conceptul de mediu înconjurător desemnează ansamblul spațio-temporal al componentelor materiale ale Universului care influențează funcționarea sistemelor biologice. Aceste componente pot fi abiotice, biotice sau sociale, de o mare diversitate și complexitate. Altfel spus, mediul înconjurător este ansamblul factorilor naturali (apă, aer, sol, subsol, energie solară, ș.a.) și organismele existente, care în interacțiune cu toate procesele acestora determină condițiile de viață ale omului
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
anuale. În spațiile verzi periurbane ameliorarea acestor condiții este foarte dificilă iar speciile vor fi alese astfel încât aceste condiții să corespundă cât mai bine cerințelor ecologice ale speciilor. Rezistența plantelor lemnoase la noxe În noțiunea de noxe intră toți agenții abiotici cu acțiune dăunătoare asupra organismului uman, dar și asupra celui animal sau vegetal. Dintre aceștia se pot aminti: dioxidul de carbon (în cantități mici este stimulator al fotosintezei, dar peste un anumit prag are acțiune inhibitoare); monoxidul de carbon (apare
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
tehnologia de preluare și depozitare a produselor. Plafoanele maxime de pierderi nu trebuie atinse niciodată. Grupele de perisabilitate ale legumelor și fructelor au fost stabilite și pe baza sensibilității sau rezistenței acestora la traumatisme sau boli. Cauzele degradării pot fi abiotice (condiții ecologice, tehnologii de valorificare, mijloace tehnice disponibile) sau biotice (microorganisme și dăunători). În realitate cele trei motive de degradare (specificul produsului-cauzele abiotice-cauzele biotice), nu pot fi separate. Alterarea abiotică devine în cele din urmă sediul unor boli provocate de
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
rezistenței acestora la traumatisme sau boli. Cauzele degradării pot fi abiotice (condiții ecologice, tehnologii de valorificare, mijloace tehnice disponibile) sau biotice (microorganisme și dăunători). În realitate cele trei motive de degradare (specificul produsului-cauzele abiotice-cauzele biotice), nu pot fi separate. Alterarea abiotică devine în cele din urmă sediul unor boli provocate de bacterii sau ciuperci, deși contaminarea se produce aproape concomitent. Cauze abiotice ale apariției fenomenelor de biodegradare și alterare: a) starea improprie sub raportul sănătății și capacității de păstrare a culturilor
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
microorganisme și dăunători). În realitate cele trei motive de degradare (specificul produsului-cauzele abiotice-cauzele biotice), nu pot fi separate. Alterarea abiotică devine în cele din urmă sediul unor boli provocate de bacterii sau ciuperci, deși contaminarea se produce aproape concomitent. Cauze abiotice ale apariției fenomenelor de biodegradare și alterare: a) starea improprie sub raportul sănătății și capacității de păstrare a culturilor înainte de recoltare. Plantele sunt debile, infectate, datorită unor cauze diverse, ecologice sau tehnologice b) momentul recoltării, prematur sau tardiv, crește vulnerabilitatea
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
În lupta integrată P.E.D. reprezintă și un element economic, nu numai ecologic sau tehnologic. NOȚIUNI GENERALE DESPRE BOLILE PLANTELOR 2.1. Definiția, etiologia și clasificarea bolilor plantelor În viața plantelor pot surveni unele tulburări ce sunt determinate fie de factori abiotici cât și biotici care pot influența starea lor de sănătate, producând afecțiuni parțiale sau totale și periclitând uneori viața acestora. Starea de boală după BATEMAN (1976) este definită ca “o alterare“ dăunătoare a unora sau mai multor procese ordonate a
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
ideea de dreptate între generații. În al treilea rând, etica mediului ia în considerare diverse domenii, de mărimi diferite, de la o nișă ecologică oarecare la un ecosistem, apoi la ansamblul autoreglat al ecosistemelor, și de la comunitățile biotice și mediul lor abiotic la totalitatea biosferei terestre, lărgind cadrul spațial în care sunt puse problemele. Vecinătatea capătă un nou conținut în sensul că în ecosisteme putem vorbi despre acțiune indirectă la distanță, despre efecte reciproce ale unor evenimente îndepărtate spațial, ori despre relații
[Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
Fiecare comunitate are tendința de a ajunge la o stare finală de auto-echilibru și diversitate. Întreaga biosferă ar tinde spre o asemenea stare. • Nici o comunitate biotică nu poate subzista fără procesarea de către unii membri ai comunității biotice a unor resurse abiotice în componente organice folosite apoi de alți membri ai comunității biotice. Drept urmare, ecosistemul însuși, conceput ca o combinație între comunitatea biotică și mediul abiotic, poate fi purtător de valoare. • Întregul ecosistem global poate fi conceput ca un sistem care are
[Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
comunitate biotică nu poate subzista fără procesarea de către unii membri ai comunității biotice a unor resurse abiotice în componente organice folosite apoi de alți membri ai comunității biotice. Drept urmare, ecosistemul însuși, conceput ca o combinație între comunitatea biotică și mediul abiotic, poate fi purtător de valoare. • Întregul ecosistem global poate fi conceput ca un sistem care are ca părți toate comunitățile biotice și mediul abiotic. • Biosfera ca întreg, asemenea oricărei comunități biotice, tinde spre stabilitate și diversitate. În concluzie, strategia acceptabilă
[Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
membri ai comunității biotice. Drept urmare, ecosistemul însuși, conceput ca o combinație între comunitatea biotică și mediul abiotic, poate fi purtător de valoare. • Întregul ecosistem global poate fi conceput ca un sistem care are ca părți toate comunitățile biotice și mediul abiotic. • Biosfera ca întreg, asemenea oricărei comunități biotice, tinde spre stabilitate și diversitate. În concluzie, strategia acceptabilă pentru extinderea sferei moralității se bazează pe redefinirea noțiunii de comunitate morală și punerea ei în relație de coextensivitate cu comunitatea biotică. Pivotul acestei
[Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
este asigurat de științele vieții. Totuși, dacă la o privire critică putem identifica temeiuri ale acceptabilității raționale ale unui asemenea demers, recunoaștem că îi putem asigura coerența doar într-un mod limitat, mai cu seamă de la atingerea pragului cuprinderii mediului abiotic încolo. Dacă revenim asupra listei de mai sus, constatăm că nu am reușit să propunem un criteriu unitar și cuprinzător de includere în comunitatea morală. Poate o altă strategie va avea un succes mai mare. 2.2. O problemă de
[Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
fi pusă la îndoială, cu atât mai mult cu cât frumusețea este prin natura ei diferită de celelalte două. Leopold înțelege ecosistemele asemenea unei comunități. Cred că poate fi tolerată această perspectivă, deși dintr-un ecosistem fac parte și elemente abiotice. Distincția dintre ecosistem și comunitatea biotică nu ar aduce o diferență conceptuală relevantă și nu ar avea efecte decisive în reconstrucția teoriei lui Leopold. Land ethic este caracterizată de Leopold atât ca o posibilitate evoluționistă, cât și ca o necesitate
[Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
capacitatea de auto-organizare și autoechilibrare, considerând-o probabil pe aceasta mai importantă decât alte caracteristici comune sau deosebiri. De fapt, comunitatea biotică este parte a unui ecosistem sau, reciproc, ecosistemul este mai cuprinzător decât comunitatea biotică, el conținând și elemente abiotice. Privit în evoluția lui, un ecosistem devine o succesiune de stări, unele sănătoase, pentru a folosi terminologia lui Leopold, altele mai puțin sănătoase. Integritatea poate fi diminuată, stabilitatea poate fi recuperată, frumusețea poate fi menținută, toate aceste fiind stări posibile
[Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
6 GEOSISTEMUL MATRICEA EXISTENȚEI NOASTRE 1.Probleme teoretice / 7 1.1.: definiție, noțiuni și concepte / 7 1.2.Abordarea sistemică a "mediului" în geografie / 10 2.Analiza geosistemului / 13 2.1. Structura geosistemului / 13 2.1.1.Sistemele naturale. Suportul abiotic al vieții. Comunitățile vii, vegetale și animale / 13 2.1.2.Sistemul social-economic / 17 2.2.Funcțiile geosistemului / 19 2.2.1.Autoreglarea, bază a funcționalității sistemice / 22 2.2.2.Degradarea, efect al disfuncțiilor geosistemului / 24 2.3.Niveluri
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
2.2.1.Autoreglarea, bază a funcționalității sistemice / 22 2.2.2.Degradarea, efect al disfuncțiilor geosistemului / 24 2.3.Niveluri de organizare sistemică: aplicații / 27 2.4.Evoluția geosistemului în spațiu și timp / 31 2.4.1.Constituirea suportului abiotic al geosistemului / 31 2.4.2.Apariția vieții / 31 2.4.3.Apariția și evoluția omului / 33 2.5.Diversitatea spațială a geosistemului / 34 2.5.1.Unități geosistemice ale zonei calde / 35 2.5.2.Unități geosistemice ale zonei
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]