712 matches
-
nevoile și adaptările speciei. Cuiburile pot fi așezate în scorburile arborilor, în galeriile săpate în sol, în crăpăturile stâncilor și ale arborilor și de multe ori pot fi construite pe crengile arborilor, în forma unor cuiburi deschise sau chiar simple adâncituri în nisip sau pietriș. Unele specii nu-și construiesc cuiburi, ci ocupă cuiburile altor păsări, iar cucul (Cuculus canorus) își depune ouăle în cuiburile nou construite ale mai multor specii. Cuiburile au formă, mărime, structură, textură diferite iar unele sunt
Aspecte ecologice ale avifaunei din unele parcuri ieşene : valorificarea instructiv-educativă a studiului avifaunistic by Magdalena Dorina Culbec () [Corola-publishinghouse/Science/335_a_652]
-
păstra cópii pe hârtie ale unor modele. Giorgio Vasari (secolul al XVI-lea) atribuie paternitatea procedeului aurarului florentin Maso Finiguerra (secolul al XV lea) (Fig. 26) care, verificând starea unei plăci cizelate destinate nivelării, a avut ideea de a umple adânciturile compoziției cu cerneală, înainte de emailare, și de a imprima o probă de hârtie. Există însă și imagini gravate (scene religioase, cărți de joc etc.) anterioare experimentului lui Finiguerra, datând de pe la 1430, care aparțin unor artiști nordici anonimi. Aceste lucrări poartă
Tehnici şi maniere în gravură by Florin Stoiciu () [Corola-publishinghouse/Science/618_a_1363]
-
în tabla metalică cu tipurile de incizie specifice fiecărei tehnici în parte, respectiv: gravura cu acul (pointe sèche), dăltiță (burin), apă tare (aquaforte). Spre deosebire de tiparul înalt și plan, tiparul adânc se caracterizează prin elemente imprimabile cu aceeași suprafață și cu adâncituri diferite, datorită cărora cantitatea de cerneală transferată pe hârtie va fi și ea diferită, iar în funcție de aceasta se va modifica și densitatea semnelor gravate obținute. În consecință, la tiparul adânc nu este necesară descompunerea în puncte raster pentru semitonuri, acestea
Tehnici şi maniere în gravură by Florin Stoiciu () [Corola-publishinghouse/Science/618_a_1363]
-
iar în funcție de aceasta se va modifica și densitatea semnelor gravate obținute. În consecință, la tiparul adânc nu este necesară descompunerea în puncte raster pentru semitonuri, acestea fiind realizate prin transferarea unor cantități de cerneală mai mari sau mai mici, corespunzătoare adânciturilor gravate. Aici găsim o altă categorie de semne specifice, mai fine și mai libere (nu și la dăltiță), prin care se pot obține tonuri și semitonuri și prin atributele de adâncime a șanțurilor, astfel încât materialitatea este redată mult mai nuanțat
Tehnici şi maniere în gravură by Florin Stoiciu () [Corola-publishinghouse/Science/618_a_1363]
-
nou stadiu de lucru. Forma este doar o proiecție lineară a viitoarelor materialități. Doar indicațiile de natură perspectivă amintesc de spațiul material, fără a-l defini. În detaliile alăturate se poate observa cum cerneala a fost preluată de hârtie în funcție de adâncitura șanțurilor gravate (Fig. 87, 89). În imaginea din dreapta (Fig. 90) semnul figurat este structurat inegal, cu un ușor efect de „chiuvetă”, datorită corodării puternice în placa de cupru. În schimb, în imaginea de jos (Fig. 89), semnul are structura grain-ului
Tehnici şi maniere în gravură by Florin Stoiciu () [Corola-publishinghouse/Science/618_a_1363]
-
fie prin încerneluire, fie la corodare. SPRIJINUL În gravură există locuri albe, realizate prin excavarea unor porțiuni importante ale plăcii de gravat. Scobirea lemnului în această intenție se face cu ajutorul unor scule speciale și, pentru a asigura un profil specific adânciturilor, se folosesc anumite obiecte speciale, semicilindrice, numite „sprijin”. Ele sunt confecționate, prin tradiție, din lemn de fag sau de mesteacăn, alegând fibra longitudinală. Rostul acestui reper suplimentar este acela de a asigura un unghi de atac potrivit dăltiței. În egală
Tehnici şi maniere în gravură by Florin Stoiciu () [Corola-publishinghouse/Science/618_a_1363]
-
placă de metal, cu ajutorul unui instrument ascuțit sau cu acid. Caracteristici: Semitonurile se realizează prin intersecțiile de linii ordonate sau dezordonate, dar ele mai pot fi obținute și prin transferarea unor cantități mai mari sau mai mici de cerneală corespunzătoare adânciturilor gravate. Această din urmă posibilitate reprezintă cel mai specific atribut al gravurii în adâncime. Linia este precisă și expresivă. GRAVURĂ ÎN DĂLTIȚĂ (burin) Tehnică de gravare în adâncime cu ajutorul unui instrument de gravat, compus dintr-o tijă de oțel dur
Tehnici şi maniere în gravură by Florin Stoiciu () [Corola-publishinghouse/Science/618_a_1363]
-
Suprafețele granulate se pot netezi până la lustruire completă cu ajutorul unor instrumente numite răzător și brunisor. Acestea nu mai prind cerneală sau o rețin atât cât este necesar pentru tonurile luminoase. O reaccentuare a tonurilor închise se poate realiza prin întărirea adânciturilor cu ajutorul acelor de gravat. Gravura în mezzotinto a fost inventată de germanul Ludwig von Siegen (1609-1673). Prima sa lucrare, „Portretul Ameliei Elisabetha”, datează din 1642. MODALITATE, modalități Procedeu, mijloc, manieră, metodă folosită în vederea realizării unui scop, în cazul nostru obținerea
Tehnici şi maniere în gravură by Florin Stoiciu () [Corola-publishinghouse/Science/618_a_1363]
-
Soiurile avizate din 2001, Crina și Esențial sunt sensibile la fusarioză. 1.1.5.Mucegaiul de zăpadă Micronectriella(Calonectria) graminicola Boala este semnalată în iernile cu depuneri mari de zăpadă, pe tarlalele unde terenul nu a fost nivelat și există adâncituri sau, pe terenurile joase din luncile râurilor. Simptome. Ciuperca atacă baza plantelor de grâu sau alte cereale păioase și frunzele ce sunt dispuse în rozetă la suprafața solului. La baza plantelor ciuperca produce zone mici brunificate, alungite de-a lungul
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
a limbului foliolelor. Porțiunile de limb brunificate, necrozate se pot desprinde, așa încât frunzele apar sfâșiate. Păstăile atacate prezintă pete circulare sau eliptice, de 4-5 mm, în dreptul cărora țesuturile sunt adâncite iar pe margine se observă o zonă brun roșiatică. În adânciturile de pe cotiledoane, tulpinii sau păstăi se formează pernițe roz, mucilaginoase (fig. 37). Păstăile atacate rămân sterile sau formează boabe cu pete brune sau cafenii. Transmitere-răspândire. Ciuperca rezistă în resturile de plante bolnave și ca miceliu în sămânță, care este și
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
Simptome. Ciuperca atacă numai tuberculii, pe care produce pustule de culoare brună, de diferite dimensiuni. La început sunt mici, până la 2 mm în diametru și acoperite de o membrană subțire de celule moarte.Pustulele (bășicuțele) se sparg și apar mici adâncituri pline cu un praf galben-brun. În solurile umede leziunile se adâncesc, pustulele se unesc și apare forma canceroasă a bolii. Datorită creșterii neuniforme a țesuturilor și a colorării lor în brun-negru, această formă se poate confunda cu atacul de râie
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
Acimovic, 1965), iar în România Mariana Târcomnicu și col. o semnalează în anul 1971. Simptome. Ciuperca atacă toate părțile aeriene ale florii soarelui începând cu zonele tulpinii din apropierea prinderii frunzelor. La locul de prindere a cozii frunzei, în acea mică adâncitură unde pe vreme umedă se acumulează apă, apare o pată brună, țesuturile crapă și se usucă. Pe pălării în dreptul petelor, țesuturile se înmoaie și putrezesc, așa încât întreaga inflorescență este sfărâmicioasă, cu puține seminte seci și șiștave (fig. 73). Transmitere-răspândire. Transmiterea
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
alternanțe de culori verzi (zone sănătoase) cu zone brune-roșiatice. Frunzele pătate se veștejesc, se brunifică și se usucă, iar ca urmare capsulele rămân mici, neuniforme și conțin semințe albicioase, șiștave, zbârcite, ușoare, cu suprafața lipsită de luciu și cu mici adâncituri. Tulpinile atacate, brunificate, sunt sfărâmicioase, conțin fibre fragile și ca urmare se fracturează în perioadele cu vânturi puternice. Transmitere-raspândire. Transmiterea ciupercii de la un an la altul se face prin miceliul din semințe și prin conidiile rămase pe resturile vegetale, care
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
inflorescențe, plante ce manifestă simptome de decolorare și ofilire. Ofilirea evoluează foarte rapid și în câteva zile tulpina prezintă pete brune, este strangulată și se rupe. Tulpinile au pete lungi de 25-30 cm, cu crăpături în țesuturi și chiar cu adâncituri evidente prin care se vede măduva. După irigarea culturii din aceste răni se scurge un lichid bacterian vâscos, de culoare albicioasă. Secțiunile în tulpini evidențiază brunificarea măduvei și a vaselor conducătoare. Transmitere-răspândire. Pătrunderea bacteriei în plantă se face prin rănile
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
Yowa în 1927 însă acum este răspândită în America de Nord, Europa și Australia, la noi fiind citată de E. Rădulescu încă din 1949. Simptome. Boala apare la ceapă începând de la frunzele bazale care devin plate, manifestă dungi striuri galbene și prezintă adâncituri succesive care i-au dat denumirea de "boala urmelor de degete". Frunzele atacate se culcă la pământ, iar cepele rămân mici și nu rezistă la păstrare în timpul iernii, putre zind sau încolțind mai devreme. În culturile semincere, tulpinile florifere de la
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
de dezvoltare, ciuperca nu mai formează pălăria cu picior, ci un corp îngroșat, pufos, de culoare cenușie sau roz, acoperit parțial cu un puf alb. Dacă atacul intervine mai târziu, apar pălării dar acestea sunt deformate, mici, cu proeminențe și adâncituri pe suprafața lor și cu multe pete brune (fig. 140). Transmitere-răspândire. Curenții de aer, insectele și nematozii duc sporii acestui patogen ce este adus în cultură odată cu substratul dezinfectat necorespunzător. Prevenire și combatere. Dezinfecția spațiilor de cultură se face cu
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
circulare, de 1 mm în diametru, de culoare roșiatică, cu tendință de a deveni brunii și cu aspect umed. Lichidul care apare la suprafața petelor, are o culoare ușor gălbuie. Atacul timpuriu pe fructele tinere, determină apariția unor deformări și adâncituri pline cu bacterii. Țesuturile pulpei fructelor prezintă numeroase crăpături mici localizate în dreptul petelor. Fructele își pierd valoarea comercială sau pot să putrezească datorită instalării și a altor ciuperci, ce pătrund în interiorul pulpei. Pe lăstarii tineri atacul acestor bacterii produce pete
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
mari în primăverile și verile bogate în precipitații. Simptome. Atacul se manifestă pe frunze și uneori pe ramuri și fructe. Imediat după dezmugurire, frunzele tinere încep să prezinte pe partea superioară bășicări și gofrări, cărora le corespund pe partea inferioară, adâncituri (fig. 166). La început frunzele au o culoare roșiatică, pentru ca mai târziu acestea să capete o nuanță gălbuie. Frunzele atacate sunt mai mari decât cele sănătoase. Pe partea inferioară, în dreptul porțiunilor bășicate, apare un strat catifelat, fuctificațiile cuiperci cu spori
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
circulară, de până la 2-3 cm în diametru. Pe partea inferioară a frunzelor, în dreptul acestor pete, apar fructificații punctiforme cu spori, de culoare cafenie-închis, așezate în cercuri concentrice. Fructele atacate prezintă pe coaja verde pete brune, care se adâncesc și în adâncituri apar fructificații ale ciupercii sub forma unor punctișoare negricioase. Dacă atacul pe fructe este timpuriu, ciuperca poate ajunge până la miez, pe care îl înnegrește. Atacul pe lăstari are mai mică importanță; pe aceste organe ciuperca produce pete brune alungite în dreptul
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
de culoare roșiatică. În atmosferă umedă, zonele afectate putrezesc, sunt afectate toate frunzele și plantele se frâng de la bază. Tuberobulbii infectați au pe cămăși pete ovale, brune apoi negricioase. Pulpa afectată are țesuturile distruse, rămân numai vasele conducătoare și apar adâncituri gălbui, de 3-10 mm în diametru și 2-3 mm adâncime. Țesuturile atacate pe timp uscat devin tari, lucioase și se pot scoate ca un dop. Pe timp umed tuberobulbii sunt lucioși, mucilaginoși în zona afectată. Transmitere-răspândire. Bacteria se transmite prin
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
mici de decolorare ce cu timpul evoluează în pete brune și apare uscarea frunzelor. Florile plantelor bolnave prezintă pete de decolorare, deformări și nu ating dimensiunile normale, iar pistilul depășește în înălțime petalele. Tuberobulbii prezintă pete ruginii în dreptul cărora apar adâncituri în țesuturi, zone ce vor fi ușor infectate cu ciuperci saprofite de sol. Transmitere răspândire. Răspândirea virusului se face prin afide dar și direct prin sucul rămas pe cuțitele de recoltat flori sau pe mâinile muncitorilor. De la un an la
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
la lustru, emisferic la un capăt, avînd un mijloc de fixare de calota inferioară, descrisă în secțiunea 5.1.1.(e), la celălalt capăt. Totuși, axul poate avea atașat un lagăr hidrodinamic. Cupă este sub formă de pastilă, cu o adîncitura emisferica pe una din fete. Aceste componente sînt adeseori livrate separat de amortizor. c) Pompe moleculare ... Cilindri special concepuți sau pregătiți, avînd caneluri interne elicoidale, prelucrate mecanic sau extrudate, si găuri prelucrate mecanic. Dimensiunile tipice sînt după cum urmează: diametrul intern
ORDIN nr. 40 din 11 iunie 1991 privind regimul de control al exporturilor de materiale, substanţe chimice, agenţi biologici, tehnologii, instalaţii şi componente ale acestora care ar putea contribui la proliferarea armelor nucleare, chimice şi biologice, precum şi a rachetelor purtato are de asemenea arme. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107552_a_108881]
-
băiatul în picioare simulează efortul abstractiv, se pregătește să fumeze, maimuțărim în grup, cu simț de răspundere, Mesajul, maimuța cabotină, la Grădinari opt călători în anfiladă reformați pedeștri, cîmpurile de mare cultură, fac și oamenii ce pot, terenuri de floarea-soarelui, adîncituri, pădure, ocara trenului se acoperă de grupul de dialog social " Trei cîini de la Vadu Lat GDS", privirile spre locomotivă, spre ultimele vagoane, iar unul caută încoace, ne-am împotrivit mereu, simbioza cu omul împotrivire este, ba, în mintea noastră cîinească
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
casei Tale mă mistuie, pumn de maci aprinși în linia paralelă, secunda de Bărăgan din munți, muncă de clăbucete pe zare, plaiuri cu presărări de arbori fug în partea netedă, afundul depresiunii, parcelă de cînepă, cultură suspectă, Punct Oprire Nădejde-Sat adîncitura pîrîul instigator la pădure-galerie tropicală, prim sat compact de depresiune, țuguiul bisericii, zidul alb în turn, Mihăileni este semnătură finală, scrie pe geamul ușii blocate care încheie garnitura, înapoi lungesc vîrful de oțel al șinelor, doar îndepărtarea ferește de împunsătura
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
terasament, km 55+600 vegetația în tendința ce scapă mineralului, lume în profiluri de moment, stația Meri tot versant în amestec, foioase-conifere, impiegatul de mișcare, om și arborescență mistuie clădirea stației dintre ei, cîștigători cît obiectele staționează în prezent, biserica adîncitură cu tot cu vîrful clopotniței, pîrîu, umbrele caselor, tunel la anii cărbunelui din Valea Jiului, dublați în altul, scăzămînt panta nedepășită, tunelul în arc înmormîntarea planului luminii să scape de om, mîntuitoare în sine, km 66+400 tunel lung, trece cu vrăji de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]