874 matches
-
meditație asupra ireversibilității timpului. Da. Cu timpul implacabil se conjugă nostalgia iubirii. Timpul și iar timpul în poezia Liei Ruse devine obsedant. Ireversibilitatea lui e o certitudine : Alunecăm în timpul continuu luminat Si vremea e cu cântul pe umăr tremurând...( Au aburit cuvintele). Contracarează: ``Răstorn o amintire peste timp, Parcă-mi revine armonia-n fugă`` (Zboară timpul) sau se cufundă în jocul acestuia ca în atmosfera de poveste ( În palma amintirii). Lucidă, îi simte efectul : ``Timpul magic ne-nchide În ornice rotitoare
LIRISM FEMININ DE RENATA ALEXE de LIA RUSE în ediţia nr. 1482 din 21 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372912_a_374241]
-
pe burtă. Așa căzuse. Era pe moarte. Am întins mâna, s-o trag de sub leasă la soare. S-a încordat să se întoarcă și a mugit stins. Pe sfârcurile țâțelor se prelingeau picături de lapte. Din părul scămo- șat ieșeau aburi. Corpul era moale ca de moluscă. Lacrimile, acum, curgeau de-a binelea. Ge- mea greu. Mi-am dat seama că era lăuză de una- trei zile. Iezii erau prea mici s-o apeleze: „Hiii, hiii!”, iar ea nu putea să
O ALTĂ MOARTE A CĂPRIOAREI de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1273 din 26 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371067_a_372396]
-
Acasa > Versuri > Minipoeme > Haiku > HAIKU Autor: Valeria Iacob Tamaș Publicat în: Ediția nr. 359 din 25 decembrie 2011 Toate Articolele Autorului Clasamentul etapei nr. 214 Locul I - 24 puncte Textul nr. 31 - Claudia Ramona Codău Bordei fără foc - colindul copiilor aburind geamul Locul II - 22 puncte Textul nr. 47 - Valeria Tamaș Golind desaga - Moș Crăciun la fel de știrb ca și bunicul Locul III - 20 puncte Textul nr. 28 - Petru- Ioan Garda cătun părăsit - numai vântul colindă din poartă-n poartă Locul III
HAIKU de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 359 din 25 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/371161_a_372490]
-
luăm loc pe niște scaune în fața unor mese pe care niște femei mult mai binevoitoare decât omul de la intrare aduceau tăvi mari pe care erau cornuri și diferite produse de patiserie apoi lapte cu cola cao în pahare mari ieșeau aburi din acel lapte. Am văzut cum unii mâncau cu poftă și beau cantități mari de lapte, iar alții refuzau să mănânce ceva. Acele femei m-au întrebat și pe mine dacă nu vreau să servesc ceva am spus că nu
LUMEA CELOR DE JOS (2) de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 1202 din 16 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347837_a_349166]
-
Ediția nr. 1214 din 28 aprilie 2014 Toate Articolele Autorului Lama-i tăioasă, pământul rotund, Drama se scrie, mult prea curând! Tăcerea se strigă la porți ce-s închise, Unde sunt faptele, cele promise? Pe sticlă apar cu promisiuni Ne aburesc iarăși, numai minciuni, Moare românul, țara ne moare Ne fuge pământul de sub picioare. Bate un vânt cu durere și jale Unii primesc iar osanale Mai pun doctorate în CV-ul lor Românul săracul, e trist cerșător! Plânge și cerul, plânge
VOTAŢI de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1214 din 28 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347987_a_349316]
-
în astfel de ocazii, fiindcă persoanele erau necunoscute și nu voia să se facă de rușine sau și mai rău să o compromită pe Zmeurica. Verișora Tina a turnat peste vinul din pahare și sifon rece, astfel încât paharul s-a aburit, iar bulele de sifon în contact cu vinul au format în pahare o spumă plăcută la vedere. Matei a spus cu voce destul de tare că întârzie la cămin și s-ar putea să fie criticați. Zmeurica a fost de acord
5 ZMEURICA; CONFIDENŢE & CUNOŞTINŢE de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1278 din 01 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347419_a_348748]
-
îmaculat în zborul nebun al saniei, iar fulgii de zăpadă erau asemeni unor flori celeste care îmbrățișau pământul cu sărutul lor nesfârșit. Din când în când bunica își dădea jos ochelarii de la ochi să-i șteargă pe motiv că se abureau, dar de fapt eu vedeam în privirea ei lacrimi ce curgeau pe furiș. Ofta așa adânc, de parcă ziceai că îmi deapănă propria ei dramă. Ba chiar câteodată mă încerca gândul că: ,, Dacă bunica mea este mireasa din poveste? Nu avea
MOVILA MIRESII, SATUL MEU, RĂDĂCINA MEA... de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 407 din 11 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346742_a_348071]
-
eu trebuie să merg până „undeva”, așa că te rog să mă aștepți un pic. Pauză! Mă scuzi!... - Te aștept, și pe urmă plecăm, că s-a făcut târziu. Mă-ntorc satisfăcut, și-mpreună cu interlocutorul meu, plecăm mulțumiți și puțin aburiți de „pivo”, spre casele noastre, spre dragile noastre soții, gândindu-ne la copiii și nepoții noștri, dar neuitând să-l salutăm amical pe Bravul Soldat ...Hașek. Din câte un tablou, atât Impăratul Franz Joseph, cât și Jaroslav Hasek, se înclină
LA 80 DE ANI! de RONI CĂCIULARU în ediţia nr. 889 din 07 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346268_a_347597]
-
Mi-a povestit mama, azi dimineață,/ Că a visat ape tulburi și multă ceață, - / Că o potecă înaltă, cotind spre apus,/ O tot îndemna să vină în sus.// Pe-alături umbla grâul alb ca zăpada,/ Cu sulițele spicelor lucind,/ Tulpini aburind,/ Să schimbe la față livada.// Și-arzând de arsura nuntirii,/ Se-ntindea peste marginea firii,/ Iar spicele aruncau printre degete leasa/ Să-și prindă din neființă mireasa.// Spre seară, mama se făcu atât de ușoară/ Că n-a mai fost
ÎN CĂUTAREA SENSULUI PIERDUT. CUVÂNT DESPRE POEZIA LUI GEORGE DRUMUR de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 458 din 02 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346313_a_347642]
-
14 aprilie 2012 Toate Articolele Autorului TABLETĂ SPIRITUALĂ CE-A FOST DE SPUS, S-A TOT SPUS Ultima zi de post creștin ortodox. Sâmbătă Mare. Cred că această zi e cel mai greu de trecut. Bucățele sunt pe masa și aburesc. Mielul a fost tăiat. Isus e în mormânt. Cozonacii se întrec în arome. Ouăle îți surâd pastelat pe platou. Vinul are brumă pe sticlă. Cum să reziști tentației de a gusta câte puțin din toate? Miroase a ciorbă de miel
CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 470 din 14 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348332_a_349661]
-
Autor: Valeria Iacob Tamaș Publicat în: Ediția nr. 314 din 10 noiembrie 2011 Toate Articolele Autorului 8De-ale toamnei Șiruri, șiruri trec cocorii, Mic e muntele din zare, Păsările migratoare Punte fac pe largul zării. Nimeni nu mai e-n livadă, Aburește-n câmp ogorul, Bobul mic sub glii trudește, Să-și ridice capușorul. Râul noaptea-i plin de stele; Ziua pare de mărgean Și grăbind către ocean Poartă gândurile mele. Scuturate flori de măr Sunt căzute în uitare, Mere roșii fac
DE-ALE TOAMNEI de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 314 din 10 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348469_a_349798]
-
Puteai să mai rămâi; N-ai fost nici cel din urmă, nici dintâi. Mai știi, când ai venit, câte-ai promis? Ți-am spus, că-n vise, totul e permis. Să sper, mi-ai zis, și îmi zâmbeai ștrengar, Mă abureai, turnându-mi în pahar; Și astăzi, când am vrut ca să te cert, Ai plâns, că ești bătrân și să te iert... Ai fost și tânăr, te-ai pierdut bigam, Să stai cu mine, cât te mai rugam!... Avem vreme, îmi
DE CE-AI PLECAT? PUTEAI SĂ MAI RĂMÂI... de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 745 din 14 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345171_a_346500]
-
mi-a propus să ne așezăm la masă. Ea, timidă pe scaunul din fața mea, a început să răsfoiască o carte. Nu vedeam ce era scris, dar inconștientul din mine a început încet să-mi arate imagini după imagini, pe retina aburită de esența parfumului care se degaja cu fiecare pagină, pe care fetița o întorcea. Mi-am deschis de data aceasta calculatorul și încurajată de privirea ei, m-am întors în timp și, fericită că personajele îmi apăreau în toată autencitatea
TAINA SCRISULUI (46) – PASIUNEA de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 821 din 31 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345500_a_346829]
-
făcuse cu alte prietene. Liana însemna soarele din viața ei, cu toate că drumurile lor se despărțiseră cu mult timp în urmă. Dădea din mâini agitată, așezându-și haina elegantă, chemând un chelner, apoi sorbind o gură din cana imensă în care aburea o porție dublă de cafea. - Spune că mergi pe mâna mea! Te mărit, să fiu babă de nu! Scotoci în geantă și scoase două fotografii. I le împinse în față și ridică din sprâncenele pensate elegant și vopsite o tentă
OMUL DE PE ALT TĂRÂM (I) de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1480 din 19 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377061_a_378390]
-
cu vedere spre nord, sud și est. Aseară a aranjat câțiva și i-a aruncat peste bord! M-a luat cu transpirații! - Dumnezeu să-i dea sănătate lui Voquin! - O să aibă nevoie, fiindcă îl așteaptă un proces greu! Nu mă aburește el pe mine cu chestii din astea „eroice”! - Cred că ești prea dur cu el! - Sunt de prea mult timp pe urmele lui! Știu bine cu cine am de a face! - Și totuși plătește pentru Ingrid în loc s-o omoare
DRUMUL APELOR, 28 ( ROMAN ) de AUREL CONȚU în ediţia nr. 2256 din 05 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/376325_a_377654]
-
Sfântul soare Ridicând ochii spre cer. Parc-o văd în răsărituri Dând năvală cu mult spor Și pestelca prinsă-n șolduri Făcând straturi pe-un razor! Rugi se înălțau spre ceruri Când hotarele dospeau, Rostuiri din alte timpuri Peste câmpuri abureau. De-ar putea acum opinca Să dea timpul înapoi, Multe-ar povesti bunica Despre viața de la noi! Despre munca-n zori de vară Prin pământul ud de ploi Și-ai săi ochi de niagară Ce cătau tot după noi. Și-
PRIN GRĂDINI CU AMINTIRI de COSTICĂ NECHITA în ediţia nr. 2079 din 09 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375954_a_377283]
-
Acasă > Poezie > Cântec > GLADIATORUL Autor: Angi Cristea Publicat în: Ediția nr. 1437 din 07 decembrie 2014 Toate Articolele Autorului viața scrie pe uși silențios zgârie tăcerea cu gheare albastre îți călci la masa rotundă a singurătății rufele calde ferestrele se aburesc de albul rece umbli cu șiretul inimii dezlegat căutând un iglu perfect rotund că un ultim dans în zăpadă deschid bordeiul țigăncilor tot la a șaptea ușa nu mă iubi pe note grave tu legi și dezlegi/râzi și plângi
GLADIATORUL de ANGI CRISTEA în ediţia nr. 1437 din 07 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376609_a_377938]
-
Autorului Prin luneta unui gând! O idee rătăcită Umple golul dintre noi. Într-o lume retrăită, Gândul vede cifra doi! Amintirile senine, În lumină, stau la rând. Întrevăd un dor de tine, Prin luneta unui gând! O distanță, fără margini, Aburește ochiul blând, Inima așează-n pagini, Doar cuvintele din gând! Referință Bibliografică: Prin luneta unui gând! / Virginia Vini Popescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1451, Anul IV, 21 decembrie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Virginia Vini Popescu : Toate
PRIN LUNETA UNUI GÂND! de VIRGINIA VINI POPESCU în ediţia nr. 1451 din 21 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376692_a_378021]
-
cum o doamnă întinde într-un chioșc, pe o plită, o clătită uriașă, peste care toarnă din belșug sirop de ciocolată. Îi plac dulciurile mai ceva ca unui copil! Nu ar zice nu și unui porumb fiert din cel care aburește ademenitor pe tava așezată strategic în fața unui butoiaș cu ceai cald. Castane? O, dar a trecut ceva vreme de când nu a mai gustat una! Întoarce capul și se strecoară prin masa de trecători, receptiv peste măsură la lumini, culori, mirosuri
FANUL de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1451 din 21 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376698_a_378027]
-
mașină. Alungă amintirile negre, ca pe niște păsări sâcâitoare. Își trase pardesiul peste umeri, apucă umbrela și coborî în parcare grăbit. Ca să ajungă pe ora șase la Buna trebuia să tragă tare. Șoseaua era udă, iar frigul pătrunzător de afară aburea constant geamurile mașinii. Se strădui să își aducă aminte pe unde trebuia să o ia. Sensurile unice și giratorii din orașele mici prin care trecea, apăruseră ca ciupercile după ploaie. Se întoarse de două ori din drum, dându-și seama
PORCUL de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1441 din 11 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376748_a_378077]
-
ALE CARNAVALULUI” DE I.L. CARAGIALE LA TEATRUL MIC Autor: Magdalena Brătescu Publicat în: Ediția nr. 2029 din 21 iulie 2016 Toate Articolele Autorului Pe muzica suavă a dansului lebedelor mici din baletului „Lacul lebedelor", la deschiderea cortinei, dintr-un fundal aburit de fum răzbat deodată guițături de porc, apoi grohăituri de moarte. Se zăresc șorțuri pătate cu roșu și un cuțit însângerat. Urmează un marș funebru. Spectatorul care se aștepta să vadă pașnica frizerie model a lui Nae Girimea e suprins
„D’ALE CARNAVALULUI” DE I.L. CARAGIALE LA TEATRUL MIC de MAGDALENA BRĂTESCU în ediţia nr. 2029 din 21 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375094_a_376423]
-
cum astrologii încă mai cred și cum noi încercăm temerari să te programăm, parcelându-te în zborul năzuințelor noastre infinite ca întinderea ta ? Ești tu o poartă spre eternitate ? Sau... nimic din toate-acestea... O, cerule senin, oglindă a gândului meu, aburit de norii durerilor mele, drum de extaz al viitorului terestru și extraterestru, mormânt de zei și monument de speranțe, leagăn de cristal al cutezanței omenești, trăiesc sub clopotul tău albastru cu limbă de soare, muncesc vibrând pe hotarele viselor noastre
POEME CELESTE de CRISTIAN PETRU BĂLAN în ediţia nr. 2096 din 26 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375185_a_376514]
-
REGISTRU GROTESC - „D’ALE CARNAVALULUI” DE I.L. CARAGIALE LA TEATRUL MIC, de Magdalena Brătescu, publicat în Ediția nr. 2029 din 21 iulie 2016. Pe muzica suavă a dansului lebedelor mici din baletului „Lacul lebedelor", la deschiderea cortinei, dintr-un fundal aburit de fum răzbat deodată guițături de porc, apoi grohăituri de moarte. Se zăresc șorțuri pătate cu roșu și un cuțit însângerat. Urmează un marș funebru. Spectatorul care se aștepta să vadă pașnica frizerie model a lui Nae Girimea e suprins
MAGDALENA BRĂTESCU [Corola-blog/BlogPost/375159_a_376488]
-
clopotele Mitică" (regia Lucian Pintilie, 1981) cu scenariul alcătuit din câteva schițe de Caragiale și în principal după „D'ale ... Citește mai mult Pe muzica suavă a dansului lebedelor mici din baletului „Lacul lebedelor", la deschiderea cortinei, dintr-un fundal aburit de fum răzbat deodată guițături de porc, apoi grohăituri de moarte. Se zăresc șorțuri pătate cu roșu și un cuțit însângerat. Urmează un marș funebru. Spectatorul care se aștepta să vadă pașnica frizerie model a lui Nae Girimea e suprins
MAGDALENA BRĂTESCU [Corola-blog/BlogPost/375159_a_376488]
-
adevărat comoară la casa omului. Saveta, nevastă-sa, luă problema în mâini, desfăcu uniforma țeapănă de ger, o puse la uscat în dosul sobei, iar cu o țuică fiartă de două ori frecă trupul bietului soldățel până începură să iasă aburi din el, iar pe gura „copchilului” un fel de strigături, cam ca la noi la horă, dar cu totul altfel. Îi mai turnă și pe gât ceva din glaja cu tărie, bău și ea, apoi și Dumitru care demontase pușca
SAGA UNUI SCRIITOR de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1561 din 10 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372960_a_374289]