1,041 matches
-
adulți, cele mai frecvente neoplasme intraaxiale supratentoriale sunt glioblastomul multiform și tumorile metastatice, în timp ce metastazele și hemangioblastoamele sunt cele mai frecvente neoplasme intraaxiale în fosa posterioară. Tumorile extraaxiale supratentoriale cu frecvența cea mai mare sunt meningioamele, iar infratentorial predomină schwanoamele. Adenoamele hipofizare sunt cele mai comune tumori în regiunea selară-paraselară [1]. LOCALIZARE Aproximativ 80% dintre tumorile intracraniene sunt localizate supratentorial și aproximativ jumătate dintre acestea sunt metastaze. Pe locul II ca incidență sunt tumorile neuroepiteliale, dintre care predomină glioblastoamele. Tumorile solide
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Horia Pleș, Marcel A. Anghelescu () [Corola-publishinghouse/Science/92120_a_92615]
-
contrast ajută în detectarea componentelor de țesut moale cu extensie tipică intraorbitară. Investigația RMN este mai precisă decât CT în vizualizarea țesutului moale. Se utilizează secvențe cu supresie de grăsime pentru estimarea componentei intraorbitare [2]. TUMORI ALE REGIUNII SELARE a. Adenomul hipofizar este o tumoră a adultului, rar întâlnită la copii. Incidența maximă este între 20 și 40 de ani. Sunt clasificate în funcție de dimensiuni: - microadenoame: mai mici de 10 mm; - macroadenoame: mai mari de 10 mm. Aproximativ 75% sunt adenoame funcționale
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Horia Pleș, Marcel A. Anghelescu () [Corola-publishinghouse/Science/92120_a_92615]
-
a. Adenomul hipofizar este o tumoră a adultului, rar întâlnită la copii. Incidența maximă este între 20 și 40 de ani. Sunt clasificate în funcție de dimensiuni: - microadenoame: mai mici de 10 mm; - macroadenoame: mai mari de 10 mm. Aproximativ 75% sunt adenoame funcționale și 25% sunt nefuncționale. Cea mai frecventă tumoră este prolactinomul. Nivelul crescut de prolactină în sânge nu este un semn obligatoriu de prolactinom. Poate fi crescut în tumorile supraselare ce comprimă hipotalamusul sau tija pituitară, secundar administrării unor medicamente
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Horia Pleș, Marcel A. Anghelescu () [Corola-publishinghouse/Science/92120_a_92615]
-
Nivelul normal de prolactină serică este < 20 ng/ml. Nivelul prolactinei peste 1000 ng/ml este un semn de invazie a sinusurilor cavernoase în aproape toate cazurile. În contrast cu tumorile active hormonal, care se manifestă prin semnele hipersecreției unui anumit hormon, adenoamele nefuncționale se manifestă prin compresiunea sau invazia structurilor adiacente. Astfel ajung la dimensiuni mari până să apară primele semne clinice. Se extind superior în cisterna supraselară, lateral în sinusurile cavernoase și inferior în sinusul sfenoidal. Frecvent apar degenerări chistice și
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Horia Pleș, Marcel A. Anghelescu () [Corola-publishinghouse/Science/92120_a_92615]
-
apară primele semne clinice. Se extind superior în cisterna supraselară, lateral în sinusurile cavernoase și inferior în sinusul sfenoidal. Frecvent apar degenerări chistice și calcificări intratumorale. Hemoragia intratumorală este mai comună macroadenoamelor. Examinarea RMN a devenit de elecție în diagnosticul adenoamelor pituitare și în diagnosticul diferențial de alte tumori. Semnele indirecte sunt: asimetria conturului superior al adenohipofizei și deplasarea infundibulului și a tijei pituitare. Una din cele mai serioase probleme este identificarea diafragmului selar care poate fi rupt de către tumoră. Acest
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Horia Pleș, Marcel A. Anghelescu () [Corola-publishinghouse/Science/92120_a_92615]
-
fi constate sunt: deplasarea traheei cervicale, cicatrice de tiroidectomie, vene jugulare turgescente, dilatarea venelor toracice superioare, sindrom de venă cavă superioară (1-5%). Din punct de vedere funcțional pacientul este în eutiroidie, în majoritatea cazurilor, sau în hipertiroidie (1,5-10%) în adenom toxic sau gușă hipertiroidizată. Există riscul de malignizare (carcinom ocult sau manifest, cu răgușeală). Examinări paraclinice Radiografia toracică și cervicală de față pune în evidență o opacitate toracică superioară cu extensie cervicală, prezența de calcificări, devierea laterală a traheei (80-95
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by VICTOR TOMULESCU, IRINEL POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/92114_a_92609]
-
asociere frecventă a hiperuricemiei și atacului de gută la bolnavii cu hiperparatiriodism primar. După paratiroidectomie guta se ameliorează evident. Cancerul multiplu (multiple endocrine neoplasia) a fost semnalat în două asocieri. Sindromul MEN I se caracterizează prin: hiperparatiroidism tumoral, insulinom și adenom de hipofiză, iar sindromul MEN II (S. Sipple) presupune hiperparatiroidism, feocromocitom și carcinom medular de tiroidă. Diagnosticul în HTP Evaluează în mai multe etape succesive de diagnostic: mai întâi diagnosticul hipercalcemiei, apoi cel de hiperparatiroidism, apoi diagnosticul topografic al paratiroidei
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by VICTOR TOMULESCU, IRINEL POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/92114_a_92609]
-
în hiperparatiroidismul simptomatic, hiperparatiroidismul primar asimptomatic și în hiperparatiroidismul normocalcemic. Căile de abord sunt reprezentate de cervicotomie, sternotomie, cervicosternotomie. Alegerea se face în funcție de topografia glandei paratiroide tumorale sau a glandelor hiperplazice [9, 12, 13, 15, 22, 55]. În caz de adenom se va practica adenomectomia, în cancer tumorectomia radicală și rezecția structurilor nevitale invadate. În hiperplazie se vor rezeca trei glande paratiroide plus 1/2 din paratiroida restantă (trebuie evaluat numărul total al glandelor, care pot fi supranumerare). Morbiditate postoperatorie Hipocalcemia
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by VICTOR TOMULESCU, IRINEL POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/92114_a_92609]
-
accidente vasculare ischemice crește riscul dezvoltării unui accident vascular cerebral major în perioada imediat postoperatorie (9). 2. Statusul renal (prezența insuficienței renale cronice datorită glomerulopatiei diabetice, a infecțiilor urinare joase sau înalte, frecvente în condițiile “urinii ca mierea“ sau a adenomului de prostată concomitent) poate fi evaluat prin determinarea creatininei și a ureei serice, prin examenul urinii (sumar și urocultură) și prin aprecierea mărimii și consistenței prostatei (tușeul rectal obligatoriu și ecografia programată de prostată). Prezența unei insuficiențe renale poate impune
Tratat de diabet Paulescu by Eduard Catrina, Iulian Brezean, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92219_a_92714]
-
oxalat de calciu. Localizarea este în corticală și medulară. Au dimensiuni de 0,5-2 cm, conțin un fluid clar, uneori cristale. Sunt tapetați de un epiteliu simplu fie hiperplazic, fie aplatizat; în pereții lor se pot dezvolta tumori de tipul adenoamelor renale sau adenocarcinoamelor. E) ELEMENTE DE MORFOLOGIE îN MANIFESTĂRILE EXTRARENALE A ADPKD 1. Manifestări hepatice. Chiștii hepatici în paralel cu manifestările renale ale ADPKD, la nivelul ficatului pot fi identificate structuri chistice (3, 14, 15, 21). Chiștii hepatici apar mai
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
renală. Până la vârsta de 60 ani, marea majoritate a pacienților cu ADPKD prezintă diferite complicații renale, iar 50% ajung să dezvolte insuficiență renală în stadii terminale (8). Manifestările renale în ADPKD sunt multiple și complexe (6): Anomalii structurale: chiștii renali, adenoame, carcinoame cu celule renale; Anomalii funcționale: hiperfiltrarea glomerulară, reducerea capacității de concentrare a urinei, reducerea capacității de excreție a ionilor de hidrogen, tulburări în excreția acidului uric, a citraților; Tulburări funcționale endocrine: creșterea secreției de renină, menținerea secreției de eritropoietină
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
este posibil ca degenerescența chistică să existe, dar să fie discretă, necomplicată și neexprimată până în decada a opta sau a noua de viață. Dacă procesul de proliferare celulară tubulară nu este însoțit de hipersecreție, atunci în rinichi se pot forma adenoame; ele sunt prezente la 22% din bolnavii cu ADPKD (9, 15). Incidența carcinomului cu celule renale în ADPKD nu pare a fi crescută (11), dar el are o serie de particularități (este mai frecvent bilateral, multicentric și de tip sarcomatoid
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
angiomiolipoame și chiști în care orice porțiune a nefronului poate fi implicată în dilatații chistice (delimitate de un epiteliu hiperplazic eozinofil). Uneori, există chiști hepatici și atunci aspectul este greu de deosebit de ADPKD. Pentru diagnostic diferențial se vor examina pielea (adenoame sebacee, fibroame faciale și ungheale, depigmentări în frunză de frasin) și implicarea SNC (convulsii, calcificări la CT); se va face puncție renală. BVHL este o boală autosomal dominantă rară (1:15.000) caracterizată prin dezvoltarea unor tumori variate implicând cerebelul
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
toxinelor care nu pot fi eliminate la timp. Starea de constipație este Însoțită de senzația de plenitudine cu balonare, grețuri, colite, colon iritat (prin inflamație-boala Crohn), dischinezie rectală, limbă Încărcată, lipsa poftei de mâncare, afecțiuni genitale la femei, prostatită și adenom de prostată la bărbați. La o constipație cronicizată apar frecvente dureri de cap, migrene, transpirații excesive, insomnii, oboseală generală, pierderea strălucirii pielii, stări anxioase, obsesive sau depresive, manifestări alergice și de nevrozitate, mâncărimi În zona abdomenului și a feselor. Perioadele
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
produc tipul clasic de endocardită subacută, de lungă durată. Originea streptococilor este cel mai adesea orofaringele. De obicei, dar nu întotdeauna, sunt sensibili la penicilina G. Endocardita cu Streptoccocus bovis, sau de grup G a fost asociată cu existența unui adenom sau adenocarcinom la nivelul colonului, fiind recomandată colonoscopia dacă este dovedită prezența Streptoccocului bovis [7, 8]. STAFILOCOCCI Endocardita stafilococică a crescut substanțial și este acum al doilea agent etiologic ca frecvență în endocardita pe valve native. Staphylococcus aureus (meticilino sensibil
Tratat de chirurgie vol. VII by BRÎNDUŞA ŢILEA, HORAŢIU SUCIU, IOAN ŢILEA () [Corola-publishinghouse/Science/92079_a_92574]
-
celulelor infectate cu VHC. Șoarecii de labo ra tor infectați cu VHC au avut steatoză hepatică devreme în viață, ceea ce este o caracteristică asociată histologic cu hepatita cronică C. După vârsta de 16 luni, șoarecii au dezvoltat tumori hepatice precum adenoame cu picături de grăsime în citoplasmă. Ulterior, un HCC mai slab diferențiat s-a dezvoltat din cadrul ade noamelor. Acesta prezintă caracteristicile histopatologice ale stadiului incipient al HCC la pacienții cu hepatită cronică C. Rezultatele lor au arătat că proteina core
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
realizat sub formă de supozitoare și ovule, are în compoziția sa propolis, lăptișor de matcă, polen și miere de albine. Datorită compoziției sale complexe mipropolul are un spectru larg de utilizare fiind indicat în afecțiuni inflamatorii, erozive și disfuncționale (exemple: adenom de prostată, eroziuni ale colului uterin etc). Apifort — unguent cu calități antiseptice și cicatrizante, realizat prin asocierea extractului moale de propolis cu lăptișor de matcă și extract de polen înglobate într-un excipient ușor absorbabil. S-au obținut rezultate bune
MICROGRAFII ASUPRA PRODUSELOR APICOLE by Andriţoiu Călin Vasile [Corola-publishinghouse/Science/273_a_935]
-
antioxidant și reducerea producției de citokine de către celulele Kupfer [10]. Alte principii cu efect protector au fost sugerate, seleniu, statine, vitamina K2 [5]. Contraceptivele orale Primele date despre contraceptivele orale au demonstrat o relație cu dezvoltarea unor tumori hepatice benigne, adenomul hepatic și hiperplazia nodulară focală. Ulterior s-a constatat posibilitatea tranziției de la adenomul benign la CHC. Riscul pentru CHC ar putea fi asociat cu durata lungă, de peste 5 ani, de utilizare a contraceptivelor orale. Contraceptivele orale au fost luate în
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Simona Vălean () [Corola-publishinghouse/Science/92124_a_92619]
-
efect protector au fost sugerate, seleniu, statine, vitamina K2 [5]. Contraceptivele orale Primele date despre contraceptivele orale au demonstrat o relație cu dezvoltarea unor tumori hepatice benigne, adenomul hepatic și hiperplazia nodulară focală. Ulterior s-a constatat posibilitatea tranziției de la adenomul benign la CHC. Riscul pentru CHC ar putea fi asociat cu durata lungă, de peste 5 ani, de utilizare a contraceptivelor orale. Contraceptivele orale au fost luate în observație de IARC 2008, pentru efectul potențial carcinogen [87]. În concluzie, aproximativ 90
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Simona Vălean () [Corola-publishinghouse/Science/92124_a_92619]
-
organe. În cazul colecistului aportul pe care îl are CEUS în stabilirea caracterului unei formațiuni este mai puțin dovedit. Astfel, majoritatea leziunilor sunt hipervasculare în faza arterială (84,8% din carcinoame, 92,2% din polipii de colesterol, 77,8% din adenoame), astfel încât acest criteriu nu poate fi folosit în diferențierea lor [5]. Prezenta însă a unor vase cu aspect tortuos pledează pentru caracterul malign al leziunilor. Prezenta discontinuității peretelui colecistic reprezintă un alt element de malignitate, care are o sensibilitate și
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Liliana Resiga, Rareş Buiga, Alexandru Şerban () [Corola-publishinghouse/Science/92173_a_92668]
-
două ducte până la nivelul hilului hepatic în cazul CBP, respectiv a întregului duct pancreatic. Diferențierea dintre cancerul papilei Vater și tumorile biliare distale poate fi dificilă în stadiile avansate, când tumora se extinde intrapancreatic sau de-a lungul CBP. Dacă adenoamele de papilă Vater conțin displazie joasă, evaluarea EUS poate fi luată în considerare ca atare, dar în cazul displaziei de grad inalt, evaluarea EUS trebuie interpretată cu precauție, datorită riscului de substadializare [13]. DIAGNOSTICUL DIFERENȚIAL Diagnosticul diferențial al stenozei de
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Mircea Beuran, Ionuț Negoi, Oreste Straciuc () [Corola-publishinghouse/Science/92159_a_92654]
-
mai puțin de 30% din cazurile de colangiocarcinom: colangită sclerozantă primitivă, infestații parazitare și infecții bacteriene (Opisthorchis viverrini, Clonorchis sinensis, Schistosoma japonicum și Salmonella typhi), anomalii congenitale ale arborelui biliar (boala Caroli, fibroza hepatică congenitală, chistele coledociene), litiază biliară intrahepatică, adenoame și papilomatoze de ducte biliare, intervenții anterioare pe arborele biliar (anastomoze biliodigestive și exceptând sfincterotomiile endoscopice), ciroză hepatică de orice etiologie, infecții cronice cu virus hepatitic C sau B, expunere la xenobiotice sau carcinogeni chimici (thorotrast, produse din industria cauciucului
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Liliana Resiga, Rareș Buiga, Șerban Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/92153_a_92648]
-
care putea fi uzitată, dar datorită progresului în acest domeniu se folosește în tot mai multe patologii printer care amintim: - chistul coloid al ventriculului trei; - chistul arahnoidian (fig. 1.4); - chistul intraparenchimatos; - malformația Chiari + Hidrocefalie; - biopsia tumorală (fig. 1.5); - adenomul hipofizar, craniofaringiom (fig. 1.6); - meningioame selare (fig. 1.7); - hernia de disc; - hematom intraparenchimatos rupt în ventricul; - craniostenoze; - măduvă atașată; Asocierea neuroendoscopiei cu alte tehnici: microchirurgia; stereotaxie; neuronavigație; ecografie. Cea mai frecventă complicație care poate apărea în urma unei neuroendoscopii
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ion Poeată () [Corola-publishinghouse/Science/92118_a_92613]
-
fost puțin investigate. Un studiu recent a arătat că profilul oncogenetic al NPIB cuprinde anomaliile genetice și moleculare care apar pe parcursul evoluției multistadiale de la leziunile de grad redus până la adenocarcinomul biliar invaziv, într-o manieră similară modelului de progresie tumorală adenom → carcinom [4]. In acest studiu s-a arătat că cele mai afectate gene în NPIB sunt, în ordinea frecvenței, KRAS, TP53 și CDKN2A/p16, fiind considerate evenimente timpurii ale tumorigenezei. Mutațiile KRAS au fost identificate în regiunile ,,hot spot” din
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Ofelia Șuteu, Daniela Coza, Alexandru Irimie () [Corola-publishinghouse/Science/92151_a_92646]
-
electrofiziologice cu risc de moarte subita (sindrom QT lung, sindorm W.P.W., LGL) 30. Boală coronariana 31. Sindrom Marfan 32. Sindrom varicos cu tromboflebite sau tromboembolism, arteriopatii periferice 33. Diabet insipid 34. Endocrinopatii acute 35. Insuficiente suprarenale primare 36. Adenom hipofizar 37. Nanism hipofizar 38. Acromegalie 39. Tireotoxicoza 40. Insuficientă hipofizara 41. Mixedem 42. Boală Graves-Basedow 43. Boală Recklinghausen 44. Hipoparatiroidism sever 45. Feocromocitom 46. Osteomalacii severe 47. Sindrom adiposo-genital 48. Boală Addison 49. Sindrom Cushing 50. Insuficiente suprarenale secundare
NORME TEHNICE din 24 aprilie 2003 privind controlul medical al Sportivilor, asistenţa medico-Sportivă în complexurile Sportive naţionale, precum şi în cantonamentele loturilor naţionale şi olimpice şi asistenţa medicală la bazele Sportive în timpul desfăşurării antrenamentelor şi competiţiilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/149646_a_150975]