881 matches
-
discurs și dintr-un sistem cognitiv format prin fuziune); (b) are un caracter colectiv, împărtășit de majoritatea membrilor unei grupări sociale; ( c)operează un marcaj al diferențelor interși intragrupale; (d) mobilizează prin încurajarea conflictului ideologic; (e) se prezintă ca o abstracțiune protejată, ca un ideal de viață (în numele unor cuvinte-cheie ca libertate, egalitate, justiție); (f) se exprimă printr-o formulă (un termen) care etichetează; (g) practică o retorică a emfazei (gesturi solemne, expresii grandilocvente, omagii „vibrante”, repetiții sistematice), își confecționează o
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
într-o notație lipsită, deliberat, de grația caligrafiei. Metafora e făcută să descurajeze ochiul obișnuit cu subtilități livrești... În această cruzime a sincerității poetice, trebuie să observăm nu numai o expresie temperamentală, ci și o reacție față de extraordinara inflație de abstracțiuni din poezia actuală. O neîncredere totală se manifestă, atunci, în posibilitatea cuvîntului de a exprima ideea, și poetul alege expresia atingătoare, fără grații lirice. EUGEN SIMION SCRIERI: Poarta cetății, București, 1966; Cine mă apără, București, 1968; Frunze, pomi, arbori, București
PITUŢ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288831_a_290160]
-
pieptiș marile teme ontologice și morale, presupus apanaj al liricii masculine. O caracterizează, de asemenea, propensiunea către extaz, puritate, energia și frământarea, o egolatrie „înaltă”, orgoliul afirmat al persoanei libere și active, jubilația trăirii, aspirația spre esențializare și preferința pentru abstracțiune, trăirea aproape organică a orizontului ideatic. Poeta arborează o directețe tăioasă, consemnează eșecul, deruta, marasmul, aprehensiunile, angoasele, lirica ei fiind - în pofida peisajelor geometrice, reci ori a beatitudinii existențiale - una marcată de o melancolie de fond, fără încetare contracarată de elanuri
NEGREANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288406_a_289735]
-
șarpele, piramidele, labirintul acvatic) și nu are ochi decât pentru adevărurile lui. După sugestia Antimemoriilor lui Malraux, P. își subintitulează notele de călătorie Jurnal (și contrajurnal) mexican. Nu are răbdare să țină o cronică a cotidianului, evadează mereu spre marile abstracțiuni morale. Polemici cordiale, o carte mai incitantă, este scrisă într-un stil fluent și are mai puțină erudiție mitologică. Aici se vede mai bine radicalismul său moral, firea lui de ideolog ardent și ceea ce Eugen Ionescu numea, prin anii ’30
PALER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288629_a_289958]
-
combustiv, limbajul neologic caracterizează versurile din acest volum, poate cel mai original al poetului. Aici se dezvăluie o conștiință poetică timpurie și un talent viguros. Ezitările între dinamismul cosmic și descriptivismul melancolic, uneori de conotație religioasă, între imaginea concretă și abstracțiune vor constitui polii discursului său și ulterior. În Jungla marină (1971) proliferează concatenările concret-abstracte de materii: oameni-copaci sunt „cuplați într-o sete cosmică și grea”, alteori copacii sunt „cai crescuți în trupul meu”. Poemele proiectează peisaje cosmice, alegorice, încărcate de
POENARU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288864_a_290193]
-
Ventuza asta pusă pe-obiecte/ îmblânzind justificând dinafară// Simboluri niciodată ratate: de pe-acum/ ne jucăm de-a senilii mergem țepeni// Înăuntru. Înăuntru e bruta lucidă flămândă/ Înăuntru e creierul tânăr/ pofticios - vulpe veșnic gravidă” (Teze despre zilele faste). Plasarea abstracțiunilor în proximitatea rău famată a organicului („Fragilitatea Martei - un exces de adrenalină/ luciditatea - cianura dintr-o vișină crudă”), laolaltă cu suspendarea barierelor de protecție sintactică, generează o corupere iremediabilă a conceptului de către empirie, marcând totodată existența unui rest ce continuă
PETREU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288793_a_290122]
-
în cele două pătrate de la baza tabelului. Aici, din punct de vedere ontologic, fenomenele nu au structură și semnificație fără contribuția activă a minții umane. Lumea empirică, senzorială, este infinit de complexă și oamenii îi conștientizează tiparele prin constituirea de abstracțiuni conceptuale care să încerce să-i reprezinte formele și variațiile esențiale. Anumite fenomene sunt clasificate drept scaune, revoluții, sau guvernări democratice. Pentru a putea face aceasta, se iau în considerare numai unele aspecte ale obiectului de investigat și sunt ignorate
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
însă caracteristic pentru simbolismul grupului de la „Vieața nouă”, fiind - opinează D. Micu - „acela care a ținut să-și racordeze cât mai exact inspirația directivelor ideologice ale revistei”, P. a dat o poezie „de concepție”, marcată de retorism, discursivitate, exces de abstracțiuni și intelectualizare, așadar lipsită de lirism convingător, într-un „travesti” simbolist, cum remarca E. Lovinescu: „Travestiul simbolist constă, în afară de un verslibrism frenetic, într-un oarecare exotism de expresie”. Atributele de modernitate constau totuși în recursul la versul liber și în
PARASCHIVESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288690_a_290019]
-
din seria Opere (1930-1935), tălmăciri fidele față de textul grec și totodată lucrări de creație, transpuneri într-o limbă română colorată și vie, capabilă să păstreze savoarea și mișcarea de idei a originalului, fără a recurge abuziv la neologisme în redarea abstracțiunilor filosofice. P. se arată interesat și de studierea influențelor clasice asupra literaturii române. În lucrarea Filosofia antică în opera lui Eminescu (1930), el studiază metodic izvoarele antice ale poemelor cosmogonice eminesciene sau ale poeziilor despre viață și suflet și subliniază
PAPACOSTEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288666_a_289995]
-
un timp mi-am dat seama și am revenit la ale mele...” În Amicus Plato sau Despărțirea de Noica, text inclus în volumul Ipoteze de lucru (1980), P. va defini „nodul conflictului cu marele meu amic Noica”: „Părăsirea vieții pentru abstracțiune...”. Ca efect al „destinderii” de după Conferința de la Geneva (1955), beneficiază de un decret de grațiere și reintră în legalitate. În decembrie 1956 este angajat, prin concurs, cercetător științific la Institutul de Istoria Artei al Academiei, secția de artă medievală (bizantină
PALEOLOGU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288628_a_289957]
-
frenezia sălbatică, trăirea descătușată, care organizează textul după o retorică amplă, întrețesută din repetiții și laitmotive. În fapt, problemele metafizice sunt coborâte din registrul lor înalt la nivelul cotidianului. Cheia de lectură stă în decriptarea simbolurilor dihotomice moarte-viață, în care abstracțiunile capătă însușiri concrete. Poemul este văzut ca trăire și retorică, atitudine evidentă în succesiunea alternantă a registrelor poetic, imagistic sau spiritual, generând astfel o construcție elaborată, ce are, în ansamblu, o tonalitate unitară. Volumul Șovăiala (1999; Premiul Uniunii Scriitorilor) nu
MORAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288239_a_289568]
-
făcut-o14. Prin urmare, se poate: nu toți intelectualii publici - tot mai publici, tot mai puțin intelectuali, spune Richard Posner - trebuie să devină tiranofili, deși cu toții sunt caracterizați de „o înclinație spre adoptarea de poziții extreme, un gust pentru universalii și abstracțiuni, o dorință de puritate morală, o lipsă de simț al realității și aroganță intelectuală”15. 3. Epilog românesctc "3. Epilog românesc" Spuneam din capul locului că am scris aceste pagini pentru a facilita întâlnirea cititorului român cu lucrarea lui Mark
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
vremelnic; și, pentru urgentarea lucrurilor, fierarul a fost poftit să purceadă de îndată la făurirea tuturor pieselor metalice necesare. Capitolul CVI DULGHERUL Așază-te ca un sultan printre lunile lui Saturn și privește-l pe om - singur, în suprema lui abstracțiune: el îți va apărea ca un miracol, de măreție și de suferință. Privește, însă, din același unghi, omenirea în masă: ea îți va apărea, în majoritatea ei, ca o gloată de duplicate inutile, atît în prezent, cît și în succesiunea
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
ca o gloată de duplicate inutile, atît în prezent, cît și în succesiunea generațiilor. Dar, oricît de umilă i-ar fi fost obîrșia, dulgherul de pe Pequod nu era un duplicat, deși era departe de a fi un exemplu de nobilă abstracțiune umană; de aceea, iată-l că-și face apariția pe scenă. . Ca toți dulgherii navali și mai ales ca toți cei care lucrează pe baleniere, el cunoștea pînă la un punct clenciurile multor meserii, legate oarecum de a lui - arta
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
de noapte. Călătorind toată viața, bătrînul dulgher nu numai că nu apucase să agonisească nici o avere, dar își irosise și brunma de avere cu care va fi plecat de-acasă. Aceasta să fi fost pricina? Fapt este că ajunsese o abstracțiune pură, o integrală nefracționabilă, o ființă la fel de simplă ca un prunc nou-născut, viețuind fără vreo referință premeditată la lumea aceasta sau la cea de apoi. S-ar fi putut spune chiar că această stranie puritate implica o anume lipsă de
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
tinere, când, În zugrăvirea antitezei trecut-prezent, inevitabilă pentru epoca de tranziție din care poemele izvorau, culorile alb-negru dominau, În stare pură, nivelând și ignorând particularitățile, nuanțele oferite de realitatea concretă. Era o vreme când prea mult răsunau exercițiile retorice, când abstracțiunea amenința să ia locul poeziei. Ori versurile noi, pe care le parcurgem În pragul acestui, Mai mărturisesc, alături de atâtea alte Înfăptuiri cu care este Întâmpinată sărbătoarea, un pas Înainte În câmpul poeziei. Pentru că În ele nu se opun concepte goale
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
apreciate de cronicar, pentru că surprind „transformările de structură ale poporului nostru” și pentru că poezia aceluia era „accesibilă unei mase cât mai largi de cititori”31. Pentru același critic lirica lui N.Tăutu este și ea reprezentativă pentru că „a fugit de abstracțiuni, plasându-se din plin În mijlocul faptelor și oamenilor”, dar „trebuie totuși să-i atragem atenția asupra riscurilor prezentate de poezia-anecdotă pe care o cultivă involuntar și care amenință să-l Întoarcă până la poantele ieftine ale lui Șt.O. Iosif (Ă
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
Raymond Chandler - și îndeosebi „arta sa poetică”, eseul The Simple Art of Murder - au direcționat lecturile înspre acest fel de abordare. Fără a fi un aristocrat prin naștere, Marlowe aparține, prin aspirații, lumii înalte, unde codul onoarei reprezintă valoarea supremă, abstracțiunea în numele căreia se câștigă sau se pierde totul. Fiecare dintre romanele lui Chandler ni-l înfățișează pe Marlowe în ipostaze caracteristice literaturii cavalerești - o literatură a veșnicei inițieri, a „încercărilor” la care e supus eroul și, nu în ultimul rând, a
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
indivizi a căror trăsătură de căpătâi era pragmatismul și refuzul brutal al sofisticării, engleza secolelor al XVII-lea și al XVIII-lea a prins o crustă greu penetrabilă. Dar asta nu înseamnă că și-a pierdut întru totul permeabilitatea la abstracțiune sau la subtilitățile gândului exprimat metaforic. Aș spune că, dimpotrivă, Raymond Chandler a salvat de la dispariție tocmai aceste trăsături, oferindu-le o pregnanță și o putere de expresie ce-și păstrează, peste decenii, întreaga forță. Exemplele pot fi găsite parcurgând
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
cal, mi-am scos pălăria și haina și le-am aruncat unde-am apucat. Scena nu se încheie aici. În toiul confruntării cu Carmen, care se strecurase în apartamentul lui pentru a i se oferi fizic, Marlowe revine în lumea abstracțiunilor și a simbolurilor pure. Deși desfășurate în paralel, cele două scene converg în aceeași direcție: comportamentul cavaleresc al lui Marlowe este subliniat de mișcarea de pe tabla de șah a piesei care se numește knight (în engleză, „cavaler”; în română, „cal
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
El își mortifica până și simțul tactil, căutând poziții inconfortabile și neluptând nici împotriva mâncărimilor, nici împotriva durerii. Contrar altor mecanisme de apărare, ascetismul adolescentului nu este deloc prezent în tehnicile proiective. Totuși, Andronikof-Sanglade (1993) a asociat acestui mecanism răspunsul „Abstracțiune” din testul Rorschach, asociat în mod obișnuit stărilor psihotice. Potrivit autorului, acest răspuns corespunde „unui dublu mecanism: pe de o parte, negarea corpului și a subiectivității emoționale, iar pe de altă parte, activitatea intensă de concepție a ideilor și manipularea
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
o restituție a universului platonician din Timaios, dar acelorași „clasici ai unui extrem clasicism” le reproșează sterilitatea, lipsa de fior și disprețul pentru idee. Părăsindu-și maeștrii, tânărul critic recunoaște, în bună tradiție romantică, forța magică a logosului. Trepte ale abstracțiunii, cuvintele incarnează realități virtuale și contribuie la creație. În Charmion..., interpretare poetică a modelului cosmologic pitagoreico-platonician, dă și o motivare ontologică funcției metafizice a artei. În planul cunoașterii, poezia reprezintă, alături de filosofie și de eros, o cale de acces spre
BOTTA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285841_a_287170]
-
a face cu două creații între al căror nivel de realizare există o diferență uriașă? Că prima constituie - așa cum a fost numită pe drept cuvânt - o «mândrie a poeziei noastre» și cealaltă reprezintă o simplă rimare a unor generalități și abstracțiuni spuse pe... versuri populare (...). În timp ce creații deficitare sunt popularizate, unele creații de care poporul nostru este mândru, ca volumul de poezii al Veronicăi Porumbacu Mărturii, nu sunt nici măcar consemnate. Faptul că unele cărți literare ca: Unde este unire de I.
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
termeni ca muncă (sau munci), veac de creșteri, luptă grea (...). Ce să mai spunem despre amintitele încercări ale tinerilor poeți Rău și Nicorovici? Ele nu sunt la urma urmelor decât modeste «contribuții» la o prezentare pasionată și caldă a unor abstracțiuni personificate purtând numele de «iubire», în comparație cu acele producții care dau tonul în această privință, identificate în persoana Cântecelor de iubire (Contemporanul nr.14/1953) ale poetului Eugen Frunză. Pentru că, dacă e vorba de prezentarea pasionată și caldă și pe deasupra și
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
tonul în această privință, identificate în persoana Cântecelor de iubire (Contemporanul nr.14/1953) ale poetului Eugen Frunză. Pentru că, dacă e vorba de prezentarea pasionată și caldă și pe deasupra și puținel șăgalnică, iar pe alocuri chiar gravă a unor curate abstracțiuni - aceasta se întâlnește din plin în ciclul menționat. Dar să vedem mai întâi ce vrea să ne spună poetul în cântecele sale. Și întrucât el procedează metodic, să procedăm și noi la fel: - Dragostea poetului pentru iubită - în noile condiții
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]