629 matches
-
tăioasă. La celălalt capăt se află un mâner în formă de ciupercă. Tehnica de imprimare se realizează cu următorul procedeu: se aplică cerneala pe toată suprafața plăcii gravate, apoi se șterge în așa fel încât să rămână pline doar porțiunile adâncite ale desenului. Imprimarea se realizează prin presarea puternică a foii de hârtie pe întreaga suprafață a plăcii. Fiecare exemplar necesită operațiuni identice de aplicare a cernelii, prin același procedeu. Pentru tiraje limitate, placa se anulează după încheierea seriei. Materialitatea în
Tehnici şi maniere în gravură by Florin Stoiciu () [Corola-publishinghouse/Science/618_a_1363]
-
zinc acoperită cu un strat fotosensibil ce se expune la lumină prin intermediul unui negativ al imaginii de reprodus, după care se developează. Se presară apoi praf de asfalt de Siria care aderă, prin încălzire, la părțile plăcii ce nu trebuie adâncite, celelalte fiind supuse acțiunii unui acid. COLOFONIU Reziduu de culoare galbenă-roșcată obținut după îndepărtarea terebentinei din rășina de conifere, folosit în industria hârtiei, a lacurilor, a cauciucului etc.; sacâz. - Din ngr. kolofónion, germ. Kolophonium. CREION, creioane Ustensilă pentru scris sau
Tehnici şi maniere în gravură by Florin Stoiciu () [Corola-publishinghouse/Science/618_a_1363]
-
muchie tăioasă. La celălalt capăt se află un mâner de lemn în formă de ciupercă. Imprimarea se realizează după următorul procedeu: se aplică cerneala pe toată suprafața plăcii, apoi se șterge, în așa fel încât să rămână pline doar șanțurile adâncite ale desenului. Prin presarea puternică a foii de hârtie pe întreaga suprafață a plăcii, se obține stampa finală. Desigur, imprimarea fiecărui exemplar pretinde aplicarea cernelii prin același procedeu. Pentru tiraje limitate, placa se anulează după încheierea seriei. GRAVURĂ ÎN RELIEF
Tehnici şi maniere în gravură by Florin Stoiciu () [Corola-publishinghouse/Science/618_a_1363]
-
loc, sunt neorganizate și nesistematice, dezlânate, intervențiile participanților se „întâlnesc” unele cu altele, dar nu se continuă, nu decurg unele din altele, presupun îngrămădirea incoerentă a ideilor, saltul de la una la alta fără ca precedenta să fi fost suficient lămurită și adâncită etc. Discuția progresivă, bazată pe orientarea treptată a gândirii participanților spre un anumit scop, cu ajutorul unor chestiuni particulare ce sunt formulate gradat și numai după ce celelalte au fost rezolvate satisfăcător, intenționează să elimine deficiențele de mai sus. Discuția liberă pornește
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
că și în acest domeniu există un ușor declin, din cauza concedierilor masive ale personalului managerial mijlociu și superior din organizații. Pentru a se stabili generalizări mai ferme cu privire la rolul diferiților factori de satisfacție/insatisfacției sunt necesare în continuare cercetări mai adâncite. Abordarea ambientală versus abordarea dispozițională a satisfacției Până prin anii ’60-’70 ai secolului trecut psihologia organizațional-managerială a recurs la abordarea ambientală a factorilor care generează satisfacția. Se considera că factorii din ambianța fizică și mai ales cei din ambianța socială
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
și Johnson (2001) grupeză teoriile motivației din perspectiva capacității lor explicative în raport cu teoria leadership-ului situațional, bazat pe maturitatea subordonaților, dezvoltată de ei înșiși. Imediat după anul 2000, clasificarea teoriilor motivației în teorii de conținut și teorii de proces este continuată, adâncită și perfecționată. Renovate sunt îndeosebi teoriile de proces, autorii încercând să identifice și să denumească mai precis procesele motivaționale care stimulează și direcționează comportamentul organizațional. De data aceasta se vorbește despre „teoriile cognitive” și „teoriile comportamentale ale motivației” (vezi Jex
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
drumuri” vom Înțelege drumuri nepietruite, diguri pe care se putea călători, poteci forestiere, foste drumuri romane, diferite căi de circulație cu taxă, mai mult sau mai puțin bine pavate, precum și un Întreg ansamblu de drumuri ciudat denumite: „verzi”, „albe”, „maronii”, „adâncite”, „ferate”, „de slujbă” etc. Povestiri captivante Înțesate cu anecdote, cu glume și cu amintiri alcătuiesc un tablou „pitoresc” al Franței, bogat În culori și În arome, cu „datinile și obiceiurile” sale, cu ordinele religioase, confreriile și corporațiile sale, cu rânduiala
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
în exces. Simptome. Boala se manifestă pe organele plantei începând de la cotiledoane pe care apar pete mici, brune, punctiforme sau chiar de 2-3 mm în diametru, ovale sau circulare, ușor denivelate. Pe axa hipocotilă, apar pete ruginii alungite și ușor adâncite. Plantele tinere atacate au și rădăcinile putrezite, așa încât se usucă. Pe frunzele atacate apare o brunificare parțială a nervurilor, vizibilă pe partea inferioară a limbului foliolelor. Porțiunile de limb brunificate, necrozate se pot desprinde, așa încât frunzele apar sfâșiate. Păstăile atacate
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
cenușii și prezintă mici puncte negre. Atacul pe tulpini este foarte păgubitor, deoarece în dreptul petelor lungi de 1 cm, țesuturile sunt denivelate, tulpina se strangulează și partea superioară a plantei se usucă. Păstăile atacate au pete circulare, brune sau cafenii-cenușii, adâncite, cu puncte mici negre. Cu cât atacul pe păstăi se instalează mai devreme, cu atât pagubele sunt mai mari și chiar dacă se formează boabe, acestea au tegumentul zbârcit, cu pete galbene sau cafenii și prezintă o germinație scăzută. Plantele apărute
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
Hulea în 1947 și de Hulpoi și col. în 1964; ei au remarcat o frecvență deosebită a acestei boli în Transilvania și Nordul Moldovei, în zonele unde s-a practicat monocultura. Simptome. Tuberculii atacați prezintă pe suprafața lor pustule plate, adâncite sau proeminente, de câțiva milimetri în diametru și neregulate ca formă. În cazul în care pământul are umiditate mică, boala evoluează, pustulele crapă, se unesc și pe suprafața tuberculilor apar adâncite negre (râia de adâncime). Prezența agentului patogen determină gazda
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
Simptome. Tuberculii atacați prezintă pe suprafața lor pustule plate, adâncite sau proeminente, de câțiva milimetri în diametru și neregulate ca formă. În cazul în care pământul are umiditate mică, boala evoluează, pustulele crapă, se unesc și pe suprafața tuberculilor apar adâncite negre (râia de adâncime). Prezența agentului patogen determină gazda să formeze o zonă cu celule moarte (suber) și o creștere a celulelor din interior spre exterior, ceea ce duce la apariția proeminențelor crăpate și înnegrite (fig. 48). Transmitere răspândire. Bacteria rezistă
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
calitate inferioară, iar capsulele pătate sunt seci, sau au semințe zbârcite cu slabă facultate germinativă. Atacul se recunoaște de la distanță, întrucât apar vetre de plante cu tulpini “pestrițe” brune cu verde. Toate plantele prezintă pe zonele brunificate puncte mici negre, adâncite,subepidermice. Prezența acestor puncte diferențiază boala “Pasmo” de brunificarea produsă de Polyspora lini. Transmitere răspândire. Transmiterea ciupercii este asigurată de sporii de pe semințe sau de cei ce rezistă 2-3 ani în resturile vegetale rămase în câmp. În timpul vegetației ciuperca este
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
de fibre sau la cel de ulei. În România este semnalată mai rar. Simptome. Boala este prezentă pe frunze, tulpini, flori, capsule și semințe în toate fazele de vegetație. Pe primele frunzulițe apar pete galbene-portocalii în dreptul cărora țesuturile sunt ușor adâncite, iar marginea petelor este conturată cu o zonă mai închisă. La baza tulpinii și pe rădăcini în dreptul zonelor atacate, apar strangulări, îngroșări anormale și pete galbene portocalii (fig. 82). Plantele atacate în primele faze de vegetație se veștejesc și se
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
atacat prezintă o ofilire și îngălbenire a frunzulițelor, care atârnă pe lângă tulpiniță. La baza tulpinii, țesuturile parazitate se înmoaie, putrezesc și planta cade la pământ. În cazul perioadelor dintre udări, când răsadurile sunt uscate, se observă pe tulpini, dungi ușor adâncite, albe-cafenii. La baza plantelor se dezvoltă un mucegai alb-cenușiu, ce se întinde de la o plantă la alta. Dacă în răsadnița atacată se întrerupe udatul, pe pâsla miceliană apar scleroții ciupercii de 0,2-0,3 mm în diametru, negri și de
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
apar pete circulare de 1-5 mm, albicioase, apoi prin unirea petelor, suprafața acestora se încrețește. Petele albicioase de pe frunze devin răni galben verzui, iar pe tulpină în zona bazală, apar pete ovale mici de culoare alb-crem, ce devin mici răni adâncite (fig. 99). Frunzele plantelor bolnave din câmp, solarii sau seră se ofilesc, își răsucesc marginea spre partea superioară, apoi nervura principală se curbează și planta se usucă. În secțiune, tulpina prezintă vasele conducătoare de culoare galben-brună. Frunzele pot prezenta uneori
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
culturile de tomate din câmp, destinate industrializării. Simptome. Fructele verzi sau cele coapte de la baza plantelor, care au venit în contact cu solul sau pe care au ajuns particule de sol după ploile repezi, prezintă pete circulare mici, brune, ușor adâncite, de 0,5-0,7 cm. Pe pete se observă zonalități concentrice de culori diferite brune-deschis și brune-închis (fig.103-b). Pe fructele coapte, zonele atacate au culoarea brun-roșiatică, înconjurate de o zonă brună roșcată în care țesuturile sunt moi și cu
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
mai dezvoltate, pe frunze, apar pete gălbui, circulare, de până la 2 cm în diametru, iar dacă există condiții favorabile de umiditate mare, petele se pot uni și frunzele se usucă. Pe tulpinile mai groase, zonele bolnave, înnegrite, prezintă țesuturi ușor adâncite, mărginite de o dungă brună-cenușie (fig. 125). În interiorul acestei tulpini, apar caverne pline cu un mucegai albicios. Rădăcinile plantelor afectate putrezesc, iar plantele se usucă. Cele mai mari pagube se înregistrează în culturile semincere unde, simptomele de atac pot apărea
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
mai târziu, pe cozile sau pe nervurile principale ale frunzelor, apar pete ruginii cu țesuturi cufundate. Frunzele se brunifică și foarte repede putrezesc. La varză poate putrezi întreaga căpățână, iar la ridichi putrezirea începe de la vârful rădăcinii, unde apar răni adâncite brune. În solurile mai grele, ce rețin apa, ciuperca produce la suprafață, un miceliu pâslos alb-cenușiu care, la maturitate capătă culoarea brună și se observă greu. Atacul pe părțile subterane ale plantelor este greu de văzut și poate fi sesizat
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
cât pielița este mai groasă, petele care apar având același aspect ca cele de pe lăstari. Bobițele se usucă și se zbârcesc pe timp secetos sau putrezesc pe timp umed. Ciuperca parazitează și codița bobițelor pe care se formează pete brune adâncite. Transmitere-răspândire. În primăvară, scleroții de pe corzi sau boabe germinează și se formează spori care pot germina la temperaturi cuprinse între 2-32șC, cu condiția ca organele verzi ale viței de vie să fie ude, iar picăturile de apă să se mențină
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
10.). 11.8.3. Putregaiul cenușiu Botrytis narcissicola (vezi 11.1.11.). 11.9. Bolile zambilelor Viroze 11.9.1. Mozaicul zambileiHyacinth mosaic virus Simptome. Plantele virotice au frunzele cu pete de decolorare sau benzi galben-verzui în dreptul cărora țesuturile sunt adâncite. Tijele florale au flori puține și mici, iar în sol bulbii sunt foarte mici. Pe timp călduros simptomele dispar, iar plantele se usucă cu cel puțin 2-3 săptămâni mai devreme. Transmitere-răspândire. Virusul este transportat de afide de la plantă la plantă
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
universitară. În Senat, proporția era aceeași. Or, cel mult 3% dintre electori beneficiau de o asemenea instrucție. Capilaritatea socio-politică este deci, în mare măsură, în funcție de formarea intelectuală, și aceasta în toate țările. Câteva nuanțe se impun totuși. O analiză mai adâncită ar face să apară, pentru această perioadă, o corelație invers proporțională între procentul de parlamentari cu instrucție universitară și cel al electorilor care au urmat studii secundare sau superioare. Principala explicație a acestui fenomen ar fi că țările în care
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
-
și de după debutul său, făcându-se mereu raportări la cadrul general cultural și politic din țară, în care această operă s-a desăvârșit, subliniind în mod special rezonanța în poezie sa a "tragismului condiției românilor, punând fierul înroșit pe rana adâncită a Cancerului istoriei moderne". Partea a doua a eseului monografic este axată pe cele două cărți de dezvăluiri (nu știu în ce măsură pot fi acestea asimilate istoriei literare dar, în orice caz mărturie de istorie în mers a scrisului românesc din
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
Călător... prin vâltoarea vremii - sunt pe rafturile bibliotecii comunale și a unor prieteni sau rude din localitate. Cărțile lui pentru orice localnic îndeosebi, dar mai ales pentru cadrele didactice și elevii acestora sunt o oază de învățătură enciclopedică nu îndeajuns adâncită, cunoscută de către cei cărora le sunt destinate. Nu știu cine este bibliotecarul comunei, nici cine sunt profesorii de limba și literatura română la școala din Priponești, cât de legați sunt ei de localitate, preocupați de cultura celor în mijlocul cărora viețuiesc, dar socotesc
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
să fie întotdeauna congruent cu interesul național. În schimb, școala nouă apreciază că odată "descătușați de datoria de a face mereu propagandă pentru unitatea neamului, care a fost din fericire împlinită, istoricii se vor putea îndrepta de acum spre cercetarea adâncită a rosturilor noastre, a vieții culturale, economice, sociale, fără alt scop decât acela al adevărului" (Panaitescu, cf. Giurescu, 1937, p. 49). În ceea ce privește tensiunea funciară dintre adevăr și patriotism, pe care școala veche a soluționat-o prin acomodarea adevărului la imperativul
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
sarcinile judicative ale aspectului formal al judecății sunt reconstituite pentru a căpăta tărie și a se exprima în modalități noi, fără a fi depășit orizontul operațional al judicativului constitutiv; așadar, ele nu sunt scoase din uz. Desigur, aceste lucruri trebuie adâncite. Nu însă înainte de a formula câteva observații mai generale. Și prima dintre ele se referă la faptul că, odată petrecută reformalizarea logos-ului, devine firească reatribuirea aspectului formal nu doar judecății, ci judicativului însuși; desigur, și până acum am procedat
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]