720 matches
-
jos. Ridicați puțin tubul, dar nu-l desprindeți complet de piele. Țineți-l câte 10 secunde. Repetați procedura de două ori. Cel mai dureros punct. Punctele se sub lobii urechilor, chiar în vârful umerilor (Vb2). Punctul de pe umăr situat în fața adânciturii formate când brațul este ridicat paralel cu solul (Ig 15). În cazurile cronice, puneți pe locul dureros pastă fierbinte de cartofi: Ingrediente: un cartof, o lingură de făină. Preparare: zdrobiți cartoful cu blenderul, stoarceți-l bine și amestecați-l cu
[Corola-publishinghouse/Science/2071_a_3396]
-
solul și apăsați cu degetul mijlociu punctul aflat pe partea de sus a umărului, în scobitura frontală (Ig15). Coborâți lent brațul, apăsând în continuare. Ridicați brațul în lateral și paralel cu solul și apăsați cu degetul mijlociu punctul aflat în adâncitura din partea de sus a umărului, spre spate (Tf14). Coborâți lent brațul, apăsând în continuare. Apăsați ușor cu degetul mare punctul de la capătul pliului din partea de sus a articulației cotului, ținând lipit de piept brațul îndoit (Ig11). Ținând degetul mare lipit
[Corola-publishinghouse/Science/2071_a_3396]
-
Întoarcă pe cealaltă parte. La nevoie, ajutați-l și aveți grijă să-i mutați sub glezne perna care fusese sub genunchi. Asigurați-vă că nu Îi stă cumva capul incomod - dacă aveți un pat special pentru terapie prevăzut cu o adîncitură pentru față (și cu inelul de burete Învelit Într-un material moale, care să facă totul mai confortabil), atunci clientul Îl poate folosi pe acesta, dar uneori oamenilor nu le place să se simtă atît de constrînși. Capul poate fi
[Corola-publishinghouse/Science/2150_a_3475]
-
maimuțelor”. BAROMETRU instrument cu ajutorul căruia se măsoară presiunea atmosferică. BATATE plantă originară din Brazilia, asemănătoare cartofului, cu un conținut ridicat de amidon, vitamine și zahăr; BAZALT rocă vulcanică de suprafață, de culoare închisă, mai rar roșietică. BAZIN DE SEDIMENTARE o adâncitură, scobitură, excavație a scoarței terestre în care s-au acumulat sedimente. BAZIN HIDROGRAFIC suprafața de pe care o apă își adună apele; cel mai mare bazin hidrografic îl are fluviul Amazon (America de Sud): peste 7 milioane km2. BENELUX asociație (uniune) vamală și
GEOGRAFIA … PE ÎNŢELESUL TUTUROR (minidicţionar de termeni geografici uzuali) by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Science/1180_a_1955]
-
straturile superioare ale atmosferei. CRÂNG grup de gospodării situate la o anumită depărtare de centrul unei așezări rurale, care utilizează un anumit teritoriu; exemplu: în Munții Apuseni sunt foarte numeroase, existând și legături de rudenie între oamenii aceluiași crâng. CROV adâncitură de formă circulară sau ușor alungită, formată într-un strat loessoid în urma procesului de tasare. COȘ VULCANIC canal vertical pe care lava iese din vatra magmatică la suprafață. CUESTĂ formă de relief asimetrică, formată în structuri monoclinale, constituită dintr-un
GEOGRAFIA … PE ÎNŢELESUL TUTUROR (minidicţionar de termeni geografici uzuali) by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Science/1180_a_1955]
-
concetățenii l-au forțat să plece într-un exil intern. S-a stabilit la Brăila 385 Ionică Fluieraș este titlul volumului de amintiri scrise de Ilie Mihăilescu. Cartea a apărut la Tip. Bendit din Fălticeni, în 1921. 313 Scăpând din adâncitura aceasta, reușește să-și ducă ființa și mai departe, purtând nume complet impus tuturora, de Șomuz. Trece și prin sugrumătura Ciorsacilor și ajungând la Preutești s-a bucurat de atenția celui dintâi dintre Beldiceni, care îi închină una din poeziile
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
timpul nopții riscă să coboare prea mult. Apoi, plantați-le în grădină, ținând cont de distanța necesară pentru dezvoltarea plantelor. E bine să plantați în grădină când este înnourat și când orice pericol de îngheț a trecut. Faceți o mică adâncitură în jurul fiecărei legume răsădite, pentru a capta toată apa cu care udați. Udați firele de plante înainte și după plantarea în grădină. Semănarea la exterior (direct în pământ) Pentru a pune semințele direct în pământ, nu e nevoie să fiți
[Corola-publishinghouse/Science/2318_a_3643]
-
frunze, pentru a nu le păstra decât pe cele mai viguroase. Semănatul prin presărare Semănatul pe lungimea rândului Trasați cu o sapă brazde adânci de cinci-șase centimetri. Între acestea, lăsați o distanță de 15 centimetri. Nu uitați să udați abundent adâncitura brazdei înainte de a semăna. Apoi, călcați cu picioarele sau presați pământul cu o scândurică, după ce veți fi acoperit în prealabil semințele cu pământ sau mraniță. Puneți câte o singură sămânță, la intervale regulate, apoi acoperiți cu un strat subțire pe
[Corola-publishinghouse/Science/2318_a_3643]
-
condiții, spune Gruber, economisirea forțelor și "ațițarea" puterilor sufletești, asimililarea lecturii se va face mult mai ușor și imaginea mentală va fi mult mai vie. Este convins de existența unor virtuți necunoscute ale sintaxei române, aceasta cuprinzând "o mulțime de adîncituri încă neluminate, o mulțime de frumușeți nevăzute, nëauzite, negustate". Autorul care este dat drept model pentru descoperirea comorii frumuseților sintacticii este Alexandru Odobescu: "acela, carele cu un simț artistic extraordinar pentru limbă a pătruns geniul ĭcĭ și a dezvăluit comoara
Eduard Gruber, întemeietorul psihologiei experimentale în România by Aurel Stan [Corola-publishinghouse/Science/1422_a_2664]
-
ori mai mare decât al celei nervoase. De aceea se consideră că axonul furnizează doar potențialul de prag pentru sarcolemă. Transmiterea influxului nervos la nivelul mușchilor se realizează la nivelul plăcii motorii (joncțiunea neuro-musculară): în această regiune sarcolema fibrei prezintă adâncituri în care pătrund butonii terminali ai ramificațiilor axonice. în butonii terminali ai fibrei nervoase, se află vezicule cu acetilcolină. Se pare că următoarele fenomene se produc în placa motorie:* sinteza și stocarea unui mediator chimic, acetilcolina, ¾ influxul nervos eliberează aproximativ
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
aspecte caracteristice. Cordul este de mărime nomală cu un VS uneori proeminent, cu pedicul vascular alungit până la articulațiile sternoclaviculare cu aspect de „coș de sobă” cu marginile dreaptă și stângă paralele. CoA este adeseori vizibilă în regiunea istmică ca o adâncitură în aortă (semnul indexului). În poziția OAS, cu esofag baritat se pot vedea două amprente - semnul 3 clasic, corespunzător dilatației pre- și post- stenotice și incisura determinată de coarctație. Circulația colaterală arterială se poate vizualiza prin evidențierea amprentelor costale produse
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
versanții Alpilor și Pirineilor pe măsură ce temperaturile globale cresc. Subsidența în zonele în care are loc dezghețul permafrostului nu este ceva neobișnuit. Astfel, anumite porțiuni se scufundă (deoarece au dispărut cristalele de gheață care mențineau solul) rezultând peisaje cu suprafețe neregulate (adâncituri mlăștinoase, mici proeminențe etc) numite termocarst. Un peisaj împădurit afectat de subsidența permafrostului dezghețat prezintă un aspect haotic, cu arborii aplecați în toate direcțiile, motiv pentru care sunt uneori numite drunken forests. Subsidența are și unele efecte indirecte asupra vegetației
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
Soiurile avizate din 2001, Crina și Esențial sunt sensibile la fusarioză. 1.1.5.Mucegaiul de zăpadă Micronectriella(Calonectria) graminicola Boala este semnalată în iernile cu depuneri mari de zăpadă, pe tarlalele unde terenul nu a fost nivelat și există adâncituri sau, pe terenurile joase din luncile râurilor. Simptome. Ciuperca atacă baza plantelor de grâu sau alte cereale păioase și frunzele ce sunt dispuse în rozetă la suprafața solului. La baza plantelor ciuperca produce zone mici brunificate, alungite de-a lungul
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
a limbului foliolelor. Porțiunile de limb brunificate, necrozate se pot desprinde, așa încât frunzele apar sfâșiate. Păstăile atacate prezintă pete circulare sau eliptice, de 4-5 mm, în dreptul cărora țesuturile sunt adâncite iar pe margine se observă o zonă brun roșiatică. În adânciturile de pe cotiledoane, tulpinii sau păstăi se formează pernițe roz, mucilaginoase (fig. 37). Păstăile atacate rămân sterile sau formează boabe cu pete brune sau cafenii. Transmitere-răspândire. Ciuperca rezistă în resturile de plante bolnave și ca miceliu în sămânță, care este și
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
Simptome. Ciuperca atacă numai tuberculii, pe care produce pustule de culoare brună, de diferite dimensiuni. La început sunt mici, până la 2 mm în diametru și acoperite de o membrană subțire de celule moarte.Pustulele (bășicuțele) se sparg și apar mici adâncituri pline cu un praf galben-brun. În solurile umede leziunile se adâncesc, pustulele se unesc și apare forma canceroasă a bolii. Datorită creșterii neuniforme a țesuturilor și a colorării lor în brun-negru, această formă se poate confunda cu atacul de râie
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
Acimovic, 1965), iar în România Mariana Târcomnicu și col. o semnalează în anul 1971. Simptome. Ciuperca atacă toate părțile aeriene ale florii soarelui începând cu zonele tulpinii din apropierea prinderii frunzelor. La locul de prindere a cozii frunzei, în acea mică adâncitură unde pe vreme umedă se acumulează apă, apare o pată brună, țesuturile crapă și se usucă. Pe pălării în dreptul petelor, țesuturile se înmoaie și putrezesc, așa încât întreaga inflorescență este sfărâmicioasă, cu puține seminte seci și șiștave (fig. 73). Transmitere-răspândire. Transmiterea
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
alternanțe de culori verzi (zone sănătoase) cu zone brune-roșiatice. Frunzele pătate se veștejesc, se brunifică și se usucă, iar ca urmare capsulele rămân mici, neuniforme și conțin semințe albicioase, șiștave, zbârcite, ușoare, cu suprafața lipsită de luciu și cu mici adâncituri. Tulpinile atacate, brunificate, sunt sfărâmicioase, conțin fibre fragile și ca urmare se fracturează în perioadele cu vânturi puternice. Transmitere-raspândire. Transmiterea ciupercii de la un an la altul se face prin miceliul din semințe și prin conidiile rămase pe resturile vegetale, care
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
inflorescențe, plante ce manifestă simptome de decolorare și ofilire. Ofilirea evoluează foarte rapid și în câteva zile tulpina prezintă pete brune, este strangulată și se rupe. Tulpinile au pete lungi de 25-30 cm, cu crăpături în țesuturi și chiar cu adâncituri evidente prin care se vede măduva. După irigarea culturii din aceste răni se scurge un lichid bacterian vâscos, de culoare albicioasă. Secțiunile în tulpini evidențiază brunificarea măduvei și a vaselor conducătoare. Transmitere-răspândire. Pătrunderea bacteriei în plantă se face prin rănile
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
Yowa în 1927 însă acum este răspândită în America de Nord, Europa și Australia, la noi fiind citată de E. Rădulescu încă din 1949. Simptome. Boala apare la ceapă începând de la frunzele bazale care devin plate, manifestă dungi striuri galbene și prezintă adâncituri succesive care i-au dat denumirea de "boala urmelor de degete". Frunzele atacate se culcă la pământ, iar cepele rămân mici și nu rezistă la păstrare în timpul iernii, putre zind sau încolțind mai devreme. În culturile semincere, tulpinile florifere de la
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
de dezvoltare, ciuperca nu mai formează pălăria cu picior, ci un corp îngroșat, pufos, de culoare cenușie sau roz, acoperit parțial cu un puf alb. Dacă atacul intervine mai târziu, apar pălării dar acestea sunt deformate, mici, cu proeminențe și adâncituri pe suprafața lor și cu multe pete brune (fig. 140). Transmitere-răspândire. Curenții de aer, insectele și nematozii duc sporii acestui patogen ce este adus în cultură odată cu substratul dezinfectat necorespunzător. Prevenire și combatere. Dezinfecția spațiilor de cultură se face cu
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
circulare, de 1 mm în diametru, de culoare roșiatică, cu tendință de a deveni brunii și cu aspect umed. Lichidul care apare la suprafața petelor, are o culoare ușor gălbuie. Atacul timpuriu pe fructele tinere, determină apariția unor deformări și adâncituri pline cu bacterii. Țesuturile pulpei fructelor prezintă numeroase crăpături mici localizate în dreptul petelor. Fructele își pierd valoarea comercială sau pot să putrezească datorită instalării și a altor ciuperci, ce pătrund în interiorul pulpei. Pe lăstarii tineri atacul acestor bacterii produce pete
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
mari în primăverile și verile bogate în precipitații. Simptome. Atacul se manifestă pe frunze și uneori pe ramuri și fructe. Imediat după dezmugurire, frunzele tinere încep să prezinte pe partea superioară bășicări și gofrări, cărora le corespund pe partea inferioară, adâncituri (fig. 166). La început frunzele au o culoare roșiatică, pentru ca mai târziu acestea să capete o nuanță gălbuie. Frunzele atacate sunt mai mari decât cele sănătoase. Pe partea inferioară, în dreptul porțiunilor bășicate, apare un strat catifelat, fuctificațiile cuiperci cu spori
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
circulară, de până la 2-3 cm în diametru. Pe partea inferioară a frunzelor, în dreptul acestor pete, apar fructificații punctiforme cu spori, de culoare cafenie-închis, așezate în cercuri concentrice. Fructele atacate prezintă pe coaja verde pete brune, care se adâncesc și în adâncituri apar fructificații ale ciupercii sub forma unor punctișoare negricioase. Dacă atacul pe fructe este timpuriu, ciuperca poate ajunge până la miez, pe care îl înnegrește. Atacul pe lăstari are mai mică importanță; pe aceste organe ciuperca produce pete brune alungite în dreptul
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
de culoare roșiatică. În atmosferă umedă, zonele afectate putrezesc, sunt afectate toate frunzele și plantele se frâng de la bază. Tuberobulbii infectați au pe cămăși pete ovale, brune apoi negricioase. Pulpa afectată are țesuturile distruse, rămân numai vasele conducătoare și apar adâncituri gălbui, de 3-10 mm în diametru și 2-3 mm adâncime. Țesuturile atacate pe timp uscat devin tari, lucioase și se pot scoate ca un dop. Pe timp umed tuberobulbii sunt lucioși, mucilaginoși în zona afectată. Transmitere-răspândire. Bacteria se transmite prin
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
mici de decolorare ce cu timpul evoluează în pete brune și apare uscarea frunzelor. Florile plantelor bolnave prezintă pete de decolorare, deformări și nu ating dimensiunile normale, iar pistilul depășește în înălțime petalele. Tuberobulbii prezintă pete ruginii în dreptul cărora apar adâncituri în țesuturi, zone ce vor fi ușor infectate cu ciuperci saprofite de sol. Transmitere răspândire. Răspândirea virusului se face prin afide dar și direct prin sucul rămas pe cuțitele de recoltat flori sau pe mâinile muncitorilor. De la un an la
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]