1,220 matches
-
dialectică a tragicului: "[...] comedia își are propria privire asupra absurdității ființei umane". În opinia lui Wylie Sypher, "Lupasco caută o logică existențială, o logică plină de "contradicții creative" și privește absolutul ca pe un pericol. [...] Lupasco invocă o logică a absurdității, o logică care are ceva în comun cu acele koans din buddhismul Zen. [...] Zen caută o percepție directă a realității, fără vreo contaminare intelectuală"17. Aceste considerații deschid o cale de cercetare nebănuită în explorarea realității grație terțului inclus. PSIHANALIZA
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
determinarea pedepselor, dar este foarte ușor de a prezenta răsplătirea pedepsei (astfel hoția pentru hoție, tâlhăria pentru tâlhărie, ochi pentru ochi, dinte pentru dinte, pe lângă că ne putem reprezenta pe făptaș ca fiind chior și fără dinți) ca fiind o absurditate"117. Legea talionului cere egalitatea specifică, dar infracțiunile și pedepsele sunt egale ca valoare. Prin urmare, "dacă nu este prinsă legătura ce există în sine a crimei și a distrugerii ei și apoi gândul valorii și al comparării ambelor după
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
mitologia hindusa, Druidismul, Misteriile Eleusine, Alchimia, Kabbala, Newton și știința engleză, poezia engleză, etc. Denis Saurat afirmă în acest sens în lucrarea să Blake and Modern Thought (1929), referindu-se la natură enciclopedica a aspirațiilor sale, ca "nu există nici o absurditate în Europa de la sfîrșitul secolului al XVIII-lea pe care Blake să nu o știe." (BCH: 21). În timp ce Northrop Frye a calificat poemul Vala, or The Four Zoas drept cea mai mare capodoperă "abortiva" din literatura engleză, Harold Bloom l-
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
ar fi lăsat intenționat arestată de contele de Luna pentru a l atrage pe Manrico în capcana, în fapt un subiect cu același deznodământ pe care îl cunoaștem, dar cu sensul radical schimbat. Subiectul operei este considerat o culme a absurdității, o harababură, si aceasta datorită faptului că o parte considerabilă a acțiunii se presupune a se fi petrecut înainte de prima ridicare de cortina, iar evenimentele sunt relatate fragmentat în decursul acțiunii. Chiar și sunetul de toba de la începutul operei pare
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
unii tenori își permit să iasă din turnul închisorii cu acceptul temnicierilor și să iasă la rampă pentru a primi aplauzele asistenței exaltate, în timp ce Leonora trebuie să se facă că nu-l vede. Probabil este și aceasta încă una din absurditățile operei Îl Trovatore care adaugă ceva în plus la farmecul ei din totdeauna. Cu diferite ocazii muzică operei a fost utilizată pentru momente de amuzament din filme că de exemplu în peliculă O noapte la operă cu frații Marx. Luchino
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
cred că lupt de-adevărat... Ha! Scheciuri comice... ridicole... Costache: ... Pentru că tu vrei să ataci redute care ori sînt prea puternice, sau nu sînt deloc... Octav: ...Nu te contrazici deloc, tata... Cu alte cuvinte, tu spui că lupta e o absurditate...! Costache: Pentru că eu nu știu nici să mă apăr, nici să atac... Octav: Drama ta este că nu știi pentru ce să te aperi și nici pentru ce să ataci... Costache: Nu te contrazic... Octav: Știu... Și asta pentru că în
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
bine... (pleacă) Costache: (așezîndu-se pe locul unde era înainte de venirea securistului) Acum spune-mi tu dacă am fost securist... sau n-am fost... Octav: (impresionat de scena la care a asistat) Dumnezeule, și cînd te gîndești că toată demența și absurditatea aia erau menite, chipurile, să construiască un om nou! Costache: Și culmea e că au construit un om nou... Uită-te la mine... Octav: Tata, eu zic să renunți la prototipul ăsta Costache: De acord, dar cum? Octav: E, cum
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
estetismul rătăcirii active bântuie toate deceniile. Ian Curtis sau Joy Division coboară În subteranele de beton Înveliți În lungile lor mantale Întunecate ș...ț. Dandysmul durează, Împotriva a toți și a toate, În tentația unui eroism pe care Îl generează absurditatea istoriei. A fi Saint-Just la 21 de ani sau Hoche la 25? Există la Brian Eno, la Brian Ferry, la David Bowie și la mulți alții visul de a fi Julien Sorel”1. Numai că Julien Sorel nu este ceea ce
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
i-am pomenit pe parcurs intră În paradigma descrisă până aici. Unii, nu foarte mulți, rămân În parametrii relativi ai normalității psihice, alții sunt marcați de tulburări nevrotice („un rău difuz și invadant, un sentiment al vidului interior și al absurdității vieții, o incapacitate de a simți lucrurile și ființele”5), iar câțiva, nu puțini (serie inaugurată de Brummell), se prăbușesc În ceea ce s-ar Înțelege prin „marea patologie psihică”. O identitate În criză tc " O identitate În criză " Scoasă din
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
sentimentul de frustrare. Omul este înclinat să-și pună norocul pe seama propriei sale eficiențe și să-l ia drept o binemeritată recompensă a talentelor, aplicației și probității sale. Dar întoarcerile norocului le pune întotdeauna pe seama altora și mai ales pe seama absurdității instituțiilor sociale și politice. El nu învinuiește autoritățile pentru a fi provocat boom-ul, dar le detestă pentru colapsul inevitabil al acestuia", Ludwig von Mises, Acțiunea umană. Un tratat de teorie economică, www.mises.ro, p. 430. 906 Ibidem, p.
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
Cure și Sorana Corneanu). Repere bibliografice: Nicolae Manolescu, „Jurnalul” poetului, RL, 1997, 47; Mircea Mihăieș, Vivisecții catodice, „Cuvântul”, 1997, 11; Gheorghe Grigurcu, Un jurnal antisubiectiv, RL, 1998, 5; Alexandru George, Duelul cu toată lumea, LCF, 1998, 15-16; Alexandru George, Tragedie și absurditate, LCF, 1998, 21; Al. Cistelecan, Arta dramatică a reconstituirii, VTRA, 1998, 7; Z. Ornea, Cum a fost asasinată mama Monicăi Lovinescu, RL, 1998, 31; Alexandru Niculescu, Despre indiferență, despre eroi, VTRA, 1998, 9; George Pruteanu, O pată de sânge intelectual
DOINA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286814_a_288143]
-
cu cerul, nici cu pământul ăsta înghețat. Nici cu oamenii ăștia. Sunt aici, singură de tot, și îi duc morfină mamei mele...” A crezut că mintea i-o lua razna, înainte de a se prăbuși într-o prăpastie în care toată absurditatea revelată subit avea să devină firească. S-a scuturat: nu, pustietatea aceea siberiană trebuia, totuși, să se sfârșească undeva, iar acolo exista un oraș cu bulevarde largi, mărginite de castani, cu cafenele iluminate, apartamentul unchiului său cu toate cărțile care
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
despre dragoste, despre nimic. Și folosesc, chiar și când este vorba de iubirile lor sublime, cuvinte spuse de o sută de ori, fraze tocite de tot. Vorbesc ca să vorbească. Vor să alunge liniștea...” Retorta de alchimist se sfărâmase. Conștienți de absurditatea vorbelor noastre, ne continuam dialogul zilnic: „Poate că o să plouă. Uită-te la norul acela mare. Nu, arde stepa... Uite, Cucușka a trecut mai devreme ca de obicei... Gavrilici... Ceaiul... La piață...” Da, o parte din viața mea rămăsese în
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
pentru Rusia, pe care confidențele lor o trezeau în mine. Rațiunea mea, care lupta împotriva arsurii votcii, se răzvrătea: „Țara asta e monstruoasă! Răul, tortura, suferința, automutilarea sunt distracțiile preferate ale locuitorilor ei. Și totuși, o iubesc? O iubesc pentru absurditatea ei. Pentru monstruozitățile ei. Văd în ele un sens superior, pe care nici un raționament logic nu-l poate pătrunde...” Dragostea aceasta era o permanentă sfâșiere. Cu cât Rusia pe care o descopeream se adeverea mai sumbră, cu atât atașamentul acesta
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
de interese; Dorința de a întreține relații amicale. Ungurii sunt cuprinși de turbarea comună în contra românilor și se pretinde ca statul național al românilor să le facă concesii în cestiunea Dunării și să fie cel mai bun amic al maghiarilor. Absurditate fără pereche! [6 august 1882] ["ÎN NUMĂRUL DE IERI AL "ROMÎNULUI"... "] În numărul de ieri al "Romînului" citim șirurile următoare într-un articol de fond: Eram obicinuiți ca: stăpânul să învețe pentru noi, stăpânul să cugete, stăpânul să ne boteze
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
pentru că slugile au devenit stăpâni. Asemenea rele nu se pot repara printr-o voință spontană, pentru că actele de voință sunt și ele determinate de corupțiunea epocei, de apucăturile care-a prins rădăcină și au întunecat opinia publică. E o curată absurditate de-a aștepta de la [o] colectivitate ignorantă altceva decât o reprezentațiune și un guvern ignorant; e absurd de-a spera ca alesul unui om să nu fie chipul și asemănarea lui. Nici un om nu poate vedea lucrurile decât cu ochii
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
și întoarceți și celălalt obraz. Vreți să cuceriți lumea de afară? Concentrați-vă asupra lumii interioare. Cel mai scurt drum către exterior trece prin interior. Legenda Întrupării este absurdă pentru un evreu sau pentru un grec, dar numai cu ajutorul acestei absurdități au reușit creștinii să impună rațiunea lor smintită într-o lume secătuită de prea multă rațiune, extenuată de specularea filosofică a miturilor și misterelor. Atunci cînd Iulian cel credincios, numit pe nedrept Apostatul, a vrut să se întoarcă la zeii
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
să coboare prea mult în adâncul ființei sale individuale. Autozeflemisirea, ariditatea dialectică sunt excentrice, caricaturale la Socrate. El numește inteligența virtute și ghicește în ea salvarea. Nietzsche îi atribuia lui Socrate evoluția rațiune - virtute - fericire și considera "că prin această absurditate a concepție, despre identitate a putut fermeca; filosofia antică nu și-a mai revenit niciodată". Dialogurile lui Platon, completate cu Aristotel, stoici și neoplatoniceni, au pus bazele filosofiei grecești și au contribuit la dezvoltarea istorică a creștinismului (V. Soloviov). Platon
Datoria împlinită by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1391_a_2633]
-
circulator uman Bacteriile În secolul al XVII-lea Antoni van Leeuwen-hoek, folosind un microscop construit de el însuși, a descoperit bacteria, unul dintre cei mai mari dușmani ai corpului uman, în condițiile în care până atunci mulți savanți considerau o absurditate ideea că ființele microscopice ar putea vătăma animale mai mari sau omul. Vaccinarea Louis Pasteur (1820-1895) Este meritul medicului englez Edward Jenner, care, în 1796, a realizat primul vaccin împotriva variolei, cândva o infecție virală obișnuită, care a secerat viața
[Corola-publishinghouse/Science/1506_a_2804]
-
în faimosul său pamflet Ce este starea a treia? exclama: „În noaptea barbariei și a feudalității, adevăratele raporturi dintre oameni au putut să fie distruse, toate națiunile date peste cap, orice justiție coruptă; dar, la răsăritul luminii, este necesar ca absurditățile gotice să fugă și ca resturile vechii ferocități să cadă și să dispară”. Câțiva ani mai târziu, Robespierre, ținând Contractul social sub braț, își trimitea adversarii suspecți de „absurdități gotice” la ghilotină. Dar republica virtuoasă descrisă acolo de Jean-Jacques Rousseau
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
cap, orice justiție coruptă; dar, la răsăritul luminii, este necesar ca absurditățile gotice să fugă și ca resturile vechii ferocități să cadă și să dispară”. Câțiva ani mai târziu, Robespierre, ținând Contractul social sub braț, își trimitea adversarii suspecți de „absurdități gotice” la ghilotină. Dar republica virtuoasă descrisă acolo de Jean-Jacques Rousseau urmărea de fapt să restaureze omul necorupt al primelor comunități și egalitatea din timpuri străvechi, prezentate idilic tot de el în Discursul asupra originii inegalității dintre oameni, stare de
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
asocierii rău plasate între realismul platonian și realismul naiv. Înțelegerea importanței conceptului platonian de eikôn nu se poate opri, în opinia noastră, la constatarea critică a faptului că prejudecata de proveniență aristotelică (potrivit căreia ideile dublează inutil lucrurile) este o absurditate. Rafinări ale dezbaterilor pe această temă pot fi găsite la diverși autori. Relevante sunt cele aparținând lui Gadamer cu dezvoltările ulterioare. A devenit un truism ideea conform căreia cunoașterea este putere. În mod cert, în epoca noastră, orice putere este
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
Cu toate acestea, „Ygrec” considera important să sublinieze modul În care interzicerea avortului afecta femeile, nu doar ca purtătoare ale unei alte vieți, ci și ca indivizi cu drepturi și obligații specifice În cadrul statului. Interzicerea avortului era prezentată astfel: „Din cauza absurdității legislației noastre, vedem cimitire pline de cadavre de femei tinere, ca rezultat al avorturilor clandestine”53. Imaginea era concepută să trezească simpatie față de problemele femeilor victime ale lipsei asistenței medicale, și nu doar față de națiune ca Întreg. Doctorul „Ygrec” nu
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
vigoare. * „Ce monstruozitate, Doamne, să mai faci, după suferințele vieții: un iad și dincolo de marginile ei.” (N Iorga) Aceeași impresie de ilogism o are și G. Byron: „SÎntem destul de nefericiți În viața asta și fără să ne mai Îndeletnicim cu absurditățile de a mai cugeta la alta”. Însă, pe de altă parte, trebuie să recunoaștem că În lumea sentimentelor umane Întîlnim nu numai mari suferințe, ci și o puternică Înclinație spre infatuare, spre supraestimarea eului individual, spre un exces al dorințelor
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
termenul pentru a reactiva obișnuita desconsiderare. Rabinii se servesc de el pentru a-i ataca pe sadduceeni, mai puțin desfrânați îcum li se reproșează) decât adepții grupului rival al fariseilor. Vina lor? Ei consideră sufletul ca muritor iar învierea o absurditate. Din această cauză și pentru că au rezerve față de mișcările mesianice, sadduceenii sunt violent atacați de farisei, ale căror smerenie și virtute sunt știute ca neavând suport în realitate! Balamacul fariseu bătându-și joc de milostenia sadduceeană... Michna și Guemara - cele
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]