467 matches
-
Așadar, omul este element de ordine care cumpănește starea și evoluția existenței-ca-totalitate, a "lumii". Acest tablou în care omul își are locul stabilit prin funcția sa cosmologic-ordonatoare nu este nici "naturalist" (nu identifică omul cu natura, cu condiționatul natural), nici "absolutist" (nu afirmă natura pur necondiționată a omului, nu identifică omul cu Absolutul)303. Într-un fel, "naturalismul" semnalează riscul pierderii de sine a umanului prin necondi-ționarea și nelimitatea sa, prin trecerea lui în absolut; de aici o funcție "predictivă" a
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
cele umane. A doua sarcină (justificarea rezultatelor cunoașterii științifice) le conduce în același loc de conluență cu știința; o întâlnire distrugătoare de sine pentru orice naturalism, deoarece știința își încorporează tot mai mult și mijloacele pentru justificarea propriilor rezultate. Filosofiile absolutiste au, de asemenea, o semnificație "cognitivă" nedisimulată în spațiul reconstrucțiilor lumii și omului, propunând modele de umanitate, teorii asupra unor elemente de viață omenească integrate într-o viziune generală etc. Ele mențin în orizontul reflecției problematica transcendenței, dar acordă o
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
criteriul superiorității (ca și cum recunoașterea, de exemplu, ar fi superioară cunoașterii; sau invers); ele sunt acte de reflexivitate umană încadrate unor "episteme" diferite. În general, viziunea antropologică prekantiană are statutul unei cunoașteri-de-sine. În unele reconstrucții filosofice regăsim chiar modelele "naturalist" și "absolutist", universalitatea umană fiind în identitate cu condiționatul natural sau cu Absolutul (divin). "Omul" lui Kant face pasul desprinderii de o cunoaștere în care își apărea sieși fie ca stăpânul absolut al existenței naturale, fie ca supusul vreunei voințe mai presus
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
302 Ibidem, cap. VII. 303 Termenii "naturalism" și "absolutism" sunt folosiți în contextul de față într-un mod convențional. Ei se referă la acele reconstrucții antropologice care fie identifică omul cu condiționatul natural (reconstrucții naturaliste), fie cu Necondiționatul, Absolutul (reconstrucții absolutiste). 304 Dumitru Stăniloae, Teologia dogmatică ortodoxă, București, Editura Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, 1996, p. 13. 305 "Trebuia să fie mai multe (începuturi ale filosofiei n.n.), exact trei, pentru că tipologic vorbind, trei erau posibilitățile de reconstrucție
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
lumea germanofonă, ca Hayek și Mises, cărora li s-a alăturat Milton Friedman; tradiția școlii neotomiste de la Chicago, reprezentată de Robert Hutchins și Mortimer Adler (la rândul lor, cu surse americane mai vechi). Astfel, Chicago a devenit centrul unei gândiri absolutiste, antipragmatiste și anti-istoriste. În acest cadru trebuie citit antimodernismul conservator-liberal al lui Bloom, ca și faimosul program Great Books, ca și nu mai puțin faimosul Committee on Social Thought. Vezi excelentul studiu al lui Fred Matthews, „The Attack on «Historicism
[Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
remarca și O. Ghibu (1975, p. 99), "Statului îi trebuiau cetățeni luminați din punctul lui de vedere". Luminare întru supunere și loialitate, aceasta pare să fi fost deviza în funcție de care au fost organizate reformele educaționale habsburgice. Ca întrupare a monarhului absolutist luminat, Iosif al II-lea a urmărit prin politicile sale educaționale să dezvolte învățământul primar public ca bază a loialității dinastice. Călăuzit de principii iluministe combinate cu precepte utilitariste, Iosif al II-lea a continuat reformele inițiate de Maria Tereza
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
secolul al XIX-lea au fost "izbitor de similare" (p. 9). Pe fondul destrămării tot mai evidente a societății feudale bazată pe ranguri și stări și prefacerea acesteia într-o societate clasială, un proces însoțit în paralel de înlocuirea monarhiilor absolutiste fundamentate pe dreptul divin al regelui cu politii ce se legitimau în baza suveranității populare, s-a conturat o nouă matrice a echilibrului geopolitic european sub forma sistemului interstatal. În cadrul acestui sistem interstatal, statele-națiune constituiau noii actorii colectivi, fiecare revendicându
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
restructurarea sa tematică. Efectul direct al acestei schimbări a logicii de organizare a timpului istoric consistă în destrămarea meta-narativei istoriei românilor, a cărei existență este dependentă de structurarea cronologică a timpului. Poate cea mai consecințională tranziție a fost abandonarea discursului absolutist și a certitudinii epistemologice în favoarea adoptării unei poziții relativiste care face tandem cu noua atitudine a reflexivității istoriografice. Chiar și manuale adresate clasei a VIII-a subliniază "rolul istoriografiei în conștiința națională", debutând chiar cu o discuție introductivă în care
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
simpli, ci dovedește o deschidere amplă spre alte spații geografice și spre alte culturi, o înțelepciune prin care dorea să înlăture orice fanatism religios, orice violență privind apartenența la o religie sau alta, deoarece medievalii tindeau să privească unilateral și absolutist diferențele confesionale, de unde și numeroasele războaie purtate pentru impunerea supremației unui cult sau a altuia. Giovanni Boccaccio propune un univers diegetic în care nu se urăște și nu se respinge cu tărie ceea ce este străin de natura sa, de modul
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
principiul feminin (mai mult pentru plăcerea prietenilor mei decât în scopul servirii statului) ( Dedica 1)” cf. Judith Serafini Sauli, op. cit., pp. 340-341. (trad. n.) 624 David Wallace, „If That Thou Live”: Legends and Lives of Good Women, în Chaucerian Polity: Absolutist Lineages and Associational Forms in England and Italy, Stanford University Press, 1997, p. 339. 174 cultivarea virtuții. După ce relatează istorisirea Ipsiphilei, care își salvează tatăl de la moartea proclamată de femeile de pe insula Lemnos, naratorul boccaccesc inserează o cugetare despre dragostea
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
Brewer, 2002, pp. 93-115. 92. Vauchez, André, Spiritualitatea Evului Mediu occidental, secolele VIIIXII, traducere de Doina Marian și Daniel Barbu, Editura Meridiane, București, 1994. 93. Wallace, David, 'If That Thou Live': Legends and Lives of Good Women, în Chaucerian Polity: Absolutist Lineages and Associational Forms in England and Italy, Stanford University Press, 1997, pp. 337-378. 94. Walter, Philippe, Mitologie creștină. Sărbători, ritualuri și mituri din Evul Mediu, traducere de Rodica Dumitrescu și Raluca Tulbure, Editura Artemis, București, 2005. 295 95. Webbe
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
au păstorit [...] cea mai înaltă treaptă este și cea mai lunecoasă.“ (trad. n.). Elementul de noutate adus de aceste documente, care au influențat incontestabil perspectivele politicii interne ale Imperiului Britanic, constă în propunerea unei noi teorii a conceptului de„monarhie absolutistă“, în care regele are dreptul să impună legi noi, dar în egală măsură trebuie să respecte tradiția laică și religioasă. Basilikon Doron a fost concepută ca un manual de instruire a prințului Henric care, la data apariției lucrării tatălui său
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
Perioada de interregnum a fost un experiment interesant pentru secolul al XVII-lea, în care s-a demonstrat că societatea europeană nu era încă pregătită din punct de vedere psihologic să accepte libertatea demersului politic. Într-o epocă a monarhiilor absolutiste, cei unsprezece ani de protectorat din Anglia au fost priviți cu scepticism de celelalte imperii europene. Cromwell încerca să diminueze cât mai mult autoritatea bisericii catolice. Cu toate acestea, manifestările puritanismului exacerbat au creat o stare de revoltă mută în
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
de-a doua jumătate a secolului XVIII era deosebit de eterogen. În Anglia era la putere încă de pe vremea Glorious Revolution (1688) monarhia parlamentară, care se afla pe drumul cel mai bun spre democrație. Franța de dinainte de Revoluție era un stat absolutist cu o economie mercantilă și agrară. În statele germane, populația din mediul rural era de cele mai multe ori dependentă de principii feudali și marii latifundiari, la conducerea supremă aflându-se un rege. Așadar nu trebuie să ne mire faptul că soluțiile
Conceptul de libertate în filosofia modernă by Irina-Elena Aporcăriţei () [Corola-publishinghouse/Science/663_a_1310]
-
de unde dorea să conducă regatul. Prin Constituțiile de la Melfi (1231) a instituit convocarea periodică a Dietelor. Analizând activitatea Dietelor și raporturile stărilor cu monarhia, G. Dupont-Ferrier aprecia că Frederic al II-lea a fondat în Cele Două Sicilii prima monarhie absolutistă și centralizatoare a Europei medievale 116. După moartea lui Frederic al II-lea (1250) Italia a devenit miza disputelor dintre Imperiu și Pontificat 117. Timp de șase secole urmează perioada "clasică" a fărâmițării politice italiene, iar la începutul secolului al
by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
pregătit ideologic marile revoluții liberale ale epocii 203. În această "școală a dreptului natural" se regăsesc teoreticieni care proslăveau cel mai strict absolutism. Concepțiile dreptului natural și "ideile de pact" sunt foarte diverse. Ele pot sfârși fie într-o teorie absolutistă, fie într-una liberală. Cu un statut de cvasi-suveranitate, statele germane au adoptat sistemul politic absolutist după modelul Franței, un mod de guvernare ce atribuia totalitatea puterilor suveranului, fără nici o limitare, dar permitea instaurarea unei administrații puternic structurate, controlul finanțelor
by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
teoreticieni care proslăveau cel mai strict absolutism. Concepțiile dreptului natural și "ideile de pact" sunt foarte diverse. Ele pot sfârși fie într-o teorie absolutistă, fie într-una liberală. Cu un statut de cvasi-suveranitate, statele germane au adoptat sistemul politic absolutist după modelul Franței, un mod de guvernare ce atribuia totalitatea puterilor suveranului, fără nici o limitare, dar permitea instaurarea unei administrații puternic structurate, controlul finanțelor și constituirea armatelor permanente. Mulți principi se întrec în a face din reședințele lor un centru
by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
echilibru politic, ea continuând să fie teatrul conflictelor dintre statele ce-și disputau preponderența comercială asupra oceanelor și preponderența militară pe continent. Într-adevăr, politica expansionistă incita suveranii europeni, care au adoptat în interiorul țărilor lor un sistem de guvernare din ce în ce mai absolutist. Acesta este caracterul distinctiv al lungii domnii a lui Ludovic al XIV-lea (1642-1715)248. Sprijinindu-se pe miniștri competenți (Mazarin, Colbert, Louvois), regele și-a consacrat activitatea slăbirii puterii nobilimii, centralizării administrației, iar pe plan extern, expansiunii până la "frontierele
by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
colos, dar un colos fragil, iar compromisul va împinge Europa pe un drum periculos (Gh. Bichicean, Istorie europeană, p. 63). Crearea monarhiei bicefale este expresia naționalismului de existență (I. Horga, op. cit., pp. 224-225). Criza celor două monarhii a zdruncinat sistemul absolutist restabilit în 1849. Dar, în timp ce Austria evolua spre democrație, Ungaria rămânea "împietrită" într-un sistem dominant aristocratic. În urma împărțirii teritoriilor monarhiei, maghiarii "din oprimați devin opresori" (Jacques Le Rider, op. cit., p. 71). Uniunea din 1867 a fost singura soluție posibilă
by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
parte, după cum se poate constata cu ușurință prin examinarea articolului său, Newey nu tratează teoriile moraliste ale "designului politic" ca teorii ideale, așa cum ele sunt și cum trebuie tratate, ci ca teorii non-ideale sau "teorii de tranziție", ca teorii (universaliste, absolutiste și non-contextualiste) despre "designul politic" dezirabil "aici și acum" sau/și în orice alte circumstanțe imaginabile. Iar acest tratament inacceptabil al teoriilor moraliste îl determină să atribuie moralismului și alte teze pe care moraliștii le-au respins în mod clar
[Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
Cambridge, 1979) - trad rom. Rațiune, adevăr și istorie (Editura Tehnică, București, 2005) - sau The Collapse of the Fact/Value Dichotomy and Other Essays (Harvard University Press, Cambridge, 2004). Însă, din câte am putut eu înțelege, Putnam a criticat doar modul absolutist și "dogmatic" de trasare a acestei distincții în cadrul empirismului logic. Iar "nu o distincție absolută" nu înseamnă "nicio distincție" între fapte și valori, între ceea ce este și ceea ce ar trebui să fie, între descriptiv și normativ, la fel cum "nu
[Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
credem? Păcat originar, ereditar, ori alternativă inevitabilă? Este foarte greu să negi existența sau să condamni radical și definitiv și astfel de împrejurări. Cine n-a fost ca să folosim și noi o astfel de expresie existențialistă în situație poate fi absolutist și inclement în judecățile sale definitive. Ele nu pot fi decât pur abstracte, total necontextuale. Deci, irelevante, inexacte și chiar false. Din care cauză, evităm pe cât posibil orice controverse pe astfel de teme, aduse în discuție doar prin logica demonstrației
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
rol în menținerea tulburării emoționale. Ellis (1994)12 consideră credințele iraționale ca reprezentând sursa tulburărilor în plan emoțional și comportamental. Aceste credințe iraționale se referă la o serie de atitudini de tipul "trebuie neapărat", credințe care generează solicitări și cerințe absolutiste, acestea din urmă stând la baza cogniției iraționale, sursă a tulburărilor emoționale. De exemplu, convingerile că o persoană trebuie să fie perfectă, supercompetentă, să se comporte adecvat în orice împrejurare și să aibă întotdeauna succes, sunt foarte răspândite și foarte
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
în care familia lui a făcut o greșeală părăsindu-l pentru câteva momente într-un parc mare. Acest fapt ar fi putut fi soldat la vârsta adultă cu o serie de repercusiuni negative asupra afectivității lui Beck. Credințele rigide și absolutiste vor media apariția problemelor, aceste credințe transformându-se în căi prin care persoana conferă un sens lumii în care trăiește, dezvoltând anumite concepții legate de ceea ce face lumea, care sunt principiile după care funcționează și cum va fi aceasta. Astfel
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
și va avea tendința de a se autocondamna. Totuși, în cazul în care persoana consideră că nu a avut control asupra pierderii, ea va condamna lumea sau condițiile de viață. Conform teoriei REBT o filosofie de viață alcătuită din cerințe absolutiste este cea care determină apariția acestor concluzii, și în cele din urmă, persoana va ajunge să creadă că nu va obține niciodată ceea ce dorește și va sfârși prin a se simți deznădăjduit. De exemplu: "deoarece întotdeauna trebuie să obțin lucrurile
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]