581 matches
-
și despre volumul lui Grigore Șoitu pe care îl comentăm aici - inversînd rolurile: Angela Marinescu întreabă și Cornel Regman își definește opțiunile estetice. E reprodus și comentat un fragment dintr-un caiet de versuri din secolul XIX (evident, autentic) etc. Addenda amestecă, pe lîngă fragmente (pseudo-)critice, și definiții stranii pentru cuvinte neobișnuite: "birlic - bancnotă de 1 dolar american", "intitluit - ascuns în titlu", "revlon - puțin gudron", "tăticăreală - combinație reușită între tată și văicăreală" etc. Lumea din Șapte poeme civilizatoare se dezagregă
LECTURI LA ZI by Roxana Racaru () [Corola-journal/Imaginative/13813_a_15138]
-
ei în căutarea singurătății drumul/ spre casă spre tine/ cu tine mergînd aerul de sub nări și puțină/ lumină din față rostuind pașii molcomi/ în același cerc însetat de liniște". Marin Ifrim - Poeme, Editura Tempus, București, 2003, 68 pag. Grigore Șoitu - Addenda, Colecția Poeții Urbei: Poeții Constanței, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 2002, 100 pag.
LECTURI LA ZI by Roxana Racaru () [Corola-journal/Imaginative/13813_a_15138]
-
scandalul din jurul paternității piesei Capul de ră]oia degenerat într-o perpetuă dilemă a istoriografiei noastre literare. Aceasta a făcut ca, de pildă, ediția din 1965 a Scrierilor lui G. Ciprian să conțină, alături de piesa în litigiu, într-o ridicolă Addenda fără glose explicative și „bizarele" pagini ale lui Urmuz, cel pe care Arghezi îl vedea ca adevăratul autor al piesei Capului de rățoi. Incursiunea detectivistică pe care o propunem aici, prin viața mai puțin știută a lui Urmuz și pe
Noi argumente pentru redeschiderea „cazului Urmuz” by Radu Cernătescu () [Corola-journal/Journalistic/6181_a_7506]
-
ipoteze seducătoare și de potriviri mai mult sau mai puțin hazardate. Multe dintre articolele nesemnate sau semnate cu pseudonime, chiar și cele în care stilul îl deconspiră evident pe Stere, nu au fost integrate ediției, ci au fost grupate în Addenda, la finalul acesteia. Motivul adaosului nu este nevoia de a „umfla” volumul, spre a sugera monumentalitatea, ci dorința de a le pune la dispoziția cititorului: dacă îi aparțin lui Stere, ele întregesc sumarul deja parcurs, dacă nu, atunci contribuie măcar
Publicistica lui Stere by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/5019_a_6344]
-
că prea mulți tineri scriitori, abia alfabetizați, se cred maeștri, fără să fi parcurs o perioadă de ucenicie. Gustând dintr-un pahar de vin, Caragiale citește un poem de Coșbuc, lăcrimează și face apoi elogiul "goanei veșnice după desăvârșire". În Addenda, îngrijitorul ediției reproduce două texte apărute la scurtă vreme după moartea scriitorului. O evocare nesemnată apăruse în "Opinia" din Iași, în 14 iunie 1912, și se referă la anul 1893 când scriitorul a încasat o sumă infimă pentru reprezentarea Scrisorii
Caragiale în tradiția interviului by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11953_a_13278]
-
Lactanțiu. Ea era tradusă și îngrijită chiar de coordonatorul colecției, care însoțise textul de un studiu introductiv amplu și foarte consistent, bazat însă pe o bibliografie cam învechită (p. 5-69), de note și comentarii substanțiale (p. 240264), dar și de Addenda nefirești de ridicole (p. 271-285); traducerea suferea în puține locuri prin redarea greșită a unor termeni specifici limbajului administrativ-politic și religios, pe care-i vom aminti mai jos. Cea apărută recent în colecția Tradiția creștină a Editurii Polirom din Iași
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
până astăzi singura lucrare de sinteză cu acest subiect din România. Cei doi editori, Claudiu Christescu și Constantin C. Petolescu, au republicat-o păstrând intact textul și ilustrația, dar au intervenit în cadrul aparatului critic, actualizând sursele epigrafice, și au inserat addenda, în care sunt prezentate cercetările recente privitoare la istoria Daciei romane. De asemenea, au introdus o notă asupra ediției (p. 9-11) și un Cuvânt înainte (p. 13-15). Cartea lui Vasile Christescu cuprinde trei părți, fiecare fiind împărțită în mai multe
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
Trupele neregulate (p. 180-187); IV. Trupele auxiliare recrutate în Dacia (p. 188-191); V. Trupele și acțiunea lor romanizatoare (p. 192 215). Menționăm faptul că, la sfârșitul fiecărui capitol, autorul a integrat și bibliografia utilizată în text, editorii făcând completările necesare. Addenda lui Constantin C. Petolescu se intitulează Stadiul studiilor privind istoria militară a Daciei romane (p. 217-277), în care a inclus informații, observații și surse noi privind istoria Daciei romane, care completează datele și analiza istorică oferite de studiul lui Vasile
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
Constantin C. Petolescu se intitulează Stadiul studiilor privind istoria militară a Daciei romane (p. 217-277), în care a inclus informații, observații și surse noi privind istoria Daciei romane, care completează datele și analiza istorică oferite de studiul lui Vasile Christescu. Addenda mai conține abrevierile editorului utilizate în notele infrapaginale (p. 273-277), tabla celor 26 de ilustrații incluse în text, un index (p. 281-303) și o hartă a Daciei romane. În cadrul Introducerii, autorul prezintă succint războiul daco-roman din 101-102 și 105-106 p.
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
Concluziile autorului sunt succinte, ele nereușind să surprindă aspectele profunde ale vieții militare din Dacia romană; desigur, explicația este simplă ― absența, la momentul redactării, a unui consistent corpus de inscripții și a unor săpături arheologice vaste în așezările militare. În Addenda, editorii completează datele oferite de autor și de sursele literare, epigrafice, iconografice și arheologice cunoscute la momentul respectiv, oferind un tablou complet al Daciei romane (prin multiple referințe bibliografice), atât din punct de vedere al organizării administrative, cât și al
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
sunt de reținut și de studiat mulțimea variantelor, diferențele din volume față de versiunile publicate în presă. Editoarea face o mențiune specială pentru microromanul Lunga călătorie a prizonierului, deposedat în volum de simbolistica lui religioasă. Reținem, de asemenea, ca foarte utile, addenda cu scenariile de film, selecția de repere critice din final și bibliografia. Dicționarul de personaje, un simplu fișier de nume acum, ar trebui dezvoltat. Un al treilea volum, despre care nu ni se spune și nu ni se promite nimic
Revanșa unui "marginal" by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10807_a_12132]
-
reține un fragment), sau Jean Baudrillard - La Lettre R îi preia din Krisis, noiembrie 1996, un articol despre iluziile și deziluziile artei, sînt doar două, elocvente, exemple. Oricum, trecînd peste notorietatea indiscutabilă a unora din semnatarii rubricilor, găsim, într-o addenda, scurte prezentări ale colaboratorilor din numerele 2-3, în manieră, de bună seamă, profesionistă. Structurat pe cîteva "calupuri" tradiționale pentru genul literar-cultural de gazetărie, sumarul face o buclă din Guernica lui Picasso, artă, descusută de Ebtenal Younes (profesor egiptean), pe cît
Ochiul Magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10465_a_11790]
-
Florin-Silviu Ursulescu: Paul Polidor Între cauze nobile și muzică avangardist- futuristă Un volum care cuprinde pe lângă corpul principal (articole din presă, prefațări ale unor concerte sau emisiuni) - articole scrise de Dumitru Bălan și Eugen Cristea, discografie selectivă, fotografii de arhivă , addenda - și, foarte interesant - are adăugat la final un CD audiobook conținând un interviu cu protagonistul. Din preambulul autorului am desprins câteva părți edificatoare. Am subliniat câteva fațete ale personalității lui Paul Polidor - profesor, traducător, capacitatea de a cânta în 13
Recenzii by Dorin Manea () [Corola-journal/Journalistic/83145_a_84470]
-
care a izvorât și din faptul că cei doi soți au fost siliți de condiția lor de refugiați să locuiască destulă vreme în țări diferite. "Corespondența" înseamnă scrisorile lui Mihai Fărcășanu adresate Piei, răspunsurile acesteia (dacă există) nefiind publicate în Addenda volumului. Fostul director al ziarului liberal "Viitorul" (august 1944 - febr. 1945) se angajează imediat în lupta politică în sprijinul țării sale, ocupate de trupele sovietice și de comuniștii autohtoni, întăriți o dată mai mult prin instalarea la 6 martie 1945 a
Destinul soților Cosmin by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/8205_a_9530]
-
ca pe un frate și o iubește așa de mult, încât se oferă să-i procure el însuși hârtiile necesare procesului de divorț (19 febr. 1955). Corespondența dintre ei continuă, la intervale mai rare, până prin 1966, din câte ne prezintă Addenda volumului. Stabilită în Anglia, unde s-a căsătorit cu doctorul Anthony Edwards, Pia nu-și va putea stinge cu totul marea ei iubire, ca dovadă romanul Zbor în libertate, expresie a devotamentului, dus până la sacrificiu. La retragerea lui Mihai Fărcășanu
Destinul soților Cosmin by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/8205_a_9530]
-
găsim spațiul spre a consemna evenimentul: o mostră antologică a maculaturii de gen, aleasă din întreaga producție a unei jumătăți de veac, implicit stindard al politicilor departamentale, bașca blazonul unei cariere a "epocii de aur" adusă la zi, cu o Addenda omagială la textul în cauză, nu mai puțin caracteristică. Nu este exclus - spre verificare - să putem conta pe reluarea, măcar pe micile ecrane, a filmului Burebista, sub aceleași etichete elogioase de care beneficiază, la TVR 2, reprogramarea celeilalte inițiative partinice
Confiscarea șanselor by Valerian Sava () [Corola-journal/Journalistic/17060_a_18385]
-
către Gide, cînd către Jules Renard, se poate vorbi de o "cointeresare" a însemnărilor zilnice în "pactul ficțional". Plate și meschin-dezamăgitoare sau, dimpotrivă, avînd sclipirea dintotdeauna a cărților neterminate, în istoriile literare își capătă, treptat, un loc, din ce în ce mai departe de addenda. Sînt jurnale (și între cele recent apărute, al Ioanei Em. Petrescu merită întîietatea) care, ca "dosare de existență", se suprapun peste roman. Altele, fără să fie neapărat mărturii de viață și de moarte, împart cu "adevăratele" cărți știința selecției și
Subgenul "înalt" al biograficului by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/12096_a_13421]
-
de articole. Volumul II, E-L, a apărut în 1999 și cuprinde 180 de articole. Volumul III, M-P, tipărit în 2001, înregistrează 184 de scrieri. Ultimul volum, IV, Q-Z, încheie alfabetul cu încă 176 de opere analizate, iar o Addenda îndreaptă omisiunile completând sumarul cu încă o sută de titluri noi. Repertoriul de opere reprezentative însumează astfel 823 de titluri. Pentru un mai răsunător titlu de glorie, pe care l-a dobândit deja Dicționarul... coordonat de Ion Pop, dar îl
Dicționarul patrimoniului literar by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/13138_a_14463]
-
numărul următor, reflectând despre structura istorică, pe epoci literare, a selecției și voi face alte observații și propuneri, mai sistematice, de îmbogățire a repertoriului posibil de opere literare românești. Dicționar analitic de opere literare românești, volumul IV, Q-Z, urmat de Addenda la volumele I-III, coordonare și revizie științifică: Ion Pop, Casa Cărții de știință, Cluj-Napoca, 2003, 724 p.
Dicționarul patrimoniului literar by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/13138_a_14463]
-
comuniști. Jurnalul său din ultimii ani este o lungă tânguire, cauzată de boală și bătrânețe, de remușcări, preocupat mereu de lucrarea lui teologică Minunea din Drumul Damascului și de gândul unde va fi înmormântat, la Cernica sau la Agapia. O Addenda conține jurnalul epistolar inedit către viitoarea sa soție, din 1901, cu lirismul vârstei foarte tinere, alături de eros, manifestându-se ca prezentă pretimpuria lui dispoziție mistico-religioasă. Ca și în volumele anterioare, și de astă dată, avem un text integral față de ediția
Gala Galaction după 1944 by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/13473_a_14798]
-
anume de a "supune încă o dată îndoielii carteziene paternitatea textului invocat în toiul polemicii, chiar dacă textul este tipărit într-o ediție de opere ale lui Nae Ionescu." În numele acestor exigențe autoimpuse, editorii promit pentru ultimul volum de corespondență, atât o Addenda, cât și pagini prevăzute pentru Erratum. Tot editorii pun în circulație titlurile diferitelor culegeri din publicistică, până la apariția actuală: Roza vânturilor, 1923-1933. Culegere îngrijită de Mircea Eliade cu o prefață de Nae Ionescu, din 1937, reluată în ediția anastatică, însoțită
Implicare fără rezerve by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/13690_a_15015]
-
vânzător" al acesteia, aș începe prin a livra potențialilor cititori, pe post de eșantioane, câteva din emblemele imaginarului bănulescian: Câmpia bănulesciană, un spațiu mitic Cântecele de câmpie (poemele publicate de Ștefan Bănulescu în 1968, care au circulat, mai apoi, ca Addenda a volumului de nuvele Iarna bărbaților) concentrează, ca într-un parfum tare, toate esențele care fac din teritoriul campestru unul ,,pulverizat de vraja" mitului. Câmpia bănulesciană în variantă lirică este un spațiu stăpânit de un timp al sfârșitului și locuit
Scrierile lui Ștefan Bănulescu, în câteva eșantioane by Ioana Revnic () [Corola-journal/Journalistic/6953_a_8278]
-
vedea, ca, vrând să scriu, prin ^82, o replică la cele 7 priveliști levantine proprii, care datau din ^68, l-am recitit în prealabil, cu gîndul că antrenamentul acesta e o întremare. Și, pasămite, a și fost (cf., în Areal, Addenda corrige). Thank you! - Nu sînteți de părere că idiomul poetic marca Șerban Foartă are un precedent în limbajul argotic al lui François Villon? Recunoașteți o afinitate a poeziei dvs. cu cea a marelui brigand? - Intr-un poem de circumstanță al
SERBAN FOARTA - "Poetul e captivul propriului său stil" by Remus Valeriu Giorgioni si Constantin Buiciuc () [Corola-journal/Journalistic/17731_a_19056]
-
chiar Nicolae Manolescu, în „Orizont“. Instituția Paul-Eugen Banciu este subînțeleasă, greu de înțeles: deopotrivă pesimistă și eternă, crudă și tandră. „Eternul uman există“, spune marele romancier în „Grădina lui Epicur“. Carte pe care o va lansa la aniversare, ca o addenda sublimă la proiectul său de șapte romane ce reconstruiesc sensul uman(ității). S. P. Concurs l În afara U.S.R. Cea de-a XXIII-a ediție a Concursului național de proză „Alexandru Odobescu“ își va desemna laureații în 29-30 noiembrie, la Călărași
Agenda2003-47-03-cultura () [Corola-journal/Journalistic/281733_a_283062]
-
articolele de și despre Constantin Fântâneru din perioada interbelică poate să-i ia unui doctorand șase luni. Dacă în loc de Fântâneru e G. Călinescu, și perioada se întinde până în prezent, vorbim deja de ani buni. O antologie comentată care conține o "addenda" cu repere critice aduse la zi reduce căutarea la 2 minute. Mai eficient decât orice inovație I.T. Bineînțeles, aceste volume trebuie și ele revizuite, din când în când, cu "update"-urile și "patch"-urile de rigoare. Așa că o carte pe
Adulație în cerc restrâns by Cătălin Sturza () [Corola-journal/Journalistic/12716_a_14041]