1,137 matches
-
Acasa > Strofe > Timp > HIMERE Autor: Ion Untaru Publicat în: Ediția nr. 262 din 19 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului Împrejurul meu doar oarbe Goluri negre, hăuri mari Întuneric care soarbe Păcura din păcurari Vânt adie dinspre haturi Lișițele sunt plecate Tremur' apele sub zbaturi Valuri, valuri speriate Fug fantome prin ferești Ca să nu le prindă zorii Dintr-o carte cu povești Și cu zâne iluzorii Referință Bibliografică: Himere / Ion Untaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția
HIMERE de ION UNTARU în ediţia nr. 262 din 19 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355348_a_356677]
-
de grâu parul cel negru îi curge pârâu soarele cască, trezit în târziu, degetele-n păr și le-ncurcă orbit de frumoasa, ce prin pasu-i zglobiu sânii-și coboară și urcă. ea trece cum fiorul prin trup în urmă-i adie când cald când răcoare pare o rază ce fuge de soare sau poate albina fugita din stup. în cale-i feciorii se-opresc nu știu de-i vie sau doar o nălucă ochii ei ard când cu sete-o privesc
EA de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 260 din 17 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355433_a_356762]
-
altădată, și în gara mea străveche și la ochi încercănată să oprească pentru mine enigmatic călător. Astăzi iar mă duc pe șine și verific semaforul, să roșească de plăcere și ulei pun pe macaz, pe peron voi duce-o bancă adiind a mângâiere și voi aștepta cuminte să-mi coboare călătorul, să-mi sărute-al meu obraz. Leonid IACOB Poezie din volumul meu „Lâng-o margine de lume” Referință Bibliografică: într-o gară / Leonid Iacob : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 300
ÎNTR-O GARĂ de LEONID IACOB în ediţia nr. 300 din 27 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356933_a_358262]
-
jos pe pământ ajunse, atras de-a lui minuni. Un chip frumos sculptat pentru etern' căci parcă înviase statuia lui Rodin. Un el frumos și o ea frumoasă, alergau de mână prin iarba de mătase; era o dulce vrajă, nu adia nici vântul, se auzea-n tăcere, cum respira pământul! În jur prin cele ierburi, de strajă, licurici ținând lumini aprinse, ca niște bravi voinici. Maci roșii, albăstrele, firave sânziene, trezite-n miez de noapte căscau încetișor era o dulce vrajă
POVESTE DE DRAGOSTE de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 322 din 18 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356730_a_358059]
-
rău și ascunsă într-un castel cu ziduri groase în care nu pătrunsese niciodată picior de voinic. Târziu, când i se făcu foame de-a binelea, găsi fragi și mure din care mâncă pe săturate și iar porni. Începuse să adie un vânt jucăuș iar Rică nu își dădu seama că soarele trecuse de partea cealaltă a muntelui, decât atuci când acesta apuse, umbrele dispărură cu totul și se făcu dintr-odată rece. Continuă să meargă și exact când întunericul devenea
RICĂ NĂZDRĂVANUL de ION UNTARU în ediţia nr. 322 din 18 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356729_a_358058]
-
tropical. Principala atracție turistică o constitue reciful Belize, cea mai lungă barieră de recif din emisfera vestică. Au urmat două zile de navigat pe mare ... nimic nu poate fi mai minunat decât să te trezești înconjurat de valuri, briză să adie în jurul tău și să nu ai nici un gând sau vreo grijă ... cam asa aș defini eu o vacanță adevărată! Calmul dimineții era întrerupt temporar doar de gălăgia grupului de copii de pe vas, transformați cu ajutorul personalului în adevărați pirați și lupi
PLECATA, FARA ADRESA... de MARA CIRCIU în ediţia nr. 329 din 25 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355181_a_356510]
-
Strofe > Timp > ÎNNOPTARE Autor: Ion Untaru Publicat în: Ediția nr. 279 din 06 octombrie 2011 Toate Articolele Autorului Aur parfumat pe ramuri merii Îngerii din ceruri îi mângâie Coboară-n târguri cavalerii serii Lăsându-și slobozi, caii lor în frâie Adie blând zefirul de mătase Fragile punți se unduie ușor Speriind cocoșii de pe case Și cântă răgușit în urma lor Se adună norii pe generic Cum sosesc vapoarele în radă Descărcând în fiece ogradă, Sicrie mari de întuneric Referință Bibliografică: Înnoptare / Ion
ÎNNOPTARE de ION UNTARU în ediţia nr. 279 din 06 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355591_a_356920]
-
regină ești în alba noapte și dulce ca o iasomie. Ai trup de dalie semeață , în sâni miros de busuioc, obrajii roșii ca bujorul și ochii umezi de noroc. Când vocea ta șoptit mă cheamă și buzele m-ating ușor, adie vântul peste nuferi s-aud chemarea ta de dor. Așa te văd numai pe tine, cea mai frumoasă dintre flori, ce-mi face inima să bată și-mi umple trupul de fiori! Referință Bibliografică: Cea mai frumoasă dintre flori / Marian
CEA MAI FRUMOASĂ DINTRE FLORI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 279 din 06 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355600_a_356929]
-
cu părul aproape blond, deschide ușa, lăsand pe prag toată amaraciunea pe care cei patru pereți o ascund. Se apleacă, culege în mânuța ei firavă câteva floricele mici... care instantaneu zugravesc pe chipul ei un surâs divin. Vântul începe să adie ușor, Scuturând petalele vișinilor ca niște lacrimi zburătoare care încep sa se contopească cu părul fetiței bălaie, născând imaginea unui înger... un înger cu părul de aur și cu ochi triști și plânși. ȘI DACĂ Și dacă ar fi să
JURNALUL UNEI FETE CARE RÂDE (POEME) de IOANA CREŢ în ediţia nr. 904 din 22 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346153_a_347482]
-
să înflorească, Mâinile lui două poteci pe care trupul femeii trece șerpuindu-se, ochii lui două cuiburi în care frumusețea se adună pune ouă și scoate pui, tăcerile lui peșteri niciodată călcate niciodată văzute niciodată închipuite.Doar peșteri. Cuvintele vânturi adiind, ape curgând, uneori tunete, fulgere, alteori doar mări liniștite învelindu-ți corpul în albastru. Bărbatul îndrăgostit vorbește prea mult, tace prea mult în momentele lui de singurătate râde și plânge de teamă. Bărbații au în suflet infinitul zborurilor opririle rapide
BĂRBATUL ÎNDRĂGOSTIT de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 243 din 31 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/356085_a_357414]
-
tu, nici tu, nici tu... Îți dau dreptate, Hidalgo, astăzi mă distanțez de mine, de tine, ca să te pot vedea mai îndeaproape, ca să te pot atinge cu gândul, ca să intru în marele nimeni. Duh și huma plutind peste, Ruah, suflu adiind peste ape. Intru în mine aproape, tot mai aproape de dorul primordial, ca-ntr-o piatră de apă stârnind cercuri concentrice. Abia azi am văzut: O singurătate și în interiorul ei - altă singurătate perfectă în interiorul căreia - altă singurătate mezina, suprapuse perfect, fiecare
TRATAT DE SINGURĂTATE, I (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 285 din 12 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356251_a_357580]
-
e frig Caut depărtări și strig Poate aude cineva Paote chiar iubita mea Toamna aici este departe Și o vară ne desparte Crezi c am să rezist visând Veri năluce așteptând Taie-mi zborul dintre aripi Lasă vântul să m adie Fă-mă un pom pe o câmpie Boabă neculeasă în vie Să rămân ce am fost odată Lins de umbre Foc nestins fără de vatră De anghel zamfir dan Referință Bibliografică: Râmnicul sărat / Anghel Zamfir Dan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția
RÂMNICUL SĂRAT de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 2292 din 10 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368828_a_370157]
-
mine . La tine-n suflet ascund fluturi Că în noapte la piept să mă aduni , De frică și coșmar să mă tot scuturi Când cu iubiri ucise mă cununi . Și-așa desculți prin ploaie amândoi Între fiorii reci ce ne-adie iară , Ni-se scurg tacerile-ntre noi Cu nostalgii că prima oară . gabrielaenerusu Referință Bibliografica: E toamnă ... / Gabriela Rusu : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2109, Anul VI, 09 octombrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Gabriela Rusu : Toate Drepturile
E TOAMNA … de GABRIELA RUSU în ediţia nr. 2109 din 09 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369088_a_370417]
-
de bunătăți, mișunau printre mese. Atâta puteam noi vedea de mai jos, adică de la nivelul nostru... Promenada era mai înaltă, iar noi copiii mai mici, mai la vale, prin iarbă și tufișuri, adulmecam mirosurile îmbietoare ale bucatelor de pe mese. Mai adia câteodată un miros de ceva tare bun... iar nouă ne lasa gura apă! Veselia era întreținută și de o fanfara militară. Muzică bună, valsuri la modă, de la „Valurile Dunării” a lui Iosif Ivanovici, la „Dunărea albastră” a lui Johann Strauss
BANCA AMINTIRILOR (13) FESTINUL DE 10 MAI de GEORGE GOLDHAMMER în ediţia nr. 1975 din 28 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/369077_a_370406]
-
de toamnă 3) Frumusețea versului sporește odată cu frumusețea figurilor de stil folosite abil de către autor, o adevărată aglomerare de sensibilitate care reușește să te includă în peisaj: “Roua desculță - / Sărut la firul ierbii, / Cer înstelat - dobânda / ochilor albaștri, / vântul călător / adiind peste lume - / pale de simțire / petrecute / în calde rotocoale de fum. // Petalele florilor / somnoroase, / mirosind a culori, / zămislesc dimineața.” (Dimineață). Câteva dintre poezii, trecute pe sub ochiul de fin observator al autorului, relevă abilitățile acestuia în încondeierea aspectelor esențiale ale unei
PARFUM DE TEI (TRILINGV: RO-FR-EN) de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 2309 din 27 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370766_a_372095]
-
pe cer pentru tine. Am intrat în copca gheții pentru a-ți aduce peștișorul auriu, care îndeplinește dorințe. Am pus zorile pe pervazul ferestrei tale, dar tu, tu, nu vrei să vezi nimic, decât pustiu. Am pus vântul să-mi adie numele și să-l sune frunzele încărcate până la explozie de verde. Din frumusețea copacilor ce-s înfloriți înfiorări de anotimpuri să-ți tresară simțurile căzute în lumea de naniti. Am zis soarelui să-ți mângâie blând chipul, oglinda să-ți
ÎNCERCĂRI de MARA EMERRALDI în ediţia nr. 1824 din 29 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370955_a_372284]
-
Autorului Soare și flori. Lumină, voie bună. Sufletul cer, iar inima pământ. Trup renăscut în care blând răsună prin orice nerv al împlinirii cânt. Mai altfel sunt pentru că-ntâia oară eu am dorit un altul să devin, să fac s-adie vânt de primăvară în iarna grea ce-mi șuieră-n destin. Pe lacrimi astăzi viața se răzbună zâmbind și-atunci când pare că-s înfrânt. Și-n timp ce-adânc speranțele mă ară mă umplu doar de soare și senin ca să
SOARE ŞI FLORI de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1928 din 11 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370944_a_372273]
-
de-o bucurie. Pășea cu credința unui muritor nevinovat. Istoricul: Cu-n astfel de gând ai poposit cu speranța de-a găsi legende, chiar cu însemnele explorării echivalente muncii de Sisif, ori pline de utilitate? Legende utile ca zefirul care adie și răcorește sufletul, dându-i vigoare. Călătoru: Înainte, pe acest făgaș într-o adiere și-ntr-un sunet de izvor, la umbra brazilor, presimțeam că a început să se înțeleagă, că nu palatele, nu mașinile bengoase...Nici măcar alergătură înspre a
MONUMENTUL DE LA …URSOAIA! (LUMINA DE LA CERNICA STRĂLUCEŞTE ŞI ACASĂ) TABLOUL (SCENA) 2 de DUMITRU K NEGOIŢĂ în ediţia nr. 1990 din 12 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370900_a_372229]
-
își scrie slova în Copou, sub un lămpași, plouă, și e trist și rece timpul ce mă înconjoară vai ce frig prin mine trece și ce ger este afară, stropii cad, lovesc geamul eu stau și privesc departe vântul îmi adie ramul iarăși timpul mi-l împarte, nu sunt trecători pe stradă ploaia cade în șuvoi, se aude o serenadă cântată de-un pițigoi, stă pe o creangă zgribulit, și ploaia cade rece stau la geam și-s plictisit, vremea vine
PLOUĂ PESTE MOLDOVA de STEJĂREL IONESCU în ediţia nr. 2066 din 27 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/370036_a_371365]
-
demult pierdute. Eram răscolit până la ultima celulă vie din trupului meu fierbinte. La un moment dat, îngerul meu se întoarse pe o parte și își sprijini capul în palma mâinii stângi, privindu-mă în ochi. Pletele blonde îi fluturau ușor, adiate de briza mării. M-am întrebat atunci dacă aripile de pe spatele ei aveau aceeași culoare cu ale mele. Nu. Ale ei erau roșii, sângerii ... Referință Bibliografică: EXAGERAREA SENTIMENTELOR ÎN DRAGOSTE DĂUNEAZĂ GRAV SĂNĂTĂȚII (SAU CE NU-I BINE SĂ FACI
EXAGERAREA SENTIMENTELOR ÎN DRAGOSTE DĂUNEAZĂ GRAV SĂNĂTĂŢII (SAU CE NU-I BINE SĂ FACI ÎN AMOR) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 2066 din 27 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/370037_a_371366]
-
decise și le-așez în cuvinte fără nicio teamă, chiar dacă vara vieții-i demult în ramă. Pe trepte de gând mă strecor în suflet, cotrobăi toate ungherele, aud un sunet și simt cum, timpul nu mai are răbdare, iar vântul adie miresme de sărbătoare. Dincolo de gânduri înfloresc cuvintele și-nnodate-n vers împânzesc poemele, strânse-n casa sufletului, care-i o carte, cuvintele respiră chiar, și după moarte. 17 Iulie 2016 - MIT Referință Bibliografică: CUVINTELE RESPIRĂ / Maria Ileana Tănase : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593
CUVINTELE RESPIRĂ de MARIA ILEANA TĂNASE în ediţia nr. 2038 din 30 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370053_a_371382]
-
și curat în râul Unde îmbrățișat e pe deplin. Ce netăcere lină are apa! Ce tainic curge fără niciun gând! Cu greu plătește sinele azi vama Unei iubiri adevărate pe pământ! Cluj Napoca 27 august 2015 Eternitatea Am întrebat vântul de unde adie? Pe tâmplă ca o mână infinită. Îmi astâmpără clipa toridă a neputinței De a lupta împotriva oboselii sălășluite În ochii deschiși spre zare și în mâinile Care stau de strajă pe armele credinței.. Și a speranței Apărând fără preget dragostea
NETĂCEREA SUFLETULUI de MARINA GLODICI în ediţia nr. 1705 din 01 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370324_a_371653]
-
sărbătoarea Și bucuria neamului nost’ românesc E ziua Limbii Române - comoara Pe care românii mult o iubesc. Plimbatu-și-a palmele peste câmpie Ziua crestele-nalte le-a mângâiat Raza de soare îmbrăcată în ie În limba română s-a revărsat. Vântul adie mai românește Ramuri recită doine străvechi Râurile murmură-n taină frățește Iar frunzele-n hore voios se întrec. Păsări măiastre își cântă iubirea Pe ramuri din codrul cel secular Limba română e însăși vorbirea Cea dulce a poporului meu milenar
NETĂCEREA SUFLETULUI de MARINA GLODICI în ediţia nr. 1705 din 01 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370324_a_371653]
-
Toate Articolele Autorului Scrisori, de la fereasta mea (sau Vals Vienez) Văd pân' la tine peste ape Cu gândul bun te urmăresc, Cum îți cânți viața, vals pe clape, Și note-n praf stelar plutesc; Ca-n vânt ce duce și adie Eu briza lor s-o simt acum, Văd pân' la tine,mă sfâșie Cum plânge cântecul pe drum. Și dacă îmi mijesc verzi ochii, Se îngustează calea lor Peste arcadele de timpuri, Pătrund aievea, mă strecor. Învârt cu mine caruselul-
SCRISORI, DE LA FEREASTA MEA (SAU VALS VIENEZ) de SHANTI NILAYA în ediţia nr. 1338 din 30 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/370418_a_371747]
-
era Cuvîntul” (Geneza) Născut, puiuțul cuibărit în scutec Simte primul alint, întâiul cântec E graiul mamei, aromă sonoră Smirna și tămâia din prima oră. Ea are-n glas susur de pâraie Iar în privire iubirea-i văpaie Crânguri de vise, adiate de vânt Boabe de mărgăritar în cuvânt. Din dor de dor se-apleacă smerit Peste pruncuțul abia adormit Cu glasu-i de miere îi cântă ușor Angelic, cântec de leagăn ocrotitor. L-a ascultat și ea cândva cântat De mama ei
POEME DE ZIUA LIMBII ROMÂNE de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 1338 din 30 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/370420_a_371749]