1,732 matches
-
antrenează/implică, considerăm noi, conceptul de creier total. Acesta presupune dezvoltarea tuturor celor patru sectoare cerebrale și acțiunea în funcție de necesități conform modalității de funcționare cognitive implicate de situația respectivă. Deoarece, după autoare, cea mai importantă calitate a liderului modern este adaptabilitatea, capacitatea de a utiliza competențe diferite în funcție de situațiile și nevoile organizației. Liderul modern nu este un lider de autoritate și de putere sau bazat uneori pe o carismă abuzivă, ci un lider „de inimă” care respectă mai mult oamenii și
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
boli profesionale etc. Consecințele răspunsului la stres pot fi distructive (distres: de exemplu scăderea performanțelor, insatisfacție, tulburări sau boli psihosomatice, de inimă și chiar colaps și moarte) sau benefice (eustres: stare de bine și de sănătate robustă, asociată cu flexibilitate, adaptabilitate, toleranță și performanță înaltă). Există în literatura de specialitate și termenul de stres benefic sau de oportunitate, care se referă la situații sau evenimente profesionale valorizate pozitiv, dar care acționează de fapt ca stresori (de exemplu, promovarea în funcție). Efectele
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
relaționare creativă cu stările de teamă, durere și dorință. Apariția conceptului a fost legată de surprinderea produsă de cercetători, care au relevat că un coeficient înalt de inteligență academică nu asigură, în mod automat, un grad ridicat de succes și adaptabilitate la viața de zi cu zi. Sternberg a rugat oamenii pe stradă să descrie o persoană inteligentă și a conchis că în acest scop trebuie avute în vedere și alte tipuri de abilități, care au fost inițial relaționate cu inteligența
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
Salovey, apud Roco, 2001). Cercetătorul israelian Reuven Bar-On, în urma studiilor de peste 25 de ani, grupează componentele inteligenței emoționale în: aspectul intrapersonal (conștientizarea emoțiilor, optimismul, respectul pentru propria persoană, autorealizarea și independența), aspectul interpersonal (empatia, relațiile pozitive, intimitatea, afecțiunea, responsabilitatea socială), adaptabilitatea (rezolvarea problemelor, testarea relației trăire-realitate, flexibilitatea emoțională, cognitivă și comportamentală), controlul stresului (toleranța la stres și controlul impulsurilor) și dispoziția generală (fericirea și optimismul). Măsurarea acestor dimensiuni conduce la coeficientul de emoționalitate (QE) (Reuven Bar-On, apud Roco, 2001). În fine
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
aptitudini necesare arată după cum urmează: • Un bun cercetător al cazurilor trebuie să poată pune Întrebări relevante - și să interpreteze răspunsurile. • Cercetătorul trebuie „să știe să asculte” și să nu cadă În capcana propriilor ideologii sau prejudecăți. • Cercetătorul trebuie să manifeste adaptabilitate și flexibilitate, astfel Încât noile situații Întâlnite să fie văzute ca oportunități, nu ca amenințări. • Chiar și În studiile explorative, cercetătorul trebuie să cunoască foarte bine problemele studiate, fie că este vorba de o orientare teoretică sau de una politică. Acest
Studiul de caz. Designul, colectarea și analiza datelor by Robert K. Yin () [Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]
-
fel se pot obține perspective importante. „Ascultătorii” mai puțin buni probabil nici nu Își vor da seama că se poate citi și printre rânduri. Alte inconveniente ar fi o minte mai puțin deschisă sau pur și simplu o memorie proastă. Adaptabilitatea și flexibilitatea Foarte puține studii de caz vor fi efectuate exact așa cum au fost plănuite inițial. Inevitabil, va trebui să faceți modificări mai mari sau mai mici, de la nevoia de a urma un fir neprevăzut (schimbare potențială minoră) până la necesitatea
Studiul de caz. Designul, colectarea și analiza datelor by Robert K. Yin () [Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]
-
desfășurării studiilor de caz este că cercetătorii schimbă direcția fără a ști că designul lor inițial nu era potrivit pentru investigația respectivă, făcând astfel loc multor goluri și biasuri. Așadar, trebuie subliniată mereu nevoia de a menține un echilibru Între adaptabilitate și rigurozitate (nu rigiditate). Cunoașterea problemelor studiate Desigur, principalul mod de a rămâne concentrați asupra obiectivului dumneavoastră este de a Înțelege foarte bine scopul investigației de la bun Început.Fiecare cercetător trebuie să Înțeleagă aspectele teoretice sau de politică, deoarece trebuie
Studiul de caz. Designul, colectarea și analiza datelor by Robert K. Yin () [Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]
-
a reduce aceste practici la un set de reguli pe care un funcționar să le poată nu numai Înțelege, ci și aplica. și chiar dacă practicile ar putea fi codificate, documentului rezultat i-ar lipsi o mare parte din flexibilitatea și adaptabilitatea acestora. Circumstanțele care ar putea determina o nouă ajustare sunt prea numeroase pentru a fi anticipate și cu atât mai puțin descrise clar Într-un cod de reglementare. Un asemenea document n-ar face decât să paralizeze un proces viu
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
constituie mijloace de expresie destul de puternice, În limita scopurilor mărginite pentru care au fost concepute. Însă limba per se nu este destinată doar unuia sau a două obiective, ci constituie un instrument general, adecvat unui șir nesfârșit de utilizări, grație adaptabilității și flexibilității sale. Istoria Însăși oferă unei limbi moștenite o gamă de asocieri și Înțelesuri ce Îi asigură plasticitatea. La fel, și un oraș poate fi clădit de la zero, Însă cum nici un individ sau comitet nu va putea vreodată să
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
explică În mare măsură situația, atunci aceia care elaborează regulile și tehnicile și-au sporit și ei substanțial puterea, diminuând-o, proporțional, pe a celorlalți. Dacă reușesc, cultivatorii cu un Înalt grad de autonomie, pricepere, experiență, Încredere În sine și adaptabilitate sunt Înlocuiți de agricultori ce urmează, pur și simplu, niște instrucțiuni. Această atenuare a diversității, mișcării și vieții reprezintă, dacă e să folosim termenii lui Jane Jacobs, un fel de „taxidermie” socială. După cum arată van der Ploeg, noul genotip de
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
casă unde respectiva activitate este desfășurată continuu, ceea ce echivalează cu o lungă ucenicie. Acest tip de familiarizare cu o ocupație poate să favorizeze mai degrabă conservarea unor competențe decât inovația, Însă orice formulă care exclude sau elimină experiența, cunoștințele și adaptabilitatea mētis-ului riscă să devină incoerentă și să eșueze. Pentru a Învăța să vorbești În propoziții coerente, este nevoie de mult mai mult decât de reținut regulile gramaticale. Relația dintre mētis, epistemă și tehne Pentru greci, și În special pentru Platon
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
interacționează. Aldo Leopold a surprins În următoarea frază spiritul prudenței ce se impune: „Prima regulă a unui tinichigiu isteț este să nu piardă nici o bucățică”. Planificați ținând cont de posibilele surprize. Alegeți planuri care vă permit o cât mai mare adaptabilitate la neprevăzut. În cazul proiectelor agricole, aceasta poate Însemna alegerea și pregătirea pământului astfel Încât pe el să poată fi cultivate mai multe specii. În materie de arhitectură, ar Însemna includerea În designul casei a flexibilității necesare adaptării la modificarea structurii
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
reducerea biodiversității) se acumulează cu mult Înainte ca activitatea să devină neprofitabilă din punct de vedere strict al profiturilor și pierderilor. Cam același lucru se poate, cred, spune despre instituțiile umane, punând În contrast fragilitatea instituțiilor rigide și unifuncționale cu adaptabilitatea formelor sociale mai flexibile, multifuncționale și descentralizate. Atât timp cât mediul În care operează o instituție rămâne repetitiv, stabil și previzibil, procedurile rutiniere fixe se pot dovedi excepțional de eficiente. În majoritatea economiilor și activităților umane, Însă rareori se Întâmplă astfel, iar
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
majoritatea tipurilor de contabilitate economică. S-a vorbit mult și despre afacerile de familie relativ complexe din Emilia-Romagna (Italia) care au prosperat de-a lungul a generații Întregi pe o piață a textilelor extrem de competitivă datorită rețelelor de susținere reciprocă, adaptabilității și unei forțe de muncă foarte competente și devotate. În același timp, afacerile de familie sunt și bine integrate Într-o societate locală atent studiată, cu o viață asociativă și aptitudini civice ce durează de secole. Aceste firme și societățile
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
cauze situaționale și dispoziționale); procesele care constituie unitatea interpretativă (stagiu, pas, perioadă, fază; cicluri, spirale, secvențe); consecințele unității analitice. Momentul final este și el la fel de important. Analizarea și redactarea: CUM (introducere, prezentarea relațiilor și a intrării În context; probleme de adaptabilitate și descrierea propriilor sentimente; modul de culegere a informațiilor; descrierea metodologiei); stilul asumat: metaforic, generic, ironic, detașat etc. Toate devin funcții ale studiului calitativ, preocupat nu numai de obiectivitatea analizei, ci și de gradul de receptabilitate al informațiilor, adaptat pe
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
Ralea și românul generic - foarte bun insertul tău despre românul generic - te referi la perspectiva mitică a lui Blaga și la cea mitizantă a lui Ralea, pe care le caracterizezi ca modele ale rezistenței În istorie, ce probează, consideri tu, adaptabilitatea românului, autoconservarea, felul lui de a supraviețui ș.a.m.d. Toate acestea Îl fac pe român să facă față oricărei tranziții. De ce nu ar fi lucrul acesta valabil și de la 1990 Încoace? De ce ar fi valabilă adaptabilitatea românească doar Înainte de
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
probează, consideri tu, adaptabilitatea românului, autoconservarea, felul lui de a supraviețui ș.a.m.d. Toate acestea Îl fac pe român să facă față oricărei tranziții. De ce nu ar fi lucrul acesta valabil și de la 1990 Încoace? De ce ar fi valabilă adaptabilitatea românească doar Înainte de 1989? Referințele tale sunt exclusiv Blaga și Ralea. De ce nu consideri că adaptabilitatea românului generic, pe care o numești foarte frumos, de altfel, „un model al rezistenței În istorie”, nu ar fi ea valabilă și din/după
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
Îl fac pe român să facă față oricărei tranziții. De ce nu ar fi lucrul acesta valabil și de la 1990 Încoace? De ce ar fi valabilă adaptabilitatea românească doar Înainte de 1989? Referințele tale sunt exclusiv Blaga și Ralea. De ce nu consideri că adaptabilitatea românului generic, pe care o numești foarte frumos, de altfel, „un model al rezistenței În istorie”, nu ar fi ea valabilă și din/după 1990? Marius Jucan: Am evitat termenul postcomunism deoarece e plurivoc. Privind „rezistența În istorie”, am folosit
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
e mai puțin elaborat, dimensiunile o arată. Este interesant tocmai pentru ideea de continuă negociere, ca un fel de continuă tranziție. Dacă pornim de la modelul Ralea, am putea spune că românul generic, pentru a folosi acest termen, e construit din adaptabilitate și acomodare. Ralea face o deosebire Între a te adapta și a te acomoda. A te adapta Înseamnă a proba o anumită inteligență și o anumită ingeniozitate, pe când acomodarea e mult mai instrumentală. Nuanțele ar merita o discuție aparte, dar
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
Ruxandra Cesereanu: Mai este o Întrebare la care nu mi-ai răspuns. Vorbind despre perspectiva mitizantă a lui Blaga și cea relativizantă a lui Ralea În ce privește românul, le caracterizai ca modele ale rezistenței În istorie și probai prin ideea de adaptabilitate instinctul de a supraviețui În orice condiții, spiritul de autoconservare ș.a.m.d. În ce măsură consideri că se poate vorbi și actualmente de un asemenea model al rezistenței În istorie, chiar Înăuntrul acestei tranziții (continue)? Se poate vorbi despre o asemenea
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
decât un conducător ambițios”. Raporturile cu Occidentul Europei și perpetua chestiune a sincronizării: „Dumneata vorbești de parcă ai trăi în vestul Europei! Aici, la noi, trecutul se uită foarte repede și se repetă foarte des.” Personalitatea proteică, fascinantă în permanenta ei adaptabilitate a lui Ion Ghica: „Jean Ghica est de ces morts qu’il faut tuer sans cesse. Crezi că l-ai strivit o dată și reapare de două ori mai puternic.” Ion Ghica este de altfel nu numai personajul central, ci și
DUMITRIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286916_a_288245]
-
elitei economico-administrative ale guvernării anterioare - iar ele s-au soldat cu arestări și condamnări -, toate aceste „schimbări” nu au afectat cu nimic mecanismul de transferare de fonduri publice către capitalul privat autohton prin intermediul creditelor bancare. A doua dovadă de excepțională adaptabilitate a capitalului autohton la schimbarea mediului în care acționa a oferit-o chiar desființarea Bancorex. Capitaliștii autohtoni au făcut toate eforturile pentru a transforma ceea ce sigur reprezenta o pierdere - măcar de natură instituțională - într-o sursă de câștig. Oportunitatea care
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
la feminitate, dintre care 29% băieți și 21% fete. Faptul că multe persoane depășesc rigiditatea tradițională în identificarea de sine a rolurilor de sex prin modelul androgin poate duce la beneficii, în primul rând printr-o mai mare flexibilitate și adaptabilitate comportamentală (Jose, McCarthy, 1988). Cercetările au evidențiat consecințe pozitive și asupra prețuirii de sine (Whitley, 1988). A fi tare atât în domeniul masculinității, cât și în cel al feminității înseamnă a fi valoros și a te prețui ca atare (self
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
istoria (adică tot o sursă culturală). După opinia lui, psihologia poporului român se situează echidistant „între voluntarismul activist al Apusului și pasivitatea fatalistă a Orientului”. Influențele venite din ambele părți „s-au topit formând o sinteză nouă, de echilibru”, numită adaptabilitate. Aici sunt descoperite principalele trăsături definitorii, prin acest echilibru „ne deosebim de toată lumea Orientului, dar și de aceea a Apusului”. Dezvoltând ideea adaptibilității, devenită „arma noastră de luptă în existență”, R. constată „spiritul nostru tranzacțional”, bunătatea, toleranța, lipsa dorinței de
RALEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289120_a_290449]
-
la nivel global, organizațiile cu mulți nou-veniți, unii care învață lent și alții cu o inteligență crescută (care sunt mai îndemnați să devieze de la schemele organizaționale atunci când iau contact pentru prima dată cu acestea), pot să posede avantajele aduse de adaptabilitate, deoarece este de presupus că ele au tendința de a-și modifica schemele. Multe teorii privind asimilarea organizațională poziționează această problemă de-a lungul primelor zile petrecute în noul post, moment în care cei nou-veniți sunt mai implicați în „luarea
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]