4,105 matches
-
Cultură "Mihai Eminescu" (1997). membru al Societății Științifice din Chile (1998). Ordinul Meritului în Grad de Mare Cruce (1999). Ordinul "Centenarul Albastru Ruben Dario" (1999). În Venezuela: Medalia pentru Merit "Simon Bolivar" a Universității omonime din Caracas (1999). În Mexic: Academician Onorific și Doctor Honoris Causa al Academiei Mexicane de Drept Internațional (2003). Ordinul Mexican pentru Drept, Cultură și Pace, în gradul de Comandor (2003). Membru de onoare în Societatea Iberoamericană de Relații Publice (2004). Ordinul AGUILA AZTECA cu Cordon (2006
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
E, unde a răspuns de relațiile cu țările vestice de limbă germană (R.F.G., Austria, Elveția), a fost trimis în calitate de prim-colaborator (Secretar I) la ambasada de la Berna, Elveția. La Berna, a avut șansa de a avea ca ambasador pe actualul academician Mircea Malița, într-o perioadă grea pentru țara noastră. Ambasada a susținut eforturile de a obține sprijinul Elveției pentru rezolvarea complicatei probleme a datoriei externe a României. Guvernul elvețian s-a oferit chiar să medieze pentru România pe lângă Cluburile de la
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
la crearea "Asociației Culturale a Aromânilor din Albania" și la recunoașterea acestei Asociații, în octombrie 1991, de către guvernul Albaniei. În scopul unei mai bune cunoașteri reciproce a istoriei și culturii celor două popoare, antrenând un număr important de personalități albaneze, academicieni, profesori universitari, oameni de cultură, ziariști etc., a fost creată în mai 1991 Asociația de prietenie Albania-România, având ca președinte pe doamna Rolanda Dhimitri, prima femeie din Albania profesor universitar și doctor în științe chimice. Începând cu anul Universitar 1991
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
din Ungaria, precum și numeroși oameni de cultură. Problemele comune și controversate de natură istorică erau dezbătute în cadrul Comisiei mixte de istorici. La una din sesiuni, istoricul ungur Harsanyi a afirmat că românii ardeleni au avut o înclinație pro-hasburgică; în replică, academicianul Ștefan Pascu a spus că Avram Iancu, la vârsta de 24 ani, a refuzat să se întâlnească cu împăratul Austriei. Intr-o serie de comentarii și spectacole teatrale, Avram Iancu era prezentat ca un om cult, de omenie și nu
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
încadrat la sectorul politico-diplomatic ce se ocupa de relațiile României cu statele din Orientul Apropiat și Asia, sector pe care avea să îl slujească până la sfârșitul carierei. Numirea sa la primul său post din străinătate se datorează, în bună măsură, academicianului Grigore C. Moisil, ambasador al României în Turcia, între 1946 și finele anului 1948. Cu prilejul unei vizite de lucru la M.A.E., ilustrul profesor a sugerat conducerii Direcției ca tânărul Agop BEZERIAN să fie numit în cadrul Ambasadei României
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
conflictul acut dintre cele două uriașe partide comuniste, cel al Uniunii Sovietice și cel al R.P.Chineze, dar încercările au eșuat în fața intransigenței de neclintit a conducerii chineze. Pe plan cultural, au fost consemnate vizitele în China ale unor personalități: Academicianul Dr. Ștefan Nicolau, Dr. N. Cajal, scriitorii Eugen Barbu și Alexandru Andrițoiu, violoniștii Ștefan Ruha și Ilarion Ionescu-Galați, ansamblul de dansuri populare și orchestra de muzică folclorică dirijate de compozitorul Viorel Doboș. În urma misiunii încredințate în 1965, Agop Bezerian s-
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
Franceze și creator recunoscut al teatrului absurdului, a susținut la Teheran un ciclu de conferințe despre opera sa dramatică și activitatea sa de scriitor. Agop Bezerian a fost prezent la aceste conferințe și a fost primit cu cordialitate de către celebrul academician francez de origine română. A avut loc o convorbire ce s-a desfășurat într-un spirit foarte amical, reflectat în autograful oferit de ilustrul scriitor pe volumul "Le Solitaire" (Singuraticul), unicul roman al marelui dramaturg: "Pentru domnul Agop BEZERIAN, cu
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
occidentale de care s-a ocupat, prin organizarea de schimburi de lectori universitari și apoi de studenți între universitățile din România și cele din țările occidentale din sectorul său de activitate. De asemenea, a inițiat schimburi de vizite pentru cercetători, academicieni și oameni de cultură, artă, sportivi etc. A contribuit la elaborarea documentațiilor necesare pentru obținerea aprobărilor și fondurilor valutare corespunzătoare pentru realizarea următoarelor acțiuni importante, la timpul respectiv, pentru România: aducerea în țară a copiei Columnei lui Traian, realizată la
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
al Radiodifuziunii, Corul "Madrigal", condus de Marin Constantin, formații de muzică de cameră etc., turneele folclorice din Africa, America Latină, Asia desfășurându-se pe durate mari de 1 2 luni. O atenție aparte a fost acordată personalităților culturale și științifice românești: academicieni, profesori universitari, scriitori etc., care au ținut conferințe în universități din Europa, S.U.A., Japonia, China, America Latină ș.a. În 1978, a fost trimis la Ambasada României la Varșovia cu gradul de Secretar II, ocupându-se tot de probleme culturale și de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
mâncau din cuvinte. Caricaturile nu mai erau împuternicite cu frumos, iar printr-o cultă influență Ministerul Educației încâlci materiile școlare în așa fel încât cursul primar deveni greoi, ca o facultate. Liceul, ca o licență perpetuă, iar facultatea pepinieră de Academicieni debusolați și înclinați spre scepticism, dependenți de drogul întrebărilor, autodidacți, întorși la alfabet și abac, politicienii la strungurile și mistria de la care au plecat, încât gândirea lor făcea ca străzile să rămână scâlciate, catedrala orașului în stare avansată de putrefacție
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
te gîndești la ce-ai fost, și ce-ai ajuns, Geniule, dintr-un interlop care nu știa nici să scrie și să citească, care vagabonda pe străzi și înfunda pușcăriile, cînd la Doftana, cînd pivnița Văcăreștilor, tiran, șef de stat, academician, doctor, și chiar dacă țara asta se numește România și e o adunătură de secături fără cultură întocmai ca tine, asta nu-ți diminuează cu nimic din merite, ba din contră. Cel mai greu lucru în viață este să răzbești printre
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
să fie formată doar din oameni fără căpătîi, țepari și derbedei, fie că aveau educație pe hîrtie sau nu știau nici să citească bine. Nu-l interesa dacă se numeau Carp, Iorga, Maiorescu, Maniu, Groza, Pauker, Bodnăraș, dacă erau profesori, academicieni, scriitori, hoți la drumul mare, impostori sau spioni. Făceau parte din aceeași clasă politică, și asta era de ajuns. Din cauza lor țara asta n-a fost condusă niciodată de la București, se pornea cîteodată să-i plîngă de milă poporului, deși
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
și încă zeci de asemenea probleme sunt discutate pe larg de autor. Cartea sa este un exemplu de atitudine cetățenească și ar trebui să stea pe masa oricărui demnitar, dar nu are valoare ca literatură. Elucubratii Om de știință, profesor, academician, Sorin Comoroșan are ambiția să fie și scriitor. Este o ambiție nesăbuită, care, în absența talentului literar, îl pune într-o situație jenantă. Succesul în alte domenii nu asigură nimănui succesul în literatură. Cărțile pe care le-a publicat Sorin
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
Alexandru jignește din senin oameni de valoare, care - dacă sunt în viață și dacă citesc o asemenea carte - nu pot rămâne decât stupefiați. Din punctul de vedere al „polemistului“, G. Călinescu „a slujit cu fervoare comunismul“, Eugen Simion este „un academician firoscos“, Dan Petrescu involuează către „reprezentația gratuită a bârfei de crâșmă“, Paul Goma a devenit „partizanul minciunilor scandaloase“, Cristian Bădiliță debitează „gogomănii franțuzite“, Claudiu Komartin e „un analfabet moral“ și așa mai departe. După cum reiese dintr-un interviu, reprodus în
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
Neamuri proaste Dinu Ariceanu a muncit mult, foarte mult, pînă a terminat facultatea și era fericit că de acum înainte boier mare va fi. Reprezentativ pentru felul cum a făcut facultatea Dinu este examenul cu profesorul cel mai sever, ilustrul academician Mihoc. Nu-i mare lucru de capul tău, i-a spus profesorul Mihoc, sătul să tot tragă cu cleștele un răspuns la biletul de examen. Dar am învățat, dom profesor. Dinule, ori înveți, ori nu înveți, mie nu mi se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
goale ca și capul lui Dinu. Ai scris tu ceva aici. Îți dau opt și dacă dorești mai mult vii la reexaminare în toamnă. Mulțumesc, bîiguie Ariceanu. Enervat de fapta la care a fost obligat să-și calce pe suflet, academicianul se calma întrucîtva la gîndul că a rezolvat una din cele mai idoate probleme. Avînd mai multă activitate acum în sesiune, profesorul n-a mai trecut pe la laborator. Din acest motiv aștepta oarecum curios reacția doamnei Ariceanu. A găsit-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
doi într-o competiție de agerime a minții. Bădăranul cultivat atacă de obicei oameni importanți, cunoscuți publicului și chiar cu un mare prestigiu. În logica lor, o polemică între doi oameni îi situează pe aceeași treaptă valorică. Anonimii bădărani atacă academicieni, miniștri, președinți de state, notorietăți. Speranța supremă a bădăranului cultivat este ca cel atacat să răspundă, să-i combată mojiciile. Un eventual drept la replică îl situează pe bădăran pe o treaptă nesperată. Fără nici un efort, mojicia îl propulsează mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
vă refaceți viața în condiții mai bune decât aici... Nu-i așa, Lia?... Pentru tine ce mai contează un compromis în plus, mai ales că nu tu trebuie să-ți faci locuința cadou statului român! îi replică sora sa malițios. Academicianul schiță un zâmbet strepezit, apoi se prefăcu interesat să consulte un exemplar din Talmud, aflat la îndemână pe o masă, și nu mai zise nimic. ...Și ar mai fi ceva, dragii mei, glăsui Zalman Aron cu același surâs îngăduitor pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
În final, după ce își epuiză toate argumentele, magistral susținute cu un număr enorm de exemple scoase din limba vie a poporului și cu citate variate și oportune, iar cumnatul său își dădu seama că nu mai era nimic de obiectat, academicianul schimbă tonul și, coborându-și confidențial vocea, îi ceru, ca pe un mic serviciu, să-i trimită din Israel cele mai noi ediții dintr-un șir de lucrări lexicografice, între care câte u Webster și un Larousse, de care avea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
încărcată de bunătăți la care mulți bucureșteni nu puteau decât să viseze cei trei nomenclaturiști cu funcții mari în partid stăteau de vorbă învăluiți în norișori albăstrii și aromați de țigări capitaliste. Temutul șef de la MAI tocmai îi explica ceva academicianului Constantinescu, care părea însă pentru moment mai ocupat să își șteargă bine, cu o batistă, ochelarii cu dioptrii multe, iar Ceaușescu, așezat mai departe, strategic, într-un capăt al mesei, se mulțumea să-i asculte pe ceilalți, cu un aer
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
un tânăr profesor găseam fascinantă împărtășirea de idei și opinii cu importanți oameni de știință ale altor discipline. Pe atunci nu vorbeam despre "interdisciplinaritate", dar o puneam în practică oriunde puteam. Evident, consideram fundamentală atitudinea de respect nu față de atotștiutorii academicieni cât mai degrabă față de marile personalități din mediul lor. Respectul în fața cunoștințelor enorme, a rezultatelor întemeiate, a metodologiei diverse, a judecăților obiective. Chiar și în cadrul teologiei aveam legături cu filozofi, avocați, istorici și medici, dar și cu psihologi, sociologi și
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
Flacăra Sacră îi publica o fotografie în numărul său dedicat raportului de activitate a societății Cenușa din iunie 1941. În al doilea rând, deoarece decesul arhimandritului avusese loc în aceeași lună a anului 1941 cu cel a celebrului matematician și academician David Emanuel, și el un mare susținător al cremațiunii. cei doi erau evocați și omagiați în același articol 92. În al treilea rând, revista Flacăra Sacră nu menționa nimic despre faptul că arhimandritul fusese înhumat, iar nu incinerat, mulțumindu-se
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
Lucian Blaga", edit. Universității, Sibiu, 2006, pp. 159-173. Mihălcescu, I., "Cenușarii și Biserica", în Glasul Monahilor, XI, 384, 31 decembrie 1933, pp. 1-2. Minorități etnoculturale. Documente. Țiganii din România (1919-1944), volum editat de Lucian Năstasă și Andrea Varga, cuvânt înainte de academician Alexandru Zub, Centrul de resurse pentru diversitate culturală, Cluj Napoca, 2001. "Neajunsurile ce se pot întâmpla pretorului care slujește", în Liturghier, cuprinzând vecernia, utrenia Dumnezeieștile Liturghii ale sfinților Ioan Gură de Sur, Vasile cel Mare, Grigorie Dialogul (a darurilor mai înainte
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
Crematoriul "Cenușa". Lucian Năstasă și Andrea Varga au vehiculat anul 1938 ca fiind ultimul în care acesta și-a desfășurat activitatea la crematoriu. Minorități etnoculturale. Documente. Țiganii din România (1919-1944), volum editat de Lucian Năstasă și Andrea Varga, cuvânt înainte de academician Alexandru Zub, Centrul de resurse pentru diversitate culturală, Cluj Napoca, 2001, pp. 99; 241. Cel care a vehiculat ca date de activitate la Crematoriul Cenușa, ca preot a lui Șerboianu, a fost Lucian Predescu. Lucian Predescu, Enciclopedia României. Cugetarea. Material Romanesc
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
Teodora Stanciu In numărul 34 / 31 august 2007, România literară a găzduit, într-un spațiu foarte generos, prima parte a unui interviu cu doamna academician Zoe Dumitrescu-Bușulenga, realizat în toamna lui 2005. Oana-Georgiana Enăchescu și cu mine, Teodora Stanciu, semnatara acestui interviu, proiectaserăm demult înregistrarea pe bandă a povestirii autobiografice a celei care avea să devină Maica Benedicta. Din păcate, abia în 2005 - cât de
Despre anii copilăriei by Teodora Stanciu () [Corola-journal/Journalistic/8054_a_9379]