1,052 matches
-
clasa articolului, numeralului și pronumelui. De aici se poate conchide că elementele lexicale legate de desemnarea realităților, urmînd mobilitatea cunoașterii, suferă cele mai intense prefaceri, în vreme ce elementele destinate exclusiv realizării funcționării propriu-zise a limbii (ele fiind cu un grad de abstractizare mai ridicat) sînt foarte stabile. Se constată astfel o relativă stabilitate a limbii în raport cu cunoașterea, aceasta fiind cea care determină, în marea majoritate a cazurilor, modificarea conținutului elementelor limbii. Limbă și valoare În discuția despre limbă, cuvîntul valoare este folosit
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
limbajului științific, deși ambele conturează același stil funcțional al limbii. Ceea ce se poate afirma ca fiind specific limbajului filozofic în general este un anumit statut al numelor, al termenilor, cu care operează, din perspectiva conținutului lor. Procesul semnificării reprezintă o abstractizare prin convertirea în fapte de conștiință, în imagini și structuri mentale, a obiectelor și a trăsăturilor acestora. Cu toate acestea, nu toate numele au acealși rang din punctul de vedere al abstractizării. Astfel, cele care realizează semnificarea obiectelor, proceselor, calităților
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
din perspectiva conținutului lor. Procesul semnificării reprezintă o abstractizare prin convertirea în fapte de conștiință, în imagini și structuri mentale, a obiectelor și a trăsăturilor acestora. Cu toate acestea, nu toate numele au acealși rang din punctul de vedere al abstractizării. Astfel, cele care realizează semnificarea obiectelor, proceselor, calităților etc., privite ca realități concrete, prin intermediul semnificației (care este structurarea lingvistică a conținutului și corespunde noțiunii sau conceptului) și trimit, prin urmare, la entități sensibile, extralingvistice și extralogice, alcătuiesc latura primară a
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
cu o logică a contradictoriului, dar și a contextelor sau logica situațională. (Dumitriu, 1971; Lupasco, 1982) Din păcate nu avem încă o schemă de gândire logică care să răspundă substanțierii sistemului economic fără să-i altereze stările prin simplificare sau abstractizare. Probabil că de aceea Economia balansează între regularizare și deregularizare, iar când este surprinsă de evenimente ce ies din schemele prea rigidizate sau prea liberalizate își ocolește problema gravă a fundamentelor. (Taleb, 2008) Obiectul Economiei ca știință implică metode raționale
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
rațională a ansamblului prin recompunerea metodică a confruntării haotice a factorilor economici. Evident că s-ar putea depăși această imposibilitate fie neglijând-o, fie încărcând-o cu un conținut rațional pe care nu îl are. Deci și dacă simplificăm prin abstractizare și abstragere și dacă falsificăm printr-o presupunere absurdă, tot nu ajungem să recreăm o construcție conceptuală care să se supună pe viziunea performantă de obișnuințele cunoașterii. Comunicarea practic ar putea să fie tratată ca funcție absentă din structura interrelaționării
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
cât și de prelucrare a datelor recoltate. Este psihologia pe care aș fi tentat s-o numesc hard, care a condus, în genere, la progresul științei psihologice. Din păcate, acest tip de psihologie, prin gradul ei mare de conceptualizare și abstractizare, prin vastitatea și profunzimea informațiilor teoretico-metodologice presupuse, nu stârnește decât apetitul oamenilor de știință, ea constituind baza predării psihologiei la nivel universitar și argumentul forte în acordarea doctoratelor. Efectul ei asupra publicului larg este neînsemnat, cu toate încercările mai reușite
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
gândire pentru a însuși noțiuni și idei cu grad mare de dificultate și aceasta presupune: a-și adapta aceste capacități la noile cerințe; a-și dezvolta noi structuri de gândire, corespunzător specializării pe care o urmează; a crește efortul de abstractizare și generalizare; volumul de sarcini cognitive este evident crescut la nivel universitar comparativ cu liceul; când era elev, putea pregăti într-o după-amiază tot ce era legat de cele cinci-șase discipline de a doua zi; la facultate sunt sarcini de
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
ce se confruntă prima dată cu specificul învățării universitare; o atenție sporită trebuie acordată exemplificărilor. Ele au încă un mare rol în formarea conceptelor de bază la fiecare disciplină nouă cu care studenții iau contact. Ei dispun de capacități de abstractizare și generalizare ridicate, rezultate dintr-un proces de dezvoltare neurofuncțională naturală și dintr-un antrenament de durată în cadrul studiilor liceale. Dar se constată că adaptarea acestora la sarcinile universitare nu se face automat și apare o reînnoită cerință de exemplificare
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
un act de evaluare obiectivă, realistă, a situației frustrante - un factor de progres, individual și social. 4) Tratarea, uneori, din motive de ordin didactic, a frustrației ca fenomen singular, independent de celelalte procese și funcții psihice, implică, un efort de abstractizare, deoarece este neglijat întregul în mod intenționat. În mod deosebit, trebuie înlăturat simplismul ipotezei S-R („Stimul-Reacție”), al punctului de vedere „behaviorist”, și a celui „biologist” în explicarea „frustrației”, care duce la simplificarea cercetării, la sărăcirea conținutului psihologic al acesteia
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
între tabele se pot reprezenta o serie de asocieri în funcție de contextul problemei de rezolvat. Modelul orientat obiect utilizează reprezentarea datelor sub formă de obiecte. Structura de bază folosită pentru reprezentarea datelor este cea de clasă de obiecte, definită printr-o abstractizare din entitatea fizică pe care o regăsim în lumea reală. Un obiect încorporează atât date, cât și prelucrări. Din cele prezentate anterior rezultă că modelele de date se diferențiază între ele prin modul de reprezentare a asocierilor între clasele de
Baze de date financiar-contabile by Florin Mihai, Pavel Năstase, Andrei Stanciu, Bogdan Ionescu, Ilie Tamaş () [Corola-publishinghouse/Science/217_a_477]
-
ele prin modul de reprezentare a asocierilor între clasele de obiecte pe care le reprezintă și prin modul de descriere a restricțiilor de integritate. Arhitectura unui SGBD a fost standardizată de grupul american ANSISPARC, conform căruia există trei niveluri de abstractizare a datelor într-o bază de date, și anume: a) Nivelul extern (logic) este forma sub care apare structura bazei de date pentru un programator sau un utilizator oarecare. El descrie viziunea particulară a unui programator/utilizator sau grup de
Baze de date financiar-contabile by Florin Mihai, Pavel Năstase, Andrei Stanciu, Bogdan Ionescu, Ilie Tamaş () [Corola-publishinghouse/Science/217_a_477]
-
de gestiune a bazei de date. Pentru o bază de date se pot defini mai multe niveluri externe (scheme externe), un nivel conceptual (schema conceptuală) și un nivel fizic (schema internă), așa cum rezultă din figura 1.6. Fiecare nivel de abstractizare este protejat la modificările efectuate în structura din nivelul inferior. Nivelurile de abstractizare menționate asigură independența datelor, autorizează manipularea datelor, garantează integritatea datelor și optimizează accesul la date. În ceea ce privește independența datelor, aceasta poate fi: Independență logică asigură posibilitatea de a
Baze de date financiar-contabile by Florin Mihai, Pavel Năstase, Andrei Stanciu, Bogdan Ionescu, Ilie Tamaş () [Corola-publishinghouse/Science/217_a_477]
-
defini mai multe niveluri externe (scheme externe), un nivel conceptual (schema conceptuală) și un nivel fizic (schema internă), așa cum rezultă din figura 1.6. Fiecare nivel de abstractizare este protejat la modificările efectuate în structura din nivelul inferior. Nivelurile de abstractizare menționate asigură independența datelor, autorizează manipularea datelor, garantează integritatea datelor și optimizează accesul la date. În ceea ce privește independența datelor, aceasta poate fi: Independență logică asigură posibilitatea de a modifica schemele externe fără a modifica schema conceptuală. Avantajele independenței logice a datelor
Baze de date financiar-contabile by Florin Mihai, Pavel Năstase, Andrei Stanciu, Bogdan Ionescu, Ilie Tamaş () [Corola-publishinghouse/Science/217_a_477]
-
cele mai importante avantaje oferite de sistemele de gestiune a bazelor de date în comparație cu organizarea datelor în fișiere. Principalele obiective ale unui SGBD pot fi sintetizate astfel: separarea descrierii datelor față de programele de aplicații prin existența celor trei niveluri de abstractizare, reprezentare și percepție a unei baze de date: extern, conceptual și intern; independența datelor, în sensul că aplicațiile nu sunt afectate de detalii, și implicit, modificări de reprezentare și stocare a datelor (așa cum am arătat mai sus); coerența datelor prin
Baze de date financiar-contabile by Florin Mihai, Pavel Năstase, Andrei Stanciu, Bogdan Ionescu, Ilie Tamaş () [Corola-publishinghouse/Science/217_a_477]
-
atititudini nonverbale de retragere (posturi „de apărare”, mimică redusă, mișcări puține ale capului și mâinilor). Capacitățile cognitive ale indivizilor sunt date de complexitatea cognitivă a individului și de gradul de anxietate și stres cognitiv. Complexitatea cognitivă reflectă capacitățile individului de abstractizare și disociere a stimulilor percepuți, prin operații de analiză, sinteză, categorizare. În plan comunicativ, complexitatea cognitivă se reflectă prin abilități comunicative, tendința indivizilor de a vorbi despre sine, precizie în decodarea semnalelor verbale și nonverbale, afectivitate, adoptarea unor coduri elaborate
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
închide până la o opacitatea totală. Alternează claritatea și misterul. Aceste proprietăți indică faptul că albastrul simbolizează mentalul. El nu evocă pulsiunile, asemenea culorii roșii, care este opusul lui complementar, dar exprimă gândirea logică și rațională, la fel ca facultatea de abstractizare și imaginația. Reprezintă conștiința individuală. Modificările lui neîncetate sugerează fluctuațiile mentalului: când senin, când agitat; când treaz, când adormit. Valoarea lui infinită este legată de speculațiile mentale, libere și transcendente, în care ființa se poate înălța sau pierde, se poate
[Corola-publishinghouse/Science/2329_a_3654]
-
acestea, în prezentarea fiecărei tehnici statistice din carte apar suficiente formule sau expresii matematice. Ele au fost necesare pentru păstrarea rigorii matematice, pentru relaționarea cunoștințelor din această lucrare cu cele din alte cărți și pentru că nimănui nu-i strică exercițiul abstractizării unor idei în forma elegantă și concisă a matematicii. O idee apare insistent în această carte. Constant, de-a lungul capitolelor afirm, recomand, sugerez și repet că folosirea tehnicilor statistice de analiză nu are sens fără o înțelegere bună a
Metode avansate în cercetarea socială. Analiza multivariată de interdependență by Irina Culic () [Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
-
dintre numere (substanța numericăă și fundamentul lumii sau „esența” umană, relație care a condus la asimilarea omului cu o mașină și la triumful rațiunii. Ori fără conturarea orientărilor și a curentelor din cadrul artei modernist-avangardiste, prin care umanul se asociază mașinalului, abstractizarea prevalează asupra figuratismului, iar mentalul este preferat în dauna sentimentului. Sau fără viziunea științifică a industrializării omului și a societății umane în administrarea și în funcționarea fordismului. Lista istorică a „cyborgilor” poate continua, de la miturile antice ale lui Pigmalion sau
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
o extindere a cyberspațiului în lumea biologică. Astfel, definirea și generarea vieții în termenii informaticii este judecată drept o restricționare drastică a sensului experiențelor, emoțiilor și conduitelor la funcții computaționale, astfel că știința viului sintetic este incriminată de tentative de abstractizare, dematerializare și destrupare. Critica domeniului întâmpină și chestiunile sociale, politice, etice și culturale care decurg din perspectiva desființării corporalității fizice și a identității individuale în favoarea sistemelor sintetice. Una dintre ipostazierile vulnerabile ale eticii vieții sintetice este semnul de întrebare ridicat
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
teoria informației, în timp ce ia distanță față de textele ciberneticienilor. Această contestare a inevitabilității destrupării informației merge în paralel cu combaterea determinismului corpului uman conceput strict ca structură informațională abstractă. Cercetătoarea se exprimă împotriva descarnării și a dematerializării, procese care operează ca abstractizare a încorporării. În trecerea de la uman la postuman, materialitatea este conservată, astfel că umanul și postumanul coexistă în cadrul acestei paradigme. Atenția acordată implicațiilor culturale-materiale este punctul cel mai important al discursului postuman propus. Astfel, postumanul nu este socotit ca evoluând
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
că acestea există în corpurile (suporturileă materiale umane. Mai mult decât atât, teoreticianul postulează posibilitatea existenței exclusiv sub forma simulării corporale sau a minții în cadrul mașinii: Acest lucru duce la întrebarea dacă o minte este în cele din urmă o abstractizare matematică, de ce presupune o formă fizică? Nu există proprietățile matematice chiar dacă nu se întâmplă ca ele să fie notate undeva? În același sens, nu există relațiile matematice abstracte care sunt sentimentele unei persoane chiar în absența unei tehnologii particulare care
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
imaginea materială). Această interacțiune a imaginilor valorifică un imaginar polimorf, dar care acționează unitar: imaginar științific, magic și estetic 43. Petru Ursache 44 a identificat, la nivelul mentalității tradiționale, un tipar al imaginarului colectiv, reprezentat de fantastic, cromatism, stilizare, geometrizare, abstractizare și ermetism. Lucian Boia demonstrează că istoria imaginarului este "o istorie a arhetipurilor", "structurală", arhetipul fiind "o constantă sau o tendință esențială a spiritului uman (...), o schemă de organizare, o matriță, în care materia se schimbă, dar contururile rămân" 45
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
ce fierbe, încât nu-ți rămâne decât să "te dezbraci de trup ca de-o povară/ Când te cuprinde somnul sub care te-ncovoi". În al doilea ciclu al volumului apar cântecul albastru, fata în albastru, un proces de metamorfozare și abstractizare a realului cu elemente inefabile: "Trupul meu e numai o părere/ în prelungirea trupului meu cânt.". Copilul zărilor barbare își va zăvorî carnea undeva sus în lumea de albastru, iar odaia în care locuiește va avea pereții de frig; un
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
starea de veghe: "nu-mi pot uita armele/ puse în cruce deasupra/ pretutindeni și în somn îmi duc/ arcul legat la încheietura mâinii". Un anume sentiment al echilibrului, de luminare, se înalță ca o muzică printr-un întreg proces de abstractizare: "Pentru contemplație îngheață, doamne, acest diluviu/ O clipă să pot o clipă să știu/ ce ochi are dragostea în așteptare". În 1972 apare volumul "Clar și singurătate". Poetul reflectează la propria-i viață. O ipostază ar fi incapacitatea de a
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
învăța să cunoști înseamnă, după Basarab Nicolescu: A învăța spiritul științific fapt indispensabil; inițierea timpurie în știință este necesară. Însă spiritul științific e fundat pe interogare, pe refuzul oricărui răspuns prefabricat, și nu pe construirea unei lumi interioare bazate pe abstractizare și formalizare. Scopul este, așadar, a-l face pe adolescent să pătrundă în inima demersului științific, reprezentat de interogarea permanentă în legătură cu rezistența faptelor, imaginilor, reprezentărilor și formalizărilor. Iar interogarea, la rândul ei, are la bază o atitudine specifică: mirarea continuă
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]