42,390 matches
-
unui sistem de valori funcțional. Mircea Martin reușește să pună în evidență esențialul gândirii critice a fiecăruia dintre acești autori, să exprime particularitățile și avantajele și vulnerabilitățile metodelor acestora. Fiecare dintre aceste micromonografii critice se transformă în posibile căi de abordare a fenomenului literar, în tot atâtea drumuri pline de sugestii spre inima operei literare. Astăzi, când se vorbește tot mai insistent de criza literaturii, nimeni nu mai pare preocupat de destinul criticii literare. Critica literară a ajuns un dialog aproape
Critica anilor '80 by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10366_a_11691]
-
ce studiază naționalismul în legătură cu sursele puterii; versiunile ideologice ale lui Elie Kedourie, Bruce Kapferer și Mark Jurgensmeyer, ce văd naționalismul că pe un produs ideologic ivit din schimbările apărute în sfera ideilor și credințelor. Smith 8 observa faptul că aceste abordări posedă anumite caracteristici acceptate de către majoritatea cercetătorilor: "sentimentul puterii și imprevizibilității naționalismului" - pentru că aceasta ideologie a constituit una dintre forțele dominante ale modernității, nu era posibil de prevăzut unde și când va reizbucni; "sentimentul naturii problematice a conceptului de națiune
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
euforie față de viitor, ideea de națiune oferea orientare, apartenența și transcendență. Identificarea cu națiunea simplifica relațiile sociale și interstatale complicate și rezolva problema loialității...". Postmodernii nu mai vor să explice naționalismul printr-un model unic, ci construiesc modele limitate și abordări ale unor aspecte particulare. Smith 30 identifica două paradigme ce s-au vrut a fi alternative la modernism: primordialismul și perenialismul. Un reprezentant al primordialismului în varianta să biologistă, sociobiologul Pierre van den Berghe 31, consideră că națiunile trebuie tratate
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
și "noi" și comparația universală cu "străinul": "Termeni că goyim, barbaroi și nemtsi implică deopotrivă percepția incompletitudinii umane a persoanelor ce nu pot comunica cu cei din grup, care constituie singurii "oameni adevărați"". În concepția să, Armstrong a pornit de la abordarea antropologica a lui Frederik Barth 38, cercetător pentru care etnicitatea este o categorie social definită, atribuită de alții și de către grupul însuși. Pentru ambii autori, simbolurile sunt esențiale pentru supraviețuirea identificării etnice, ele păzind granițele dintre grupuri. Aceste simboluri sunt
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
multe ziduri în Europa chiar dacă nu din ciment și pietre, ci sub formă de legi. De exemplu, legile referitoare la minoritățile din Europa. R. G.: Desigur, dacă privim situația refugiaților, este foarte dificil în întreaga Europa să se găsească o abordare adecvată problemelor respective. A. R.: Se poate vorbi de un Război rece în cadrul Europei după căderea Zidului? Vedeți o reaprindere a acestui conflict? R. G.: Sunt foarte vigilent cu acest concept. Există o amenințare atomată. În Ucraina avem acorduri la
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
Centrului pentru Studierea Totalitarismului, Facultatea de Istorie și Filosofie a Universității de Stat din Republică Moldova, cu Politica memoriei în UE și integrarea europeană a Republicii Moldova; conf.univ.dr. Sergiu Mișcoiu, Universitatea "Babeș- Bolyai" Cluj-Napoca, cu Construcția identitara a Moldovei post-sovietice. O abordare din perspectiva teoriei discursului; Vitalie Ciobanu, scriitor, redactor-șef al revistei Contrafort, președinte PEN Club Moldova, cu Ce pot face intelectualii pentru europenizarea Moldovei?; Octavian Ticu, istoric la Institutul de Istorie al Academiei de Stiinte a Moldovei, fost Ministru al
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
impune nu numai prioritățile agendei opiniei publice, ci și termenii în care trebuie gândite și formulate aceste priorități, sunt importante pentru articularea identității colective. "Apărută la finele anilor '80, teoria discursurilor este o teorie de a treia generație, post-sociologizantă. Esență abordării acestei teorii este ca, în afara faptului că realitatea socio-politică este obiectivă, există în sine, identitățile colective și mai ales modul în care identitățile colective se consitutuie se configurează dar și interacționează prin intermediul discursurilor. De fapt, în afară punerii în discurs
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
cu totul altă grila de lectură: utopia este un riț integrator, o formă socială de adaptare la șocurile prezentului. Câți dintre noi pot rezista la asaltul realității fără doză zilnică de utopie? Cartea Teodorei Prelipcean seamănă, că structura, cu o abordare clasică din lumea franceză - Que-sais-je? -, în care un cititor mediu poate ajunge, cu un efort rezonabil, la o cunoaștere decentă a unui întreg domeniu intelectual, pe următoarea schemă narativa: definirea sistematică a temei, tratarea substanței ei în maniera diacronica, apoi
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
ale faptelor în discuții, dar și tragerea unor concluzii interesante privind mentalul epocii în discuție. Reporterul este un mediator între realitatea brută și public, iar modalitatea în care este relatat un fapt poate duce la generalizarea unui anumit tip de abordare pentru un segment important al populației. Totul contează în scrisul unui jurnalist: selecția elementelor de realitate incluse în articolul său, unghiul de abordare - moral, ideologic -, logica discursului, tonul, nivelul cultural, expresivitatea frazei. Fiecare dintre aceste elemente poate schimba decisiv percepția
Istoria la timpul prezent by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10531_a_11856]
-
public, iar modalitatea în care este relatat un fapt poate duce la generalizarea unui anumit tip de abordare pentru un segment important al populației. Totul contează în scrisul unui jurnalist: selecția elementelor de realitate incluse în articolul său, unghiul de abordare - moral, ideologic -, logica discursului, tonul, nivelul cultural, expresivitatea frazei. Fiecare dintre aceste elemente poate schimba decisiv percepția opiniei publice asupra unui eveniment și, pe termen ceva mai lung, printr-o strategie bine pusă la punct, poate duce indicarea unei direcții
Istoria la timpul prezent by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10531_a_11856]
-
băiețașul care vrea o înghețată, puștoaica pe role, cu capul în nori, tânărul îndrăgostit și lunatic versus românul aprig și stupid, care odată scoate bâta și mi ți-i altoiește), însă circumscrierea serioasă a problemei ar fi impus o altă abordare. Relația simetrică ar fi fost, cred, cu maghiarul care scoate, la rândul lui, panglici naționaliste pe gură și răgușește întru autonomia Ardealului - iar nu cu copii inocenți și tineri amorezați. Analiza clișeelor, șabloanelor, etnostereotipiilor riscă să devină ea însăși o
Încleiați în clișee by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10536_a_11861]
-
lumi posibile), ținând cont, în primul rând, de tot ceea ce este îndoielnic sau de-a dreptul suspect. Revenind, și sinceri cu noi, mai trebuie să spunem că, indiferent ce spații de explorare ne-ar oferi meta-știința, fără o coerentă a abordării, orice spusă, din interiorul oricărui domeniu, șchioapătă, iar la transpunerea lingvistică, patologia, prin cele enunțate, este mai mult decat evidență. Filosofia științei și analitică, în special, vine, parcă, să completeze, într-un fel, ideile kantiene, adăugând acestora teoriile coerentiste ale
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
parcă, să completeze, într-un fel, ideile kantiene, adăugând acestora teoriile coerentiste ale opiniei, ale adevărului și ale cunoașterii.. În loc de concluzie la cele enunțate mai sus, putem spune că stă la îndemâna oricui (specialist sau nu) cel putin ideea conform căreia abordarea meta-științifică trebuie să fie extrem de prudență, să nu respingă informațiile sau mărturiile care nu sunt la îndemână, să aibă rezervă în judecată și să lase porțile deschise mai ales acolo unde nu există soluții disponibile. Mai mult, îndeamnă la răbdare
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
R. Gherghinescu, op. cît., p. 30). În studiile de specialitate, s-au distins autori care au considerat empatia ca fiind, fie mai mult un fenomen cognitiv, fie unul mai mult afectiv, fie un fenomen inconștient cu implicații strict fiziologice. Unilateralitatea abordărilor este dată de separația dintre intuitiv și rațional, afectiv și intelectiv, separație provenită din dualitatea gnoseologica (intuiție-rațiune) și dualitatea psihologică (cunoaștere-trăire; intelect-afect) și făcută de susținătorii uneia sau alteia dintre idei. Domnilor, toata polologhia de mai sus rămâne, cel mult
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
de nisip/Să fac din ființă mea o zburătoare cu chip (...)/Degeaba vrei să perfecționezi lucrurile și chiar pe tine/...” (poemul „La infinit”). Despre „Ființă”, oricum ai da-o, fie științific, fie metafizic, fie filosofic, în general (chiar și în abordarea materialist dialectica), greu de vorbit! În istoria gândirii omenirii, doar doi înțelepți s-au încumetat să rostească, nu întâmplător, cuvantul și să spună câte ceva despre el. Primul, Parmenide născut la Elea, la începutul secolului V î.Hr.: ,,Vreau să-ți vorbesc
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
ceea ce propunea Michnik nu era o a treia cale politică (de tipul celor gîndite și sponsorizate generos la vremea respectivă de Adrian Costea și/sau Sorin Ovidiu Vântu), ci o simplificare a vieții politice existente, în sensul dezideologizării ei și abordării fără inhibiții inclusiv a temelor considerate ca făcînd parte din nucleul ideologic dur al tradiționalului adversar de doctrină. Să gîndești realitatea cu mintea proprie pînă la cele mai fine detalii și să aplici soluțiile cele mai eficiente, indiferent dacă ele
Fascinația terțului inclus by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10569_a_11894]
-
valabilă de la Atlantic la Urali, aparținînd unui înțelept conștient de faptul că bunul simț practic poate oferi soluții rezonabile acolo unde tradiția ideologică produce blocaje de comunicare sau conflicte. Elogiul moderației, de Aurelian Crăiuțu, este o carte care demonstrează virtuțile abordării politice din această perspectivă a terțului inclus. Conceptul central al studiului elaborat de profesorul american de origine română este cel de înțelepciune practică. El se opune rigidității dogmatice a politicienilor, dar și exclusivismului moral al filozofilor implicați în treburile cetății
Fascinația terțului inclus by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10569_a_11894]
-
în același cerc erotico-profesional. Toate cele patru personaje ale cărții (Darie, Lili, Kyiomi și Ken) au propriile lor istorii, cu zonele lor de umbra și de lumină. Experiențele trecutului modelează personalitatea fiecărei ființe umane, îi influențează sensibilitatea și modul de abordare a realității. Așa se face că, aceeași întîmplare, privită prin ochii fiecăruia dintre cei care au luat parte la ea, poate dobîndi semnificații cu totul diferite. Un fapt, văzut din exterior, de un spectator neimplicat, arată cu totul altfel decît
Exotism postmodern by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10553_a_11878]
-
cartea Florinei Iliș mai are o miză cel puțin la fel de importantă: povestea. Fiecare dintre personaje este pus să spună propria varianta a poveștii în care se află. Rezultă de aici o varietate stilistica, de tehnici narative și de modalități de abordare ideatica, data, în principal, de trecutul cultural diferit al celor patru personaje. Conștient de miza epica a confesiunii sale, Darie își trasează cu bună știință limitele poveștii: "...cred că ar trebui să vorbesc altfel (ș.a.) despre ceea ce s-a întîmplat
Exotism postmodern by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10553_a_11878]
-
lumi posibile), ținând cont, în primul rând, de tot ceea ce este îndoielnic sau de-a dreptul suspect. Revenind, și sinceri cu noi, mai trebuie să spunem că, indiferent ce spații de explorare ne-ar oferi meta-știința, fără o coerentă a abordării, orice spusă, din interiorul oricărui domeniu, șchioapătă, iar la transpunerea lingvistică, patologia, prin cele enunțate, este mai mult decat evidență. Filosofia științei și analitică, în special, vine, parcă, să completeze, într-un fel, ideile kantiene, adăugând acestora teoriile coerentiste ale
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
parcă, să completeze, într-un fel, ideile kantiene, adăugând acestora teoriile coerentiste ale opiniei, ale adevărului și ale cunoașterii.. În loc de concluzie la cele enunțate mai sus, putem spune că stă la îndemâna oricui (specialist sau nu) cel putin ideea conform căreia abordarea meta-științifică trebuie să fie extrem de prudență, să nu respingă informațiile sau mărturiile care nu sunt la îndemână, să aibă rezervă în judecată și să lase porțile deschise mai ales acolo unde nu există soluții disponibile. Mai mult, îndeamnă la răbdare
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
R. Gherghinescu, op. cît., p. 30). În studiile de specialitate, s-au distins autori care au considerat empatia ca fiind, fie mai mult un fenomen cognitiv, fie unul mai mult afectiv, fie un fenomen inconștient cu implicații strict fiziologice. Unilateralitatea abordărilor este dată de separația dintre intuitiv și rațional, afectiv și intelectiv, separație provenită din dualitatea gnoseologica (intuiție-rațiune) și dualitatea psihologică (cunoaștere-trăire; intelect-afect) și făcută de susținătorii uneia sau alteia dintre idei. Domnilor, toata polologhia de mai sus rămâne, cel mult
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
de nisip/Să fac din ființă mea o zburătoare cu chip (...)/Degeaba vrei să perfecționezi lucrurile și chiar pe tine/...” (poemul „La infinit”). Despre „Ființă”, oricum ai da-o, fie științific, fie metafizic, fie filosofic, în general (chiar și în abordarea materialist dialectica), greu de vorbit! În istoria gândirii omenirii, doar doi înțelepți s-au încumetat să rostească, nu întâmplător, cuvantul și să spună câte ceva despre el. Primul, Parmenide născut la Elea, la începutul secolului V î.Hr.: ,,Vreau să-ți vorbesc
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
unele teorii care susțin ideea diabetulului zaharat condiționat de disfuncția endotelială, găsind un precursor comun pentru diabet și boala cardiovasculară, care vor oferi noi ipoteze de înțelegere a etiologiei celor două boli, cu implicații asupra prevenției și tratamentului lor. În abordarea pacientului diabetic, strategia la ora actuală are trei mari direcții: 1. identificarea și evaluarea fiecărui factor de risc asociat; 2. evaluarea riscului global cardiovascular; 3. intervenția asupra fiecărui factor de risc. La diabetici tranziția spre risc cardiovascular înalt se face
Revista Spitalului Elias by LAURA ARAMĂ () [Corola-journal/Science/92058_a_92553]
-
rezecții tumorale complete pentru GIST. INTRODUCERE Tumorile gastrointestinale stromale (GIST) sunt tumori mezenchimale rare non- epiteliale care apar la nivelul tractului gastrointestinal. Tumorile stromale care afectează tractul gastrointestinal au cunoscut în ultimii 30 de ani o evoluție remarcabilă în sensul abordării, clasificării, diagnosticării și a managementului. GIST reprezintă aproximativ între 1 și 3% din totalul de tumori maligne ale tractului gastrointestinal, remarcându-se o creștere a incidenței de aproape zece ori în ultima decadă. Nu este clar dacă este vorba de
Revista Spitalului Elias by RADU PÂRVULEŢU, VALENTIN CALU, ADRIAN MIRON () [Corola-journal/Science/92052_a_92547]