510 matches
-
scapă de a le mai plăti returul către acasă, dădu prețioase indicații "organelor" să facă pe niznaiu, pe n-aude, n-a vede, în fața fărădelegilor acelora. Acestea, organele, au procedat conform recomandărilor de partid și de stat, astfel că multe abominabile episoade, din acele vremi, ne vor rămâne ascunse, până dincolo de secolul XXI. (Rânduri necenzurate din Neștiuta Cronică de la Arborea) Oaspeți la Vartolomei Beteagul Mașina, albă ca laptele, cu bot zăbrelit în gratii argintii, se opri sub gard. A frământat pietrișul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
dimpotrivă, moartea era superiorul ierarhic al lui dumnezeu, chinuia În surdină mințile și inimile sfintei instituții, unde afirmația Îndrăzneață că dumnezeu și moartea erau două fețe ale aceleiași monede Începuse să fie considerată, mai mult decât o erezie, un sacrilegiu abominabil. Asta era ceea ce se trăia pe dinăuntru. În văzul Întregii lumi, ceea ce preocupa cu adevărat biserica era participarea sa la funeraliile reginei-mame. Acum că cei șaizeci și două de mii de morți obișnuiți se odihneau deja la ultimele lor domicilii și nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2327_a_3652]
-
alergat prin curte cu șișu-n gât. Da’ a fost tare bine, mai ales la pomana porcului. Cumnată-miu se cam trotilase, adică revenise la starea lui naturală, de zi cu zi, luase țuică după țuică, a zis că În spiritul abominabilei crime care-i pune șoriciul la dispoziție, iar sor-mea stătea lângă aragaz și fierbea ibric după ibric... Și o cânta cu glas de privighetoare trecută pe-aia cu Mă dusei pe o cărare, mă-ntâlnii c-o fată mare
De-ale chefliilor (proză umoristică) by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/781_a_1580]
-
În toți anii de vagabondaj, ani care-l Învățaseră legile aspre ale străzii, și ale ghetourilor, ani În care viața Îi fusese pusă În pericol de multe ori, Antoniu nu cunoscuse un asemenea amestec de nemernicie, violență și ură. Până la abominabila crimă, fusese angajatul unui depou de tramvaie. Cu siguranță, creierul lui defect cocea acum o nouă crimă. Pentru asta, făcea antrenamente dure, ca un sportiv de performanță. Își făcea nevoile În Încăpere, În lighean, și-l obliga pe Antoniu să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
Chestiunea era extrem de gravă pentru ambele părți implicate. Dar în maniera în care îmi răspundea era un fel de veselie nerușinată care mă silea să-mi mușc buzele ca să nu izbucnesc în râs. Mi-am amintit că purtarea lui este abominabilă. Am încercat să mă montez ca să ajung într-o stare de indignare morală. Dar dă-o dracului, domnule, mai trebuie să te gândești și la copiii dumitale! Doar nu ți-au făcut nici un rău. Și nici n-au cerut ei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2047_a_3372]
-
ei era atât de blândă, încât aproape nu-ți venea să crezi că e în stare de emoțiile violente la care fusesem martor. — Ți-a mulțumit vreodată pentru ceea ce faci pentru el? — Nu, mi-a zâmbit ea. — E neomenos. — E abominabil. Bineînțeles că Stroeve era încântat de ea. Nici nu știa cum să-și arate mai bine recunoștința pentru devotamentul total cu care acceptase sarcina pe care i-o aruncase el pe umeri. Dar era puțin nedumerit de felul cum se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2047_a_3372]
-
privindu-l pe Marcel în timp ce fugea cu berile în spinare. Ceva mai târziu, fostul Abdulah era în aglomeratul autobuz 104, aproape strivit, cu costumul de Moș Crăciun atârnându-i strâmb, privind uluit oroarea orașului în care îl aruncase fapta sa abominabilă. Era greu de crezut că putea exista ceva atât de urât, se gândi el în timp ce o babă îl strivi de-a binelea. Oare cum puteau trăi oamenii acolo? Cauză-efect, îi trecu prin cap deodată, nu se știe cum. În clipa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2045_a_3370]
-
extraterestră a neființei? Să opresc, poate, maimuțele acelea urâte din dansul lor de început de lume? Dar stai, Dumnezeule!!, ce este lucrul care tocmai urmează să se întâmple și de unde îi cunosc încă nesăvârșitele semnificații dezastruoase? Ce nefericire universală și abominabilă e pe cale să se petreacă și cum de o pot presimți și judeca, din moment ce încă nu i-am trăit parcursul înfăptuirii? Spun asta pentru că, iată, mirabilă și uluitoare făptură se ridică deodată din ceata de maimuțe, chiar acum, uluind pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2045_a_3370]
-
lor în care îndeosebi studenții au fost torturați, călcați zi și noapte în picioare până dincolo de pragul suportabilității, genocide = uciși, sinuciși, mutilați la ordinul și sub controlul comitetului central al partidului comunist de sorginte iudeo- moscovită prin slugile nelegiuite ale abominabilei securități, a inspectorilor K.G.B., și cozile de topor alogene dar și unele românești. Când ecoul genocidului(holocaustului roșu) a trecut prin ziduri spre occident, și-n consecință furtunile s-au mai potolit, rugăciunile în gând - altcum nici nu era cu
Amintiri ?ns?ngerate by CONSTANTIN N. STRACHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83873_a_85198]
-
Se spune că viața bate filmul! Dar filmul, la rându-i, uneori, schimonosește și infectează viața! Nu există păcat mic sau păcat mare, păcatul e... păcat! Păcatul e ca un stigmat, o amprentă monstruoasă umbrind sufletul celui care a comis abominabila faptă! Sunt păcate care se iartă dar cicatricele rușinii rămân! Clipa-scânteia, momentul. Viața-nașterea, fericirea, iubirea, frumusețea. Moartea răspântia, greșeala, începutul și sfârșitul... Orice tufiș - promisiunea unui ascunziș. Neomul este și el un fel de om.... La început, cea mai distrugătoare
MINIME by COSTANTIN Haralambie COVATARIU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1685_a_3002]
-
fie intactă, cu excepția unei breșe mici și ascunse în care se adăpostea ea, cu chipul ei frumos, atât de drag și familiar. Și tocmai pentru că-mi era atât de apropiată, ar fi trebuit să-i vorbesc deschis despre această lacună abominabilă a memoriei mele, această nouă infirmitate a mea, ce nu s-a manifestat până acum. Și cum, dintr-odată, dintre toate lucrurile de pe pământ, dacă este posibil, tocmai pe ea să nu mi-o amintesc. Un vid absolut se făcea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
izolase nu numai de lume, ci și de propria grădină. Iarba nu era tunsă, răzoarele erau lăsate În paragină, copacii necurățiți; tot locul era năpădit de păpădie, rugină, urzici, răscoage și Dumnezeu știe câte altele. O asemenea invitație clară la abominabila coloană a cincea i-a zguduit profund pe tata și pe vecinii lui; Întreaga lor compasiune s-a mutat către vecinii imediați ai acestui colaboraționist, aflați acum sub invazia constantă a trupelor parașutate de compozee și răscoage. Am trecut Într-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1911_a_3236]
-
Chambers suma de 3.500,00 dolari, reprezentând contravaloarea picturii lui Frederick Yannantuono Omul care râde. Această chitanță constituie dovada că domnul Chambers este proprietarul tabloului. Ramona Cathcart Sprague, 15 ianuarie 1947“. Scrisul de mână coincidea cu cel din jurnalul abominabilei crime pe care îl citisem înainte de a-l ucide pe Georgie Tilden. Ramona Sprague era cea care a omorât-o pe Elizabeth Short. Am îmbrățișat-o pe Jane cu putere, apoi am plecat în goană, iar ea a rămas locului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
Fundația Salinger tocmai pentru că cineva a știut că Toki Rubber era pe ducă și mi-a pus-o mie În spinare. Câtă naivitate, Kate. Câteva secunde mai târziu, Rod mă sună din nou ca să putem avea o conferință telefonică cu abominabilul Abelhammer de la New York. Îmi privesc cuvintele ieșind sub formă de cerculețe de aburi În timp ce Îi servesc discursul liniștitor regulamentar unui client care se află la aproape șapte mii de kilometri distanță. Cu degetul Înmănușat, mâzgălesc un cuvânt pe geamul Înghețat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]
-
am auzit vreodată. Pe la jumătate, intră flautul, care pur și simplu suflă o boare peste pian. Când Închid ochii, văd o pasăre planând deasupra mării. Birourile din New York ale Fundației Salinger 15.00, ora Coastei de Est: Ajung la biroul Abominabilului Abelhammer, care se află chiar după colț de Wall Street Center, groaznic de amețită. Însoțită de asistentul meu, Guy, care pare neafectat de decalajul de fus orar. Dimpotrivă, Guy este oribil de bine pus la punct și știe fluctuațiile Nasdaq
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]
-
cam de aceeași vârstă cu mine, cu un zâmbet ce se dezvăluie cu Încetinitorul à la Geroge Clooney, și care Îi cuprinde Întâi ochii Înainte ca gura să fie destinsă complet. La naiba. La naiba. Ei bine, Kate Reddy, spune Abominabilul Abelhammer, e o adevărată plăcere să asociez o imagine cu toate cifrele acelea pe care mi le-ai trimis. Hă. Îi pun la curent pe cei de la Salinger cu evoluția fondului În ultimele șase luni. Totul e floare la ureche
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]
-
țintă a Întregii strategii amoroase. Doar că, În cazul dandy-ului, femeile se transformă cel mai adesea nu În obiect al dorinței, ci În principala sursă a disprețului sau chiar a repulsiei. Femeia se identifică naturii Înseși. În consecință, devine abominabilă. Iată un fragment din Mon cœur mis à nu, iată-l pe Baudelaire opunând definitiv, fără sorți de conciliere, dandy-ul și femeia: „Femeia e contrariul dandy-ului. Deci ea trebuie să inspire oroare. Femeii Îi e foame și vrea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1926_a_3251]
-
de conciliere, dandy-ul și femeia: „Femeia e contrariul dandy-ului. Deci ea trebuie să inspire oroare. Femeii Îi e foame și vrea să mănânce; sete - să bea. E În călduri și vrea să fie f...; femeia e naturală, deci abominabilă. De aceea, mereu vulgară, e opusul dandy-ului”1. Nici unul dintre marii dandy nu va scrie rânduri atât de necruțătoare, dar mai toți vor gândi la fel și se vor comporta În consecință. Dacă nu misogini până la capăt, mai toți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1926_a_3251]
-
arogante ale gâtului denotau altceva, ceva ce nu mai văzuse. Miller înclinase capul într-o parte și ochii lui păruseră să exprime simpatie. Rămase în poziția asta o bună bucată de vreme înainte să spună încet: —Trebuie să facem lucruri abominabile uneori, cu adevărat oribile. Dar le facem pentru o cauză dreaptă. Ceea ce o înnebunea acum, când stătea în părculețul ăsta părăsit, era că aproape ajunsese să fie de acord cu el. Nu era vreo pacifistă, vreun comerciant de bețișoare parfumate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]
-
și rafinată experiență anterioară. Se Începe inteligent, printr-o masivă intoxicare a opiniei publice. O prodigioasă mașinărie de fabricat zvonuri Începe să producă la parametri maximali și, În curând, prin Întregul spațiu de rezidență templieră prinde să se răspândească vestea abominabilă că soldații-călugări Îl reneagă pe Hristos și se Închină unui idol păgân cu nume exotic: Baphomet. Trebuie știut că prima parte a zvonului se altoia de minune pe trunchiul mai vechii legende care spunea că, după cucerirea Ierusalimului, cruciații primiseră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
Și-a asumat misiunea salvării umanității, a acestei umanități, așa fabricată În scop științific cum e ea, și Înțelege s-o facă apelând la orice mijloace. Ele sunt uneori detestabile, de multe ori odioase, Încărcate de cruzime și de violență, abominabile În amoralismul lor cinic și sângeros, dar nu avem de ales. Miza acestui joc sălbatic este prea importantă. Mai importantă decât orice, chiar și decât numeroasele victime care trebuie să plătească nevinovate, cu viața supraviețuirea speciei, În orice condiții și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
pentru că, nu știu prin ce bizară asociație de idei, spusele ei Îmi readuseseră În minte motivul vizitei matinale În camera unde ne aflam: pistolul meu. Dispariția lui, mai precis. Doamnei Fontaine Îi ardea iar de flirtat, știind bine ce faptă abominabilă comisese. I-am spus-o, deși nu era momentul ideal pentru a cere explicații pe această temă; pentru a cere socoteală, nici atât. De bine, de rău, punând Împreună tâmplă fierbinte lângă tâmplă, izbândiserăm și s-ar fi cuvenit să trăim
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
rege, nici religie, nici familie, nici stat. "Generația de la Coimbra" vrea să transforme Portugalia semifranceză într-o țară aidoma Franței. Se simt rușinați că părinții lor imitaseră prost modelele pariziene, sau le imitaseră numai în parte. Prezentul li se pare abominabil iar trecutul plin de "spectre retrograde". Tradiția portugheză, o rușine națională care se cerea batjocorită în văzul lumii. De aceea, în loc să-și găsească îndreptar în Camoens, și-l găsesc în Victor Hugo, idolul tinerei generații. Hugo este francez, este modern
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
elaborează în douăzeci de ani, în care timp munca administrativă și activitatea politică se află necontenit pe primul plan. Pesimismul său face ravagii. Istoria Portugaliei o reduce la o "necropolă" stăpânită de "trinitatea augustă: satrapul, iezuitul și ovreiul". Totul e abominabil în trecutul patriei. Colonizarea e o serie ignobilă de crime, tiranii și demențe. Liberalismul contemporan e o agonizare fără glorie, decadența iremediabilă a unui popor degenerat. Restaurarea independenței portugheze, la 1640, a fost o greșeală fatală, pentru întreaga peninsulă. De
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
de la nord, iar Sebastián Mendoza nu avu Încotro și trebui să-l urmeze pe răpitorul lui - cu supunerea unei vaci duse la abator -, incapabil de cel mai mic gest care să dea dovadă de neascultare, pe deplin convins că acea abominabilă ființă inumană era În stare să-și țină făgăduiala și să-i amputeze degetele care-i rămîneau, la cel mai mic protest de-al său. Ajunseră În dreptul peșterii unde Îl ascunsese prima oară și scena se repetă, căci Oberlus Îl
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]