538 matches
-
titlul de Rege al României nu este decât continuarea aceleiași suveranități. Regele este, în mod mai precis, mai exact și mai bine definit, aceea ce era Domnul României, în mod vag și nedeterminat. Nici dreptul, nici exercițiul dreptului nu se adaogă, nu descrește. O altă considerațiune este că Regatul nostru nu aduce cu sine dificultăți cari ar rezulta din modificări de fruntarii sau întinderi de teritorii. România Regat continuă a fi în aceleași limite, cu aceeași întindere de teritoriu ca și
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
și mai nainte, de a se afla în cele mai bune relațiuni cu toate Puterile și de a urma calea cea mare a națiunilor civilizate. (Aplauze.) Pe lângă aceste explicațiuni ce, ca ministru din Afară eram dator să dau, mai pot adăoga că proclamarea regalității, că regularea acestei consecințe a independinței noastre, că această întărire a principiului monarhiei noastre ereditare, constituie o garanție mai mult ce noi oferim pentru stabilitate și ordine pe Dunărea-de-Jos. De aceea eu mă lingușesc a crede că
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
drăguț și te gândești la noi. Te rog să nu iei În nume de rău că nu ți-am răspuns mai curând, dar ne lăsăm răpiți de una, de alta și nici nu știi cum trece timpul, fără să mai adaog că suntem din firea noastră și greoi la scris - amândoi. Prea multe lucruri despre noi nu am a-ți spune, deoarece ne petrecem timpul mai mult În casă, soțul meu cu scrisul și lecturile, eu, mai puțin cu acestea și
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
izbutit să-l găsesc. Răspunsul lui e Îmbucurător: Am găsit Înțelegere deplină. Păstrează o vie amintire poetei Andriu. Posedă manuscrise foarte interesante de la dânsa. E dispus să le Împărtășească Muzeului Împreună cu acea „caracterizare” a poetei așa cum doriți Dvs. Mi-a adăogat că cunoaște el și familia sa și prețuiește În mod deosebit pe o nepoată a poetei, nepoată pe care o Întâlnește foarte des În familie. Mi-a făgăduit să-mi remită un plic care va conține ceea ce doriți. Cum Însă
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
scriu cu creionul, dar sunt În grădină și caut să mă bucur de primele raze ale soarelui. Aș putea zice, aceste sunt zile care seamănă a primăvară. Când În suflet trăiește un complex de senin și de relativă mulțumire, omul adaogă surâsul primăverii peste ele și trăiește Înainte pe drumul unui apus de viață, sau chiar pe poteca vieții În plinul ei, pentru că nu este timp să te mai uiți Înapoi. Poate că la ora aceasta când scriu, mata ești Într-
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
invadează Încă. Te supăr cu multe, dragă d le Dimitriu. Cu toată prietenia și mulțumiri Îndatorate, V. Tempeanu </citation> <citation author=”TEMPEANU Virgil” loc=”Buftea” data=”6 mai 1970” desc=”C.P.”> Dragă domnule Dimitriu, În „Ist. lit. germane” trimisă am adăogat un bilețel, prin care te rugam să-mi comunici, ce e la Flt., căci d. Havriș, care-mi răspundea atât de prompt altădată, nu mai Îmi scrie nimic. E vorba de Anuarul festiv, pe care-l pregătea; dar văd că
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
și nu puteau. Eu am zis: Mi-l dai degeaba dacă-l ridic eu? Îl dau! Atunci am pus mâna pe un drug, l-am trecut dedesupt și l-am înnalțat în picioare... "Nu, nu-l dau!" țipă meșterul. Apoi adaogă: "D-ta ai să trăești mai mult decât monumentul acesta". Când eram la stână, era acolo un cioban de care toți se temeau: că el singur ridicase un butuc de fag, o curmătură, pe care zece oameni nu putuseră s-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
de trecerea ofițerilor. Cum trecem de Lespezi, încep a rămânea în urma coloanei soldați osteniți, pe când șiragul lung și negru, se înmlădie după cutele pământului cu tremurătoare luciri metalice în soarele fierbinte. Doctorul răcnește la cei ce rămân șchiopătând în urmă, adaogă la răcnete o dialectică cazonă destul de înflorită cu metafore și comparații, apoi îi trimite la căruțele din urmă pe cei mai slabi, iar pe alții îi ușurează de ranițe și arme. Un bărbat tânăr, fără mustață, din Deleni, gemând cere
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
saltă în râs burta. Ce dracu au frate cu metrii și chilometrii prin pustiurile astea?" În sfârșit întrebăm pe al patrulea, care e întovărășit de al cincilea: "Mult, mult până la Hârlău?" Al patrulea răspunde: "Tot mai este oleacă..." Al cincilea adaogă: Nu mai este așa de mult Cam cât? întreabă doctorul. Iaca la vre-un ceas jumătate zic amândoi, al patrulea ș-al cincilea. Cu căruța ori cu piciorul? întrebăm. Apoi tot una e, răspunde al patrulea, că nu-i așa
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
sat, și-și juca în tunică și pe șolduri trupul voinic. Am văzut și pe nevasta mortului. Tânără, foarte tânără, cu o durere de care sunt sigur că-n foarte scurt timp se va consola. Și aici se închee întâmplarea. Adaog că la masă nimeni nu mai vorbește despre dânsa. Toți vin flămânzi și însetați. La 30 August a fost mare paradă a diviziei, cu defilare și cu patru muzici care cântau odată, după ce s-a făcut un parastas în amintirea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
creditul. La împlinirea afacerii omul n-are cu ce împlini arvuna. Atunci intervine un oarecare și-l sfătuește ca să nu piardă arvuna să cadă la învoeală, și să piardă jumătate adică 30-40 de mii de lei, ș.a.m.d. Mai adaogă exploatarea muncitorilor, socotelile la învoeli, ș.c.l. 13 Octomvrie Crahul Coca Miclescu. Omul acesta a fost prefect supt un guvern oarecare. A avut afaceri de tot felul. Are moșii pe care le-a cultivat ori nu le-a cultivat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Unul, c-un cal de toată frumusețea, care a fost prețuit 800 de lei, grăește oftând: L-am hrănit de mic și l-am râdicat eu. Da-l dau cu toată inima, pentrucă trebue! Apoi, sărutându-și cu lacrimi calul adaogă: de-acu Dumnezeu știe dacă s-o mai întoarce și l-oi mai vedea! O babă sărmană a venit c-o iapă singurul ei ajutor, cu care-și ținea casa și-și hrănea nepoții. A dat-o fără să spue
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
care a produs enterita, pe dânsul l-a lăsat nepăsător și rece. Doctorul, care a îndrăznit să facă această observație, că stomahul chiar al unui țăran, nu poate digera asemenea alimente, a fost pedepsit cu închisoarea, și d. colonel a adăogat că soldatul, dacă vra să mânânce grâul fără coajă, n-are decât să-l curețe cu cuțitul ori cu baioneta de hoaspa lui. Rechizițiile făcute banditește, trupa tratată ca o turmă de robi, omul acesta nu mai poate sta la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
vra să mânânce grâul fără coajă, n-are decât să-l curețe cu cuțitul ori cu baioneta de hoaspa lui. Rechizițiile făcute banditește, trupa tratată ca o turmă de robi, omul acesta nu mai poate sta la locul lui, a adăogat d-rul N.; trebuie adus înaintea justiției... Când am văzut Dunărea, la 13 A., eram împreună cu sublocot. Stoenescu, om în vârstă de 41 de ani, care a suferit mult în această campanie, pe când Săvescu și alți fasonei, făceau curte cucoanelor la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
lăsându-se un ceas. Apoi se scoate untul și se spală. Mastic pentru lipit porțelanurile și faianțele. Brânză de vacă în var stâns: amesteci până se face alifie. Cu asta lipește bine părțile stricate, apăsându-le. (Eu știam că se adaogă albuș de ou). Oțet Estragon. Zece litri oțet. Se pune în el 300 dramuri cozi de ceapă; 300 dramuri tarhon, 180 dramuri usturoi, 100 de cuișoare; 35 dramuri floare de soc și tot atâta mintă. Se ține la soare 10
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Estragon. Zece litri oțet. Se pune în el 300 dramuri cozi de ceapă; 300 dramuri tarhon, 180 dramuri usturoi, 100 de cuișoare; 35 dramuri floare de soc și tot atâta mintă. Se ține la soare 10 săptămâni. Apoi se mai adaogă 2 oca de oțet. Se strecură și se așează în sticle bine astupate. Rachiu. Pune într-o sticlă de rachiu nou 5-6 picături de amoniac, astupă și tulbură tare. Acidul din rachiu se neutralizează și rămâne un gust foarte bun
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
coapte. După ce vor fierbe bine, trece-le prin sită, ca să le alegi de coajă și de sămânță. Sosul obținut, pune-l într-o tingire în care de mai înainte se găsește 1 litră de zahăr la fiecare ocă de sos; adaogi sare, piper, cuișoare și fierbe până ce se îngroașă ca o povidlă. Atunci se pune în cutii și se astupă bine. Ca să nu încolțească cartofele, le pui în pod la începutul primăverii într-o pătură subțire. Ca să cureți garafe pune în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Că economia este mama virtuților domestice și ea începe dela haine; 3. Că e neînțeles cum s-a putut trăi atâta vreme cu păr lung când părul scurt e așa de higienic și comod. Chiar dacă nu mi-ar sta bine, adaogă doamna, găsesc că-i mai comod așa. Nu-i vorba aici de modă; ci de higienă. Vrai să spui că nu-mi stă bine? Ba da, ba da, zice soțul repede, căci și el e grăbit. Are un consiliu la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Cehoslovacii n-au fost și nu sunt scutiți de ele. Năcazuri la fel sunt și în Bucovina și în Ardeal unde s-a creat cuvântul "regățean". Mai trage în cumpănă și însăși criza prin care trece întreaga Europă. Se mai adaogă în sfârșit, în Basarabia, ș-așa zisa propagandă a sovietelor, care nu-i o vorbă goală. Ani și ani, după unire, au lucrat subteran agenți comuniști pretutindeni, căutând să exagereze stările de lucruri și să învenineze raporturile dintre frații din
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
la mizeria lor interioară căreia doctorii îi dădeau un nume latinesc. S-au dus toți și s-au dus toate pe o cale ne-nturnată. S-au dus ca apele. Se macină și stâncile; trebuie grija necontenită a meșterilor pietrari să adaoge ciment și a altor meșteri care sprijină povârnișurile râpelor, pentru ca să mai rămâie, pe câțiva ani și câteva clipe, pomenirea trecătoare a acelor măriri căzute. Când toate se vor nărui, va fi rămas totuși ceva, o imagine și un fir de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Iorga; trebuie să recunoaștem că blăstămăția lor privește scene și expresii nu prea cuviincioase, pe care le caută și le urmăresc oamenii serioși și gravi). Dumnezeul d-lui Iorga a devenit în ultimul timp și puțin guvernamental. Unii îndrăznesc să adaoge și calificativul profitabil. Între două iluzii despre veșnicul necunoscut, e mai bine să te oprești la cea practică. Sau e bine să faci ca teologii, care afirmă cu preciziune ceia ce nimene nu poate ști, pentru a adăogi aceste afirmații
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
totdeauna o prețuire și un respect etc. Se întrec oamenii în respect și stimă ceeace mă face să cred: 1) că n-am făcut rău nerăspunzând la feluritele atacuri de acum trei ani; 2) că încep a îmbătrâni. Se mai adaogă o considerație: că oamenii noștri amestecă, fără voie poate, ori poate ingenios, sentimentalismul firesc neamului cu interesele lor. Asară, am fost la masă la d. Gh. Oprescu, profesor universitar, membru corespondent al Academiei. O casă plină de tablouri, stampe, obiecte
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
raporturile cu România și de chestia Basarabiei. Că d. M. a spus că Basarabia nu poate fi pricină de războiu, e adevărat, și R. considera asta ca un avertisment pentru România ca să rămâie în neutralitatea de până acum. A mai adăogat un lucru, pe care ziarele noastre nu l-au reprodus: că Rusia ( a zis d. M.) nu aprovizionează Germania cum se spune; România în schimb face acest lucru într-o mare măsură (acesta ar fi sensul, nu cuvintele). S-a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
trebuie să fiu îndrăzneț." (Duguesclin). Mirabeau slut și șchiop n-a întâmpinat rezistență la femei. Nu se cunoaște puterea urâțeniei mele", obișnuia el a spune. Va ajunge departe: crede tot ce spune." Mirabeau despre Robespierre... Viața se îmbunătățește dacă se adaogă plăcerile fizice la cele spirituale. (La Roche?) Sunt unii gazetari care, ca cioroii care fură obiecte heteroclite, adună din cărți și reviste pasagii și idei, ca să le întrebuințeze în articolele și eseurile lor. Sunt și scriitori care fac asta: cei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
prefac lucrurile neînsuflețite și oameni. Cei care au câștigat astăzi cel mai mare și mai înfricoșat război al Istoriei vor izbuti, mâni, o victorie pașnică mai hotărâtoare pentru binele omenirii. Mă simt mișcat presimțind această "facere" nouă ce se va adăoga definitiv la totalitatea zidirii dintăi; mă închin gânditorilor cutezători care au putut alege calea adevărului în întunericul și confuziunea lumii de ieri. * Eterna scenă a vieții și morții. În preajma poetului, între ruini și morminte, doi tineri se îndrăgostesc. Trec două
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]