6,323 matches
-
rebours că un banc circular, o coloana sonoră de western. Și, neapărat, Flo (de la Florence), o buldoagă placida... David Birdsell - proaspăt absolvent al faimoasei University of Southern California unde s-au școlit Lucas, Carpenter, Zemeckis - reușește un "exercițiu" jubilator și absurd, influențat, dacă vreți, de frații Coen. Entuziasmat de "Flo", m-am dus să văd celălalt film al său prezentat la Clermont (în cadrul unei retrospective a universităților americane USC, NYU și Columbia), Blue City: același amestec, perfect stilizat, de banal și
Judy Garland la Clermont-Ferrand by Alex. Leo Șerban () [Corola-journal/Journalistic/18027_a_19352]
-
sunt fie anterioare, fie posterioare sosirii lui Onofre Bouvila la Barcelona. Rămâne tonul specific al naratorului, insă rolul acestuia este acum de a neutraliză ăconventia verosimilitudiniiă (Kundera), făcând acceptabile și crezute tocmai asemenea amănunte, în ciuda incongruentei și a caracterului lor absurd. O asemenea scriitura care, așa cum am spus, mizează pe ămacroă-efecte textuale, obținute prin strategii ătransfrasticeă, poate rezultă gratificantă pentru cel ce încearcă a o echivala într-o limbă străină, căci este relativ independența de efectele ămicro-stilisticeă, acelea care ridică cele mai multe
O declaratie de dragoste Barcelonei by Victor Ivanovici () [Corola-journal/Journalistic/18030_a_19355]
-
de marea dramaturgie. Abia acum putem considera că el n-a greșit când a abandonat poezia și s-a consacrat exclusiv teatrului. Reducerea la tăcere a poetului Matei Visniec de către dramaturgul Matei Visniec părea, acum un deceniu, o crimă literară absurdă. Poezia de o claritate stranie cu care se remarcase tânărul din Rădăuți încă de la vârsta de 16 ani îi cucerise pe cunoscătorii de poezie prin forță de sugestie, prin elegantă stilistica și prin însuși faptul că nu semăna cu a
Matei Visniec, contemporanul nostru by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/18050_a_19375]
-
de cei din jur că o lada de gunoi, omul care își face o profesie din întreținerea mașinilor utilizate pentru recoltarea cadavrelor de pe câmpurile de luptă, omul care propovăduiește, în stilul reclamelor de la TV, spălarea creierelor, omul care suporta insistența absurdă a unor anchetatori și așa mai departe. Piesă s-ar putea intitula, de fapt, "omul descompus" - descompus în elementele ultime ale condiției sale tragice. Regizorul - dar și cititorul, pentru că și el se află în postura unui regizor - poate recompune din
Matei Visniec, contemporanul nostru by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/18050_a_19375]
-
ideea să că vom intra în NATO, județ după județ, folosită într-un foileton din ACADEMIA CAȚAVENCU. În foiletonul din Academia Cațavencu, Grosan vede printre fruntașele aderării per județ la NATO, județul Vaslui. Prins, se pare în propriul său scenariu absurd, Grosan își imaginează un alt scenariu neverosimil, prin care Ungaria ar putea da comenzi NATO, în ipoteza că are de gînd așa ceva, comenzi de pe urma cărora, repet citatul, "să fim primiți în NATO mai întîi cu județele din Transilvania". Dacă luăm
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/18046_a_19371]
-
la două motive, unul mărturisit, celălalt tăinuit. "N-am făcut - zice el - nimic care să fi fost interzis de lege; și totuși trebuie să mărturisesc că greșeală mea e și mai gravă. Nu întreba care este; am scris o Artă absurdă (Ars amandi, n.n.). Această carte mă împiedica să consider că mîinile mele sînt curate. Dacă am înfăptuit altă greșeală (cea tăinuita, - desfrîul, sau desfrînarea Iuliei) te rog să nu-mi ceri s-o spun; țin că în Arta mea să
Cînt lucruri triste,fiind trist by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/18091_a_19416]
-
o experiență de ieri, de azi, ci de una care coboară în timp pînă în epoca străromâna, cu mult deci înainte de întîiul nostru text scris în românește..." Silind literatura națională să devină un antecedent al limbii române, alegațiunea inflamata și absurdă de mai sus poate fi citită în partea finală a Manualului de literatură română pentru clasa a XII-a. Reanimînd cadavrul protocronismului de întristătoare sorginte ceaușista, un capitol de sinteză din carte tratează cu solemnitate înfiorata despre Cultura și literatura
"...Nici tobe, nici trompete..." by Monica Spiridon () [Corola-journal/Journalistic/18097_a_19422]
-
de Editură Univers, cuprinde cele douăzeci și trei de povestiri scrise de celebrul prozator și dramaturg ăntre anii 1891 și 1894. ăntre acestea se află faimosul "Salon nr. 6", dar și texte mai puțin cunoscute, scurte, ăn tradiția de umor absurd a lui Cehov. Cu o singură excepție, povestirile au mai fost publicate an românește, volumul de față nefăcând decât să reia mai vechi traduceri, apartinăndu-le Otiliei Cazimir și lui Nicolae Gumă, Andei Boldur, Stefanei Velisar-Teodoreanu, Tiei Mureș și Tatianei Panaitescu
Un compendiu cehovian by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17436_a_18761]
-
fascinant prin ănsăsi diversitatea lor: iată un Cehov pe care al poți contemplă an năucitoarea complexitate a tematicii sale, a filozofiei sale, a inflexiunilor sale stilistice. Un Cehov sumbru și tragic alături de un Cehov ironic și detașat, un Cehov al absurdului cotidian, dar și al fantasticului, al ăntămplării senzaționale și aproape neverosimile. Povestioara care deschide volumul, "Muierile", rezumă ăntr-un fel această diversitate a scriitorului, chiar la nivelul construcției personajelor. Intrigă povestirii e plasată ăntr-o cârciuma de drumul mare, un fel de
Un compendiu cehovian by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17436_a_18761]
-
din exasperare, din dezgust, din consternare, scriu atunci când mă devorează pofta de a fi teribil de singur. Clipele mele de chietudine, de bien-être, freneziile și fervorile mele (dacă șanț) nu aparțin literaturii. Ei nu-i dedic decât orele negre, orele absurde, acelea an care, de-as fi sincer cu mine ănsumi, ar trebui să mă ănnec. Iată dar, după falsul meu tratat de logică, scrisul, actul intelectual, egal cu o sinucidere? Și, pour la bonne bouche, iată un fragment din interviul
O anchetă literară by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17467_a_18792]
-
că-l citează, din Nu și l'Impromptu de l'Alma, chiar an fragmentul următor ăMi-e absolut imposibil să știu dacă mă iau sau nu an seriosă (405). Răspunsul ar fi: te cam iei. Acum, pe față: ăGloria lui nesănătoasă, absurdă...a (499). Pare invidie și este, probabil, dar nu-i numai atât. E.I. se internează ăntr-o clinică, băutor deprimat. De-acolo, ai telefonează: aNu mă mai joacă an Germaniaă etc. ăntr-adevăr, tristă speță, artiștii, fie ei și mari bieți bufoni
Cioran pe fată si pe verso (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17463_a_18788]
-
Andreea Deciu E greu de crezut an coincidențe, mai ales an univers intelectual. an vreme ce an România noile manuale școlare au ăncins spiritele, stărnind controverse an mare măsură absurde, la care orice nepriceput s-a simțit invitat să participe, cărți serioase au continuat să apară la marile edituri din țară. Unele dintre ele capabile să determine să ușureze, sau măcar să explice parțial tocmai ceea ce manualele alternative se străduiesc (indiferent
Cine va căstiga războiul manualelor by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17506_a_18831]
-
an sudoarea flamandului monolog/ cu care sper anca să pot trece dintr-o lume an altă/ nu gratuit desigur nu fără remușcări" (Jurnal de trecut dintr-o lume an altă). Organicul e același, ănăuntru că și afară, impasibil la interpretarea absurdă ce i s-ar putea acorda: " Mă ămpac cu mine cand scriu cand exist cand/ strig pana se deschide păntecul vremii/ și ies toate ămpotrivirile/ fără să-mi pese de umorul zilnic/ de notele kafkiene" (Ceață). Senzațiile gustative, tactile, vizuale
Lirism biologic by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17497_a_18822]
-
volumul fiind o culme a căutărilor primei sale etape de creație și, totodată, o ruptură profundă cu universul inaugural și senin al primelor volume. Este cartea unei sfâșietoare revelații a singurătății ființei an lume, a căderii an durată și a absurdului existențial, ea fiind totodată locul relevării inexorabilei dorințe de supraviețuire prin cuvânt a eului stănescian aruncat an haosul timpului. Cu totul altceva așteptau "patriarhii" proletcultului victorios de la tânărul poet intrat atât de promițător an cetatea literară a vremii nimbat cu
Utopia literaturii by Alexandru Con () [Corola-journal/Journalistic/17486_a_18811]
-
întors de la groapa. Nu cred în patriotismul acestor personaje publice pentru simplul motiv că nu e urmat decât de gesturile de inspirație hitlerista ale d-lui Nicolaescu privind arderea cărților sau de melițările penibile ale lui Dumitrașcu. Cand, gregar și absurd, acesta din urmă "polemizează" cu un deputat ungur inteligent, plin de umor, relaxat și elegant, e limpede ce șanse are "romanismul" gureș și cleios luat în arendă de astfel de specimene. Să ne mirăm că tocmai ministerele conduse de domnii
Disperarea "Playboy" by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17494_a_18819]
-
a conformismului și delațiunii generale? A celor care-și apară funcția, nu din convingere, ci pentru că nu au altă cale, si care pregătesc "vizită de lucru" a Tovarășului că pe o adorație religioasă? (Aici asistăm la un adevărat spectacol al absurdului, cu atat mai mult cu cât fiecare dintre actanți e conștient de farsă pe care o joacă. Că o partidă de șah în care cunoști dinainte mutările adversarului, dar le ignori cu bună știință. Tovarășul director va rosti poliloghia fără
Orasul fără puncte cardinale by Dan Croitoru () [Corola-journal/Journalistic/17534_a_18859]
-
Andreea Deciu Și dacă realitatea s-ar dizolva sub ochii noștri? Nu în neant, ci în mai real decît realul, în triumful simulacrelor?" O întrebare care multora li se va părea, încă, absurdă, dar nu și celor ieșiți dintr-o sala de cinematograf unde au fost asaltați, timp de vreo oră și ceva, de fantasmele unei hiperrealităti electronice precum cea din filmul Matrix, bunăoară. Apăsînd vîrtos caldarîmul, ori pipăind conturile corpurilor solide din
Viclenii la sfîrsitul lumii by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17577_a_18902]
-
dezastru. Or, Ungaria, după octombrie-noiembrie 1956 fusese nimicita, redusă la zero de tancurile sovietice. Mai era un lucru, pe care il transcriu abia acum, din prudență. Șunt, pe lîngă fapte, si gesturi, răsplătite, chiar dacă, în vremea comiterii lor, ele păreau absurde, nechibzuite... Știu, din presa străină pe care aveam s-o citesc ulterior, ca un general ungur, tînăr, care condusese luptele revoluției, si de al cărui nume nu-mi mai amintesc, dar care nume poate fi găsit repede de cercetători, căzuse
Budapesta 1960 by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17593_a_18918]
-
condus de Mircea Cărtărescu. Sorin Ghergut a devenit celebru în mediile literare studențești (și nu numai) prin sclipitoarele fatrasies din "Cronicile digestive & ecologicale" și "Irelevantul", cicluri publicate în volumele colective Tablou de familie (1995) și Marfă (1996) - rîme ludice și absurde, inginerii lingvistice manieriste, făcute să ia ochii. Asemenea prozelor scriitorilor din Școala de la Tîrgoviște, versurile din Time ouț sînt cataloage de "literatura potențială" în descendentă grupului OULIPO sau a proverbelor "mises au goût du jour" de ăluard și Păret. Artele
O recreatie cu Ghergut by Radu Gârmacea () [Corola-journal/Journalistic/17626_a_18951]
-
lume / în cele din urmă puțin pămînt / nașterea lui înseamnă numai pe buze puțin noroi. // nu sună mișto? / nu aduce puțin cu Artaud, putin cu Rimbaud?"). Poezia lui Ghergut atrage de la început că entertainment superior, prin acrobațiile intertextuale și umorul absurd. Recitita, ea dezvăluie o poetica profund baroca. Sub mască veselă, colorată, inteligență există spleen autentic. "Poantele" finale argheziene, întotdeauna memorabile, anihilează furia, frustrarea, melancolia din corpul poemului: "Aș vrea să scriu un poem care să fie o gafă imensă /.../ // nu
O recreatie cu Ghergut by Radu Gârmacea () [Corola-journal/Journalistic/17626_a_18951]
-
au supt economia de stat, continuă să stoarcă bugetul statului, adunând averi colosale. Un viciu dezagreabil al comunismului (pe toate meridianele) a fost și refuzul de a-și recunoaște erorile. Ideologia nu pornise așa din start, fondatorii nu au avut absurda vanitate de a pretinde că nu pot greși, își corectau judecățile, ca toți oamenii de știință adevărați. Probabil că această idiosincrasie a inaugurat-o cu adevărat Stalin, un diletant megaorgolios, în carnea căruia de timpuriu a crescut bronzul statuii. Înscris
Evocări din „prima fază“ by Dumitru Popescu () [Corola-journal/Journalistic/2472_a_3797]
-
Boc ca USL să-i ceară prof. Andronescu să retragă legea, Andrei Marga a fost tranșant. Este un fapt, a spus Marga, că acest guvern aplică solganul Ziua și prostia. Nu trece o zi fără să mai ia o decizie absurdă. Nu au o viziune, nici cultura necesară. Se vede că refuză dreptul la inițiativă, că Boc crede că doar cei care guvernează au dreptul de a propune legi”. Citește și:
Dezbatere DeCe News: Niciun tânăr fără Bac nu va intra la facultate, chiar dacă legea Andronescu va fi adoptată. Vezi ce pot obţine absolvenţii () [Corola-journal/Journalistic/25040_a_26365]
-
bine conduse, dar Noaptea soarelui răsare incită mereu prin amestecul deconcertant al confesiunii oneste, dublată de autoironie și umor, cu reconstituirea amplă a imaginii unei epoci, trăite din perspectiva și condiția intelectualului incapabil să se integreze într-o lume opresivă, absurdă.
Dragostea în vremea comunismului by Andreea Răsuceanu () [Corola-journal/Journalistic/2518_a_3843]
-
Anton, publicat în 2012 și tradus imediat în românește de Editura Polirom. Mai puțin cunoscute sunt împrejurările politice în care scriitorul anglo-indian a ajuns pe lista neagră a musulmanilor radicali. În august 1988 se încheia, după aproape opt ani de absurdă și sângeroasă confruntare, războiul dintre Irak și Iran, în ruina aproape totală a ambelor state. Peste un milion de soldați și civili au căzut victimă măcelului care s-a dovedit, și în final, nu doar pe parcurs, fără niciun sens
Cât valorează un scriitor? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/2517_a_3842]
-
Locul: redacția „Vieții românești” (unde Caragiale în vremea lui urma să fie publicată). Ca editor al acestui prețios document, Ion Vartic a avut ingenioasa idee de a-l pagina sub formă de piesă de teatru. Una profund ridicolă și profund absurdă (comparația cu ionesciana L’Impromptu de l’Alma e foarte potrivită) în care câțiva încuiați impertinenți („imbecili” e termenul prin care Vartic îi caracterizează foarte nimerit pe primii doi) fac observații (de fapt: dau directive) pe marginea unui text, la
Moraru, Novicov and C-ia by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2538_a_3863]