33,912 matches
-
va lăsa definitiv amprenta cu scenele lui populate de personaje minuscule și nervoase, asemenea scenei de bătălie din expoziție, convingător atribuită de curatori maestrului. Sau Alfonso Parigi, fiul lui Giulio, cu un desen cu valoare documentara, ilustrînd una din întîlnirile Academiei della Crusca. Sau Stefano della Bella, probabil cel mai cunoscut artist florentin al secolului, singurul căruia formația europeană (călătorește la Paris, Amsterdam, Romă) îi asigură și notorietate europeană. Este interesantă confruntarea între studiul de călăreț turc, tipic pentru Stefano prin
La Palatul Pitti Colecția de desene a lui George Oprescu by Ioana Măgureanu () [Corola-journal/Journalistic/11683_a_13008]
-
roman, într-o lumină proastă, e încununat cu Premiul Romanului Populist din 1935. Se bucură de mult succes în rândul cititorilor francezi cu volumele Eleșteul, în mărime naturală, Cheia de boltă, iar în 1938 primește Premiul Max Barthou, acordat de Academia Franceză pentru cele mai importante scrieri ale sale până în acel moment. în același an, noul său roman Paingul obține Premiul Goncourt. Este ales membru al Academiei Franceze în 1959. De-a lungul prodigioasei sale cariere - publică un volum aproape an
Henri Troyat - Etajul bufonilor by Sanda Mihăescu-Cîrsteanu () [Corola-journal/Journalistic/11660_a_12985]
-
mărime naturală, Cheia de boltă, iar în 1938 primește Premiul Max Barthou, acordat de Academia Franceză pentru cele mai importante scrieri ale sale până în acel moment. în același an, noul său roman Paingul obține Premiul Goncourt. Este ales membru al Academiei Franceze în 1959. De-a lungul prodigioasei sale cariere - publică un volum aproape an de an - se manifestă atât ca romancier cât și ca eseist și dramaturg. în literatura sa de factură balzaciană - fie că e vorba de romane sau
Henri Troyat - Etajul bufonilor by Sanda Mihăescu-Cîrsteanu () [Corola-journal/Journalistic/11660_a_12985]
-
utilizată de autor se potrivește mai bine epocii actuale decît vieții literare românești din perioada comunistă, cînd a fost publicată ediția princeps. Să mă explic. În anii '70, pe fondul crizei culturii apărute în deceniul precedent ("violența criticii lansate împotriva Academiei în anii '60, urmată de declinul implacabil al instituțiilor de educație din toate țările moderne, demonstrează suficient de clar că transmiterea cunoașterii și cunoașterea în sine au încetat să exercite acel tip de autoritate necesar pentru ca intelectualul să adune auditoriu
Cum s-a născut literatura română? by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11715_a_13040]
-
lor a fost compensată în parte de către școlile grecești de peste hotare (Veneția - unde era o comunitate grecească puternică -, Padova), de către învățații greci - umaniști formați în Apus, urmași ai învățaților emigranți din Imperiul Otoman. Așa se va ajunge și la modelul "Academiilor domnești" din țările române, cu învățământ mai întâi exclusiv în greacă, apoi, treptat și în procent tot mai mare, în românește, până la nașterea școlii în limba română. La Constantinopol, prin "ricoșeu", Korydaleus a înființat sub patronatul patriarhului ecumenic Kyrillos (în
Între turciți și iezuiți by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/11755_a_13080]
-
țările române, cu învățământ mai întâi exclusiv în greacă, apoi, treptat și în procent tot mai mare, în românește, până la nașterea școlii în limba română. La Constantinopol, prin "ricoșeu", Korydaleus a înființat sub patronatul patriarhului ecumenic Kyrillos (în 1624) o Academie Patriarhală. Apăreau astfel nu doar două viziuni ortodox/creștine, ci și două puternice concepții despre originile și despre naționalitatea greacă. (Un paralelism curios: există și pentru greci o lucrare - străină - care contestă continuitatea vechilor greci pe pământul Elladei de astăzi
Între turciți și iezuiți by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/11755_a_13080]
-
directorul școlii, o autoritate antipatică, e perceput ca un prost și un retrograd împotriva căruia, sprijinit de la centru, nu există șanse de reușită. Radu Negrescu așteaptă semnalul din capitală, pentru a ocupa un post de cercetător la un Institut al Academiei. El e scepticul, dezolatul de realitate, neinteresat de luptele mici din sat, false donquijotisme. Viorica Vrabie caută o formă de revanșă față de propriul trecut dureros: deportarea părinților ei în Siberia, unde ea s-a născut (p. 252). Ea reprezintă impulsul
Un romancier basarabean by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11748_a_13073]
-
seama de..., a băga de seamă (ceva), a băga în seamă (ceva sau pe cineva), a lua în seamă, a lua seama la...; o seamă de..., de seamă, de-o seamă, mai cu seamă, de bună seamă etc. În Dicționarul Academiei (DLR), tratarea cuvîntului seamă se întinde, cu abundență de citate, pe aproape 9 pagini. În Micul dicționar academic (MDA), care renunță la citate dar numerotează separat sensurile și subsensurile, acestea ajung să fie 90! Seamă este unul dintre cuvintele de
A se băga în seamă... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11771_a_13096]
-
a făcut pe Cantemir să se refere la duel vorbind despre "năravurile moldovenilor"? Se știe că Descriptio Moldaviae a fost compusă de principele român fiind - cum singur mărturisește - "împins și poftit" de unii "prieteni streini", mai ales de cei de la Academia de științe din Berlin. Lucrarea a fost scrisă în anii 1715-1716, cînd Cantemir se afla în Rusia, în exil la curtea lui Petru cel Mare. În poziția sa de consilier intim al țarului și de "principe prea luminat al Rusiei
DUELUL LA ROMÂNI de la Dimitrie Cantemir la Lucian Blaga by Andrei Oișteanu () [Corola-journal/Journalistic/11679_a_13004]
-
a făcut tot ce a putut pentru a evita scandalul", dar, pînă la urmă, "lucrurile ating un prag de unde duelul devine obligatoriu".22 (continuare în nr. viitor) Note: 1. Cronici și povestiri românești versificate (Sec. XVII-XVIII), Ediție Dan Simonescu, Ed. Academiei, 1967, p. 261 2. Ulysse de Marsillac, Bucureștiul în veacul al XIX-lea, Ed. Meridiane, 1999, p. 105 3. Dinicu Golescu, Însemnare a călătoriii mele, Ediție G. Pienescu, Ed. Tineretului, 1963, pp. 65-67 4. Ion Roșu, Legendă și adevăr în
DUELUL LA ROMÂNI de la Dimitrie Cantemir la Lucian Blaga by Andrei Oișteanu () [Corola-journal/Journalistic/11679_a_13004]
-
două constînd doar în faptul că prima este copulativă, iar cealaltă adversativă). Plus că nu poate apărea, în mod normal, în stilul standard; un caracter popular-familiar chiar mai accentuat îl are locuțiunea plus de asta: înregistrată în gramaticile noastre (Gramatica Academiei o consideră "complement cumulativ"), dar nerecomandată în limbajul cult. În registrul standard, construcțiile plus că și plus de asta au ca echivalent locuțiunea în plus, conector adesea izolat prin pauză și intonație de restul enunțului. Marca stilistică și sociolingvistică a
Plus că... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11747_a_13072]
-
are... și plus de asta n-am nimic de pierdut" (mens.ro); mai adesea, ea apare la început de enunț (ca adaos la un argument anterior): "Plus de asta, tranșele de aplicații predate de firmă s-au dovedit toate falimentare" (Academia Cațavencu, 25, 2004, 3). Există și varianta (la fel de neelegantă) în plus de asta, folosită chiar ca echivalent incident al locuțiunii adverbiale în plus: "M-am săturat să tot trag de la alții și, în plus de asta, e mai ușor să
Plus că... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11747_a_13072]
-
Informatică" este titlul uneia dintre aceste conferințe rostite în 1998 la Congresul Asociației Internaționale a Hispaniștilor (AIH) de la Madrid. În 2001 conferențiază despre "Don Quijote, dicționar și limba de specialitate" la Seminarul de Lexicografie Hispanica de la Jaen. Este membru al Real Academia de Espańa, al Consiliului științific al colecției Istoriografia Lingvisticii Spaniole, director al colecției Enseńanza Crítica, Barcelona, (Ed. Crítica), membru al Consiliului Director al Limbii Spaniole, secretar executiv al Comisiei științifice a Congresului Limbii spaniole (Sevilia, 1992) și responsabil al secțiunii
Don Quijote - 400 - José Manuel Blecua - Chei de lectură by Horia Barna () [Corola-journal/Journalistic/11778_a_13103]
-
au trecut adesea dintr-o limbă în alta. În DEX, care indică doar sursa directă, doar legătura imediată, persoană este explicat ca provenind prin etimologie multiplă din termenul latin preluat pe cale cultă, din germană (Person) și franceză (personne); în Dicționarul Academiei (DLR), apare ca sursă și italiana (persona). Tot în DEX, personaj este prezentat ca un produs al fr. personnage, it. personaggio (sursa italienească fiind necesară mai ales pentru a explica varianta învechită personagiu), iar personalitate e raportat la fr. personnalité
Persoane, personaje, personalități... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11794_a_13119]
-
Cronicar Acești comuniști care ne conduc Nu știu cum și-a făcut Cronicarul ideea greșită că nomenklatura a dat puterea postdecembristă pe mîna Securității. ACADEMIA CAȚAVENCU publică în numărul din 20-26 aprilie un supliment intitulat Catalogul foștilor. "Lustrația, o vorbă de dînșii evitată": cîtă vreme la funcții noi, tot ei, era foarte normal ca liderii actuali să nu vrea să promoveze o lege prin care
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11781_a_13106]
-
să spunem doar că, fost membru supleant al CC al PCR, a aterizat direct în guvernul postcomunist, la Ministerul Informațiilor, și a devenit apoi consilier de presă al lui Văcăroiu la președinția Senatului (detaliul cu M.I. nu e menționat în Academia Cațavencu, dar se află în memoria Cronicarului. Să vă urăm, dragi tovarăși și pretini, la mai mare! Fiindcă meritați. l VIA}A ROMÂNEASC| din ianuarie-februarie continuă publicarea jurnalului lui Mircea Ciobanu, nu doar emoționant ca document moral și psihologic, dar
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11781_a_13106]
-
dat, ne deveniseră atît de familiare, ni s-au șters definitiv din memorie. Eugen Istodor este unul dintre jurnaliștii de factură foarte specială ai momentului. În sensul că, în tot ceea ce face încearcă să ocolească drumurile bătătorite. Interviurile sale din "Academia Cațavencu" sfidează întotdeauna regulile genului, astfel încît niciodată nu poți ști cu certitudine dacă ele sînt reale sau imaginare. La fel tentația sa continuă de a scormoni în cotloanele cele mai ascunse ale societății, în căutarea secretului unor personaje insolite
Breviarul ororilor by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11808_a_13133]
-
o jenantă fraudă intelectuală (a publicat, semnând cu numele său și, presupun, al soției, câteva zeci de pagini aparținând lui Descartes și Hume. Nu e rău, așa că-i doresc la mai mare!); apoi, în "Observatorul" cuplului Mușat-Șimonca; în fine, în "Academia Cațavencu", unde citesc deloc măgulitoare aprecieri la adresa domniei sale: pe vremea lui Ceaușescu, ar fi fost unul dintre zelatorii ("cu ochi albaștri", scrie săptămânalul "de moravuri grele") învățământului politico-ideologic bolșevic. A doua: că aș fi contribuit la desființarea revistei "Cultura" pentru că
Oierii minții by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11805_a_13130]
-
suspiciabilele săptămâni ale unei primăveri capricioase. Rețetele mele devin mereu mai costisitoare, pe măsură ce autoritatea se arată tot mai îndoită a mi le onora, și de n-ar interveni fluxul de premii de la Uniunea Scriitorilor, de la filiala bucureșteană a acesteia, de la Academie și alte academii, de la cercuri de admiratori constituiți în O.N.G.-uri cu scop caritativ, din Capitală, provincie și străinătate, dacă editurile care-mi smulg promisiuni de tomuri revelatoare, cu sprijin asigurat de la Ministerul Culturii, nu m-ar umple de
Nervi de primăvară by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/11806_a_13131]
-
unei primăveri capricioase. Rețetele mele devin mereu mai costisitoare, pe măsură ce autoritatea se arată tot mai îndoită a mi le onora, și de n-ar interveni fluxul de premii de la Uniunea Scriitorilor, de la filiala bucureșteană a acesteia, de la Academie și alte academii, de la cercuri de admiratori constituiți în O.N.G.-uri cu scop caritativ, din Capitală, provincie și străinătate, dacă editurile care-mi smulg promisiuni de tomuri revelatoare, cu sprijin asigurat de la Ministerul Culturii, nu m-ar umple de bani, dacă n-
Nervi de primăvară by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/11806_a_13131]
-
merge în studioul Floriei Capsali, de tradiție clasică franceză, unde se practicau însă și forme mai libere, neoclasice. Intrând curând la Opera din București, se va distinge ca dansator și va fi selecționat să plece la o specializare la vestita Academie de Dans "Vaganova", de la Leningrad. Paginile care rememorează cei patru ani de studii intense de acolo, evocă o întreagă galerie de personalități ale dansului, balerini, coregrafi, pedagogi, dar și atmosfera școlii, a orașului, arhitectura lui, teatrul, muzeele, pe tinerii elevi
Din istoria dansului by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/11822_a_13147]
-
și atmosfera școlii, a orașului, arhitectura lui, teatrul, muzeele, pe tinerii elevi orfani din Republica Moldova, care nu aveau voie să vorbească românește între ei, cantitatea de alcool pe care a trebuit să o înghită ca invitat la un banchet de la Academia Militară sau participarea, pe ascuns, la o slujbă de înviere, la o mânăstire din afara orașului. Urmează anii de glorie, ca prim balerin al Teatrului de Operă și Balet din București, în clădirea nouă, ridicată înaintea Festivalului Internațional al Tineretului, ținut
Din istoria dansului by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/11822_a_13147]
-
1989, a sosit și momentul reîntâlnirii cu țara natală, participând cu dansatorii săi la spectacole date la Timișoara și la București, montând la Opera Națională din București și invitând Baletul ei în Gran Canaria. A urmat apoi reîntâlnirea și cu Academia de Dans "Vaganova" și cu o parte dintre foștii lui profesori și colegi, precum și o serie de înalte distincții acordate atât de țara natală, cât și de cea de adopție, acestui interpret și coregraf româno-canarian, pentru creația sa de o
Din istoria dansului by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/11822_a_13147]
-
Scrieri, Universitas, până la sfârșitul anului trecut văzând lumina tiparului 47 de volume, printre care: G. Călinescu, Opere, vol. III-IV, Bietul Ioanide (ediție de Niculae Mecu și Laurențiu Hanganu), Mihail Kogălniceanu, Opere. Oratorie, 1886-1889 (ediție de Georgeta Penelea-Filitti, preluată de la Editura Academiei), Liviu Rebreanu, Opere, vol. 21 și 22, Corespondență (ediție de Niculae Gheran, realizată în colaborare cu Muzeul Județean Bistrița-Năsăud), Aron Cotruș, Opere, vol. II. Poezii, 1920-1928, (ediție de Alexandru Ruja); Gala Galaction, Opere, vol. VII. Publicistică, 1896-1918 și VIII, Ziua
Interviu cu Tiberiu Avramescu by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12922_a_14247]
-
conducătorilor. Dacă cel care scrie aceste rânduri ar fi avut mai multe șanse să fie considerat cu ceva mai sus decât media alegătorilor (fost deținut politic, doctor inginer și consul general onorific al României în SUA, Membru de Onoare al Academiei de Stiinte Medicale, profesor onorific la câteva universități), iar cauzele pentru care s-a străduit nu au fost pentru un câștig personal, ne putem închipui câtă importantă I se dă unui alegător mai tanar sau mai puțin cunoscut... I-ai
Relatia ales-alegator: o incompatibiliate? (Ajutor nesolicitat pentru cei care ajung la putere). In: Editura Destine Literare by Claude Matase () [Corola-journal/Journalistic/75_a_303]