662 matches
-
acceptă aceleași dimen siuni ale regiunii de acceptabilitate, indiferent de poziția lor pe axă (Westholm, 1994). Însă teoria nu stabilește clar limitele acestei regiuni de acceptabilitate, acest concept fiind vag definit. Se specifică doar că partidele din interiorul regiunii de acceptabilitate vor performa electoral mai bine decât cele care o depășesc. Modelul nu ia în calcul și cazul în care dincolo de regiunea de acceptabilitate există suficienți votanți care să susțină partidul care a depășit limita, astfel încât acesta să câștige alegerile 15
Competenţa politică în România by Andra‑Maria Roescu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1567]
-
regiuni de acceptabilitate, acest concept fiind vag definit. Se specifică doar că partidele din interiorul regiunii de acceptabilitate vor performa electoral mai bine decât cele care o depășesc. Modelul nu ia în calcul și cazul în care dincolo de regiunea de acceptabilitate există suficienți votanți care să susțină partidul care a depășit limita, astfel încât acesta să câștige alegerile 15. Dacă însă toți votanții își asumă aceleași dimensiuni ale regiunii de acceptabilitate, acest fapt nu ar presupune oare că nu există votanți dincolo de
Competenţa politică în România by Andra‑Maria Roescu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1567]
-
nu ia în calcul și cazul în care dincolo de regiunea de acceptabilitate există suficienți votanți care să susțină partidul care a depășit limita, astfel încât acesta să câștige alegerile 15. Dacă însă toți votanții își asumă aceleași dimensiuni ale regiunii de acceptabilitate, acest fapt nu ar presupune oare că nu există votanți dincolo de limita regiunii de acceptabilitate? În această situație este clar că un partid extremist nu mai are șanse să obțină sprijin electoral. Însă dacă există votanți extremiști, de ce ar sancționa
Competenţa politică în România by Andra‑Maria Roescu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1567]
-
care să susțină partidul care a depășit limita, astfel încât acesta să câștige alegerile 15. Dacă însă toți votanții își asumă aceleași dimensiuni ale regiunii de acceptabilitate, acest fapt nu ar presupune oare că nu există votanți dincolo de limita regiunii de acceptabilitate? În această situație este clar că un partid extremist nu mai are șanse să obțină sprijin electoral. Însă dacă există votanți extremiști, de ce ar sancționa aceștia un partid extremist? Prin urmare, adoptarea unei poziții extreme, dincolo de limitele impuse de regiunea
Competenţa politică în România by Andra‑Maria Roescu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1567]
-
această situație este clar că un partid extremist nu mai are șanse să obțină sprijin electoral. Însă dacă există votanți extremiști, de ce ar sancționa aceștia un partid extremist? Prin urmare, adoptarea unei poziții extreme, dincolo de limitele impuse de regiunea de acceptabilitate, se traduce prin aplicarea unei sancțiuni partidului, sancțiune care constă în pierderea de voturi Modele spațiale ale coMpetiției electorale 65 cauzată de diminuarea compatibilității dintre partid și votant. Matematic, această diminuare în compatibilitate este exprimată prin scă derea din valoarea
Competenţa politică în România by Andra‑Maria Roescu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1567]
-
compatibilității dintre partid și votant. Matematic, această diminuare în compatibilitate este exprimată prin scă derea din valoarea utilității, a produsului scalar, a unei valori S, unde S este expresia numerică a sancțiunii aplicate partidului care a depășit limita regiunii de acceptabilitate, devenind astfel extremist în ochii electoratului. Acest -S în ecuația utilității scade șansele unui partid de a fi ales de votanți. Spațial, sancțiunea aplicată partidelor extremiste este operaționalizată ca fiind distanța euclidiană de la limita regiunii la poziția partidului, mărimea sancțiunii
Competenţa politică în România by Andra‑Maria Roescu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1567]
-
de a fi ales de votanți. Spațial, sancțiunea aplicată partidelor extremiste este operaționalizată ca fiind distanța euclidiană de la limita regiunii la poziția partidului, mărimea sancțiunii variind în funcție de aceasta. Așadar, funcția de calcul al sancțiunii este dată de dimensiunea regiunii de acceptabilitate R și de lungimea vectorului de intensitate P a poziției partidului. În ceea ce privește sancțiunea aplicată, autorii fac precizarea că aceasta poate varia în funcție de poziția votantului care o aplică. Un votant extremist care simpatizează un partid extremist, aflat dincolo de limita regiunii de
Competenţa politică în România by Andra‑Maria Roescu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1567]
-
R și de lungimea vectorului de intensitate P a poziției partidului. În ceea ce privește sancțiunea aplicată, autorii fac precizarea că aceasta poate varia în funcție de poziția votantului care o aplică. Un votant extremist care simpatizează un partid extremist, aflat dincolo de limita regiunii de acceptabilitate, poate să nu sancționeze deloc partidul sau să îi acorde o sancțiune mai mică decât alți votanți (Westholm, 1994). Însă dacă pentru sancțiune se folosește formula de calcul bazată pe dimensiunea regiunii de acceptabilitate și lungimea vectorului de intensitate a
Competenţa politică în România by Andra‑Maria Roescu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1567]
-
extremist, aflat dincolo de limita regiunii de acceptabilitate, poate să nu sancționeze deloc partidul sau să îi acorde o sancțiune mai mică decât alți votanți (Westholm, 1994). Însă dacă pentru sancțiune se folosește formula de calcul bazată pe dimensiunea regiunii de acceptabilitate și lungimea vectorului de intensitate a partidului și se păstrează asumpția conform căreia atât regiunea de acceptabilitate, cât și poziția partidelor pe continuum sunt unice pentru toți votanții, rezultă că sancțiunea este identică pentru oricare din votanți, indiferent de poziția
Competenţa politică în România by Andra‑Maria Roescu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1567]
-
o sancțiune mai mică decât alți votanți (Westholm, 1994). Însă dacă pentru sancțiune se folosește formula de calcul bazată pe dimensiunea regiunii de acceptabilitate și lungimea vectorului de intensitate a partidului și se păstrează asumpția conform căreia atât regiunea de acceptabilitate, cât și poziția partidelor pe continuum sunt unice pentru toți votanții, rezultă că sancțiunea este identică pentru oricare din votanți, indiferent de poziția acestora față de partid. Așadar, asumpția că sancțiunea variază în funcție de votantul care o aplică este inconsecventă cu asumpția
Competenţa politică în România by Andra‑Maria Roescu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1567]
-
partidelor pe continuum sunt unice pentru toți votanții, rezultă că sancțiunea este identică pentru oricare din votanți, indiferent de poziția acestora față de partid. Așadar, asumpția că sancțiunea variază în funcție de votantul care o aplică este inconsecventă cu asumpția unicității regiunii de acceptabilitate și a poziției partidelor pentru toți votanții. Doar în cazul în care acestea variază pentru fiecare votant în parte sancțiunea devine dependentă de poziția votantului. Un model integrat de competiție electorală Încercările empirice de a utiliza modelul proximității și pe
Competenţa politică în România by Andra‑Maria Roescu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1567]
-
Hollywood, visul american a exercitat o adevărată seducție asupra multor milioane de oameni din toată lumea, reprezentând unul dintre cele mai sigure "produse de export" ale Americii. Interesant este că acest filon cultural a asigurat în societatea americană și o anumită acceptabilitate a bogăției inclusiv a celei extravagante -, menținând prospețimea aspirației că, prin muncă, educație și talent, bogăția este accesibilă oricui. Nu ar fi în întregime corect dacă am asocia "coruperea" visului american doar cu perioada crizei. Semnale de alarmă privind degradarea
by Paul Dobrescu [Corola-publishinghouse/Science/1096_a_2604]
-
deciziile politice ale liderilor celor două tabere aflate în confruntare etc. Până la urmă, însă, multitudinea de factori utilizați pentru a explica cum de s-a prăbușit comunismul în URSS și în Europa a acționat într-o singură direcție principală: reducerea acceptabilității sistemului pentru populație, în care sunt incluse atât „masele”, cât și „elitele”. Iar acceptabilitatea a scăzut sub nivelul critic în momentul în care comunismul a pierdut capacitatea de a produce prosperitate, fie și numai parțială. În România, în ultimii doi
[Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
multitudinea de factori utilizați pentru a explica cum de s-a prăbușit comunismul în URSS și în Europa a acționat într-o singură direcție principală: reducerea acceptabilității sistemului pentru populație, în care sunt incluse atât „masele”, cât și „elitele”. Iar acceptabilitatea a scăzut sub nivelul critic în momentul în care comunismul a pierdut capacitatea de a produce prosperitate, fie și numai parțială. În România, în ultimii doi ani de comunism, volumul vânzărilor cu amănuntul nu mai crește decât cu 1% pe
[Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
fi dinainte stabilit sau structurat în chip conjunctural, în chiar practica evaluativă, efectuată la o anumită clasă. Notele indică astfel măsura realizării obiectivelor programelor școlare, măsură ce ține de competența și aspirația cadrului didactic în a fixa acel „grad de acceptabilitate” sau de „admisibilitate” (Radu, 1981, p.247). b) Notarea prin raportare la standarde fixe se face prin raportarea rezultatelor la referențialuri unitare pentru întreaga populație școlară. Pe această bază se pot realiza trieri, ierarhizări, decizii cu un grad înalt de
[Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
mărfuri care au jucat rolul de monedă au o legătură directă cu caracteristicile economiei și geografiei din zona respectivă. Omul a acceptat desprinderea unei mărfi din rândul celorlalte atunci când marfa respectivă juca un rol esențial, importat în viața sa. Altfel acceptabilitatea nu s-ar fi produs. Utilitatea, apropierea de viața de zi cu zi a impus acceptabilitatea unei mărfi ca monedă. O altă condiție ca o marfă să poată deveni monedă o reprezintă stabilitatea în timp a mărfii, durabilitatea și persistența
[Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
din zona respectivă. Omul a acceptat desprinderea unei mărfi din rândul celorlalte atunci când marfa respectivă juca un rol esențial, importat în viața sa. Altfel acceptabilitatea nu s-ar fi produs. Utilitatea, apropierea de viața de zi cu zi a impus acceptabilitatea unei mărfi ca monedă. O altă condiție ca o marfă să poată deveni monedă o reprezintă stabilitatea în timp a mărfii, durabilitatea și persistența în timp, ca element de primă importanță pentru om. Tocmai pentru că discutăm despre conștientizarea valorii, homo
[Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
lui ca valoare de schimb"448. Folosința metalelor prețioase în rol de monedă oferă deci o dublă garanție; aceea a unui schimb corect, ca echivalență de valoare, dar și aceea a siguranței celui care participă la schimb în legătură cu stabilitatea și acceptabilitatea monedei de schimb. Nu există o marfă care să asigure o siguranță a schimbului mai mare decât cea oferită de metalele prețioase. Din această cauză participanții la schimb pot tezauriza moneda fără probleme. "La popoarele la care circulația este exclusiv
[Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
este marfa schimbată, dar moneda este și mijlocul și etalonul de schimb. În economia financiară moneda este totul, fațetele sale fiind numeroase. Economie naturală → Economie monetară Economie financiară → Economie reală Existența economiei financiare presupune un nivel sofisticat de înțelegere și acceptabilitate a banului. Este vorba despre bani, dar și despre instituții, norme și piețe ale banului. Economia financiară apare odată cu bancnota, în vreme ce economia monetară a apărut odată cu apariția banilor. Fig. 5.1. Economia monetară și sfera sa de cuprindere Revenind la
[Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
economice. Este vorba aici despre faptul că îmbogățirea este un lucru firesc, acceptat, dezirabil și dorit de către individ și societate. Suma averilor indivizilor duce la averea colectivă. Pe de altă parte și în lumea liberă există ceea ce Galbraith a numit acceptabilitatea socială a îmbogățirii sau măsura în care comunitatea acceptă statutul de om bogat. Această acceptabilitate este mai mare dacă individul respectiv a dobândit averea pe căi legitime și nu ilegale, și este mai redusă dacă dobândirea averii a fost făcută
[Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
dorit de către individ și societate. Suma averilor indivizilor duce la averea colectivă. Pe de altă parte și în lumea liberă există ceea ce Galbraith a numit acceptabilitatea socială a îmbogățirii sau măsura în care comunitatea acceptă statutul de om bogat. Această acceptabilitate este mai mare dacă individul respectiv a dobândit averea pe căi legitime și nu ilegale, și este mai redusă dacă dobândirea averii a fost făcută pe căi mai puțin legitime sau legale. Este o uriașă diferență, oriunde în lume, în
[Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
de vedere s-a impus gândirii specialiștilor și constituie un argument, mai mult de ordin metodologic, ca atitudine epistemologică de factură structuralistă. Considerat Însă din punct de vedere dinamic, modul de a fi al persoanei umane pune În evidență, În cadrul acceptabilității normalului, modalități de a fi diferite ca tip, grad, aspect, frecvență, care surprind, creând impresia unui caracter antinomic, ambivalent al acesteia. Cui se datorează această impresie care ne face să considerăm fiecare persoană umană diferită de celelalte și, În același
[Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
Confruntatea acestor forțe, echilibrarea sau dezechilibrarea lor succesivă sfârșește prin ajungerea la un acord și, deci, la soluționarea conflictului. McGrath propune și două criterii, unul obiectiv și altul subiectiv, pentru măsurarea eficacității negocierii. Criteriul obiectiv se referă la produsul de acceptabilitate a soluției pentru cele două părți, inclusiv pentru sistemul social în care se înscrie negocierea; criteriul subiectiv vizează estimarea acceptabilității soluției de către părți, pentru propriul lor grup de referință. Modelul trebuințelor negocierii. A fost elaborate de Nierenberg (1968), considerat părintele
[Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
propune și două criterii, unul obiectiv și altul subiectiv, pentru măsurarea eficacității negocierii. Criteriul obiectiv se referă la produsul de acceptabilitate a soluției pentru cele două părți, inclusiv pentru sistemul social în care se înscrie negocierea; criteriul subiectiv vizează estimarea acceptabilității soluției de către părți, pentru propriul lor grup de referință. Modelul trebuințelor negocierii. A fost elaborate de Nierenberg (1968), considerat părintele negocierii contemporane. Autorul pornește de la premisa potrivit căreia nevoile și satisfacerea/nesatisfacerea lor constituie elementele fundamentale ale negocierii. Dacă oamenii
[Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
sub media europeană și media consumului din Olanda, Belgia, Italia, Grecia, Portugalia, Spania și Ungaria, unde se înregistreză un consum de peste 9-10 litri/locuitor/an (Anderson, P., 2006). Problema, care apare, deci, în definirea drogurilor aduce în atenție gradul de acceptabilitate a acestora de către populație. Orice definiție a drogului trebuie să ia în considerare dimensiunea socială, culturală și contextuală. "Conceptul de drog este, în același timp, un artefact cultural, o invenție socială care se aplică la anumite tipuri de substanțe în
[Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]