390,853 matches
-
șoptește sau după cum le pică lor mai bine. E chiar atît de complicat ca asemenea judecători să fie trimiși la plimbare? Sau e un capăt de țară dacă magistraților asupra cărora se exercită presiuni de tot soiul li s-ar acorda protecție? Nu cred că trebuie să plecăm de la premisa că acești oameni sînt alcătuiți dintr-o plămadă specială avînd înscrise în codul genetic cinstea, curajul și simțul legii. Mai curînd trebuie să ne asigurăm că persoane care au slăbiciuni și
Drobul de sare al Justiției by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/13178_a_14503]
-
-o: Ai văzut cum m-am umplut de praf, îmi pierd lustrul, m-am boțit, mi-a căzut nasturele, s-a dus un fir. Era tot timpul ocupată, obiectele îi dădeau de lucru, ca și copiii cărora trebuie să le acorzi atenție mereu. Și, dacă uneori îi dădeau liber, sau dacă se hotăra ea să-și ia liber, se urca în tramvai și făcea un tur al orașului. În lunile mai călduroase își scotea permis pentru vârsta a treia și se
O povestire de Teolinda Gersão - Bătrâna by Micaela Ghițescu () [Corola-journal/Journalistic/13147_a_14472]
-
Rousseau, Camus, Guilleragues, Chateaubriand, Balzac, Sade, Nabokov, Yourcenar, Cortàzar, Flaubert, Saint-Simon, Nerval, Merimée, Scott, Dumas, Dickens, Tolstoi, Aragon, Butor, Fowles, Christine Montalbetti și alții. E de reținut faptul că în compartimentul deja foarte larg al literaturii, un loc anume este acordat, sub aspectul metalepsei, autobiografiei, un altul cititorului potențial, un altul - destul de restrîns dar foarte interesant - traducerii libere, cu efectele și consecințele ei surprinzătoare, ilustrate aici de Houdar de la Motte. Delictul metaleptic în reprezentarea cinematografică e ilustrat de nume precum Allen
Între figură și ficțiune by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13175_a_14500]
-
umblă, apa stă de veghe,/ totul e patimă și nepereche;/ un dor de Unul infinit mă-ncarcă,/ sînt plin de zări și lucruri ca o arcă” (Plata luntrașului). Cumpăna delicată nu se poate menține, întrucît aviditatea față de „lucruri” se autodenunță, acordînd preeminență „golului” spiritual, fără ca totuși acesta din urmă să-și proclame consecințele ultime, anihilante: „O lăcomie sînt prin lucruri,/ un gol subit cerînd adăugire,/ în drumul spre nisip, sînt un prilej/ ogolioasei vieți, inel deschis prin solul lumii/ prin care
Poezia lui Ilie Constantin by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13161_a_14486]
-
toate țipă spre mine/ și tac doar demonii de pe coline.// Trupul lor însă nu-i spre vedere,/ suflul lor arde lumea de sfere,/ și-i contemplarea pieire lină/ a nenumiților de pe colină” (Coline cu demoni). Așadar materiei nu i se acordă ultimul cuvînt. Puterea sa malefică trece într-o fantasmă. Depășind trama oarecum demonstrativă, cu protuberanțe ideatice, a discursului său, autorul Desprinderii de țărm își dezvăluie, la un moment dat, sub egida ei, o față mai nemijlocit confesivă, empirică, precum o
Poezia lui Ilie Constantin by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13161_a_14486]
-
stîrneau o neveninoasă, emulativă invidie... Un prim aspect al poeziei oferite de Sina Dănciulescu o constituie o delicatețe impresionistă, o năzuință spre un concret blînd, îmbătător, înfrăgezit de lumină. Spre deosebire de șaizeciștii (colegi de generație) atrași de materialitatea brutală, agitată, stihială, acordată la un pretențios diapazon cosmic, poeta în cauză se arată receptivă la fața fragilă, vulnerabilă a lumii, la accepția sa plutitoare ca un vis revolut ori încă neîmplinit. Indecizia inofensivă, capriciul benign, blîndețea învăluitoare a reveriei dau substanță caligrafică acestei
Impresionism liric by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13188_a_14513]
-
Rezerva pe care o am față de astfel de apariții ține în principal de temperamentul meu, de maniera mea de a-mi gestiona timpul. Cred că, până la urmă, ai de ales între a te ocupa de propria ta operă și a acorda interviu după interviu. De altfel, știu eu cât e de important să-ți scrii opera ? Toate astea au doza lor de relativism. - De iluzie... - Sigur că există o mare parte de iluzie, așa că nu vreau să spun că modelul meu
LUCIAN BOIA: “Știți ce istorie tot încerc eu să propun? O istorie inteligentă...” by Filip-Lucian Iorga () [Corola-journal/Journalistic/13140_a_14465]
-
bezmetic a principiului inteligibilității a dus la o epurare pe scară largă a tot ceea ce ținea de chiar substanța literaturii autentice și la intrarea într-o fundătură a completei uniformizări și clișeizări. Or, spune Eugen Negrici, „nu acesta era rolul acordat de partid poeziei și Lenin însuși a vorbit de «sarcina grea a popularizării ideilor într-un limbaj care să nu fie plictisitor». Ca să creezi ce dorea partidul (...) era nevoie nu numai de un limbaj accesibil, ci și de unul expresiv
Psalmii carnetului roșu by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13208_a_14533]
-
r u l apărând adesea în deghizarea cotidianului). Și mai mult: unul din cele mai importante puncte de plecare pentru teoriile lui Eliade îl constituia lumea spirituală indiană, care atunci mă pasiona și pe mine. Importanța pe care Eliade a acordat-o întotdeauna religiilor și gândirii indiene - mai ales cu privire la problema autocunoașterii - mi-a întărit convigerea că ceea ce India înfăptuise în acest domeniu constituie o valoare inegalabilă și nepieritoare - ca, de exemplu, concepția autorealizării omului ca o călătorie între Scilla și
Ireneusz Kania: “Cultura română - pasiunea mea” by Nicolae Mareș () [Corola-journal/Journalistic/13200_a_14525]
-
Cronicar Tudor Țopa în Ziua literară În primul număr pe 2004 din Ziua Literar|, excelente interviuri ale dnei Iolanda Malamen continuă cu acela acordat de dl Tudor Țopa. Puțin cunoscut, din păcate, ca prozator, Tudor Țopa a fost afiliat oarecum abuziv de critici „Școlii de la Tîrgoviște”. După propria mărturisire, dl Țopa n-a fost decaît o singură dată în viață în orașul de care
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13203_a_14528]
-
cu ochiul liber, ca să zicem așa, ale concepției autorului investigat, ceea ce cu un cuvînt s-ar putea numi „impresionismul” său (e un termen de care N. Manolescu nu se ferește!), mai departe d-sa remarcă unele mecanisme mai subtile care acordă „impresionismului” generic o amprentă diferențială. În pofida scriiturii sale impregnate de datele contactului direct cu opera, a senzorului estetic ce se îmbie metaforizării, autorul Temelor, nu e, în profunzimea sa, un poet, ci un spirit reflexiv. Fapt ce ne-ar îngădui
Tratat despre Nicolae Manolescu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13213_a_14538]
-
profunzimea sa, un poet, ci un spirit reflexiv. Fapt ce ne-ar îngădui a-i aprecia „impresionismul” drept un element derivat, iar nu originar: „Nicolae Manolescu este mai interesat în sistemul său mental de configurația armonioasă a întregului și nu acordă o atenție excesivă elementelor componente. Mai importante vor fi pentru el relațiile dintre fenomene, și nu fenomenele înseși; explicația pe care ne-o prezintă e foarte convingătoare. «Aproape toate revelațiile intelectuale ale adolescenței mele au fost legate de noțiunea de
Tratat despre Nicolae Manolescu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13213_a_14538]
-
ci și prin construcția unei infrastructuri care să facă posibilă exploatarea eficientă a resurselor și, în final, romanizarea populațiilor locale. Pax americana poate însemna dezvoltarea infrastructurilor economice, dar nu înseamnă și americanizarea comunităților în cauză. SUA nu sunt capabile să acorde cetățenia (precum, odinioară, romanii) unor populații deosebite cultural, cu o altă forma mentis. Hegemonia lor aeriană și navală nu este suficientă pentru a șterge diferențele, liderii americani fiind conștienți de slăbiciunea (probată istoric) a forțelor lor terestre. Iată de ce, afirmă
Început de partidă by Toma Roman () [Corola-journal/Journalistic/13226_a_14551]
-
ceea ce este posibil. În fond, scrisul poate duce și spre moarte, nu întîmplător, atîția scriitori s-au sinucis... Toate acestea sunt însă doar speculații... și din acest motiv am și renunțat la aceste interviuri, lăsîndu-le de-o parte. I-am acordat spectatorului șansa să-și pună întrebări despre Aglaja, să caute răspunsuri. Fiindcă în cele din urmă nimeni, nici măcar partenerul ei de viață nu poate afla răspuns la întrebarea: de ce s-a sinucis Aglaja, de ce a fost într-atît de deprimată, de
Cu Ludwig Metzger, autorul filmului Aici cerul despre Aglaja Veteranyi by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/13225_a_14550]
-
remarce libertatea interioară, tonul pregnant confesiv, marea capacitate de a iubi a diaristei și pulsația epică a textului. Elementul biografic, în primul rând, o va interesa și atunci când va comenta unele romane românești și mai ales franceze. Un spațiu larg acordă acum Cornelia Ștefănescu jurnalului inedit al lui Ion Călugăru, de care se mai ocupase cândva. Mai exact, e vorba de fragmente de jurnal. Ele ne dezvăluie o altă față a scriitorului, cunoscut în anii ’50 doar prin romanul „realist socialist
Un istoric literar de vocație by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/13238_a_14563]
-
Coreea, Hong Kong, Australia etc. 2010 este un an special pentru noi. Intrăm în al 10-lea an de existență, prilej de mândrie și bucurie. Ne propunem să continuăm activitățile ca în anul care se stinge, ba chiar mai mult. Vom acorda un nou premiu pentru o carte de debut. Vom continua concursul Hai să ne cunoaștem (Cinci și Cinci). Un proiect, pe care îl vom realiza în acest an aniversar, este scoaterea unei Antologii a scriitorilor romani din Canada și colaboratori
Cuvânt către cititori. In: Editura Destine Literare by Alexandru Cetățeanu () [Corola-journal/Journalistic/80_a_140]
-
doua vizită în țară după 1989. Prezentarea o datorăm tot poetului Adrian Alui Gheorghe. De ce nu se gîndește nimeni să publice întreaga discuție? Ar fi, probabil, foarte interesantă * Și revista 22 participă la aniversarea doamnei Lovinescu. În numărul 718 ea acordă două pagini lansării la Gaudeamus a volumului al treilea din Jurnalul de la Humanitas * În aceeași publicație, dl. Traian Ungureanu, recent mazilitul de la B.B.C., scrie un senzațional reportaj despre echipa de fotbal a Ungariei care zdrobea, cu o jumătate de secol
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13274_a_14599]
-
este călcat în picioare de-o echipă a morții, despre care se presupune c-a fost tocmită de indivizi cu conexiuni nu doar economic-mafiotice, dar și mafiotic-politice. Evenimentul se întâmplă într-o Timișoară în care misterul morții altui jurnalist ce acordase prea multă atenție acelorași medii, Iosif Costinaș, e departe de-a fi dezlegat. Cazul e clasic și din alt unghi de vedere: ca și Costinaș, Ino Ardelean primise telefoane și scrisori de amenințare, ceea ce indică existența unui sistem și a
Gulerele roșii by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13293_a_14618]
-
Convenție pe... Pleșu. Va să zică Manolescu nu e eligibil drept candidat al Convenției pentru că l-a dus Mihnea la... socialiștii francezi, dar Pleșu, care a rămas pînă la capăt în guvernul Roman, da. Deodată tot creditul moral pe care i-l acordasem lui Coposu se clatină” (p. 253). În schimb, continuă să se bucure de credit moral Gabriel Liiceanu, în primul rînd, apoi Mihnea Berindei, Gabriel Andreescu, Doina Cornea, Ana Blandiana, Nicolae Manolescu, Octavian Paler. Ambele liste grupează oameni cu opțiuni politice
Cronica marii bălmăjeli by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13296_a_14621]
-
Perrault, primește așadar o nouă dimensiune și apare uneori ca domesticit, îmblînzit, relativizat. Șăgălnicia jucăușă poate atenua simbolul: regele este rareori la Perrault autoritatea militară, juridică și magică, așa cum vrea tradiția culturală; el bea bucuros două-trei pahare în plus și acordă mîna fiicei sale unui necunoscut în Motanul Încălțat, privește, în ciuda vîrstei, cam lung la frumoasa prințesă în Cenușăreasa, sau se teme de nevastă în Frumoasa din Pădurea adormită. Alteori, același procedeu întărește simbolul: printr-o intruziune poznașă a povestitorului, visele
Charles Perrault și jocul șăgalnic cu povestea by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13287_a_14612]
-
morală internă, cît și cea europeană, care în numele unui ideal generos s-au înțeles să ascundă murdăriile sub covor.” * Într-un interviu acordat EVENIMENTULUI ZILEI Gabriel Liiceanu spune: “Trebuie o generație spălată de o istorie încărcată”, acest interviu a fost acordat imediat după Convenția Uniunii pentru Reconstrucția României, la care filosoful a luat parte ca invitat. Interviul, care acoperă aproape o pagină de ziar poate fi citit ca o radiografie a perioadei scurse după alegerile din 2000. Cităm primul răspuns, la
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13315_a_14640]
-
Middlesex - istoria unui tînăr care în urma unei mutații genetice, a dobândit caracteristicile fizice ale ambelor sexe. Autorul acestui roman, urcat rapid în fruntea topurilor literare ale anului, are în palmaresul său un Premiu Pulitzer. Hermann Hesse este numele unui premiu acordat atît pentru performanțe literare deja notorii cît și pentru încurajarea unor autori de talent. Dotat cu 15 000 euro, el i-a revenit scriitorului Klaus Böldl, pentru cartea sa Insule îndepărtate. Jurnalistului și scriitorului Christoph Amend i-a fost atribuit
Premiile toamnei by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/13330_a_14655]
-
atribuită pentru modul în care a formulat în plan literar eșecul politicii. Romanul de succes al acestei scriitoare, juristă de profesie, se intitulează Înger și Vultur și tematizează relațiile cinice dintre politică, profit și criminalitate. Fundația Brückner Kühnen din Kassel acordă în această toamnă Premiul literar în valoare de 10 000 de euro scriitorului și graficianului Eugen Egner pentru umorul grotesc al scrierilor și desenelor sale. Un alt premiul literar de prestigiu - Erich Fried îi revine romancierului și eseistului Robert Manasse
Premiile toamnei by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/13330_a_14655]
-
Cronicar Caragiale și Eminescu În Luceafărul din 19 noiembrie, dl Dan Puric acordă un interviu în care tema principală este, firește, situația teatrului. Actorul și regizorul Dan Puric este, fără îndoială, dincolo de calitățile sale profesionale, și un om inteligent. Așa că ne miră oarecum unele contraziceri din textul încredințat Alinei Boboc. Dacă ne luăm
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13333_a_14658]
-
hotărî prima Adunare generală a Astrei 5, iar în ședința a treia a Adunării generale a Asociațiunii, ținută la Brașov în 30 iulie 1862, se fixează poetului un premiu de 50 de galbeni. Acesta a fost cel dintâi premiu național acordat unui poet român! Cu prilejul acordării premiului, ia cuvântul președintele Asociațiunii, Andrei Șaguna, care într-un vibrant toast spune: „În adevăr mie mi se pare puțin această sumă pentru celebrul nostru poet, însă premierea s-a făcut în privire cu
Ultimii ani ai lui Andrei Mureșanu by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/13345_a_14670]