3,734 matches
-
via Heidegger - Jung, Dulcan, ci nu în teroarea de a fi ghilotinat (de sine), cum dealtfel, se temea Ulisse. Morală pledata așadar de Eugen Simion este ea însăși... neutrosifică! (De la neuitrino, particulă libertății ubicue în multivers). Demersul său este unul admirabil trans- metafizic! Ondulatoriu - infraseismic! Poezia lui Dumitru Găleșanu, este galeșa, ceea ce pentru un filolog este un codex aurea onomastic! Numele omului conține, ca miez, destinul său, asumabil via predestinat. Poezia lui Dumitru Găleșanu este trialistă (v. Popper și Konrad!) deoarece
CARTEA ANULUI CONTINUU de EUGEN EVU în ediţia nr. 1648 din 06 iulie 2015 by http://confluente.ro/eugen_evu_1436175674.html [Corola-blog/BlogPost/384494_a_385823]
-
acestuia, ne relevă însă un om de o mare și, în același timp, discretă generozitate. Iar rândurile adresate lui Eminescu bolnav, care își făcea scrupule în legătură cu proveniența mijloacelor materiale permițând întreținerea sa la sanatoriul de la Ober-Döbling, dovedesc la Maiorescu o admirabilă delicatețe sufletească: „Vrei să știi cu ce mijloace ești susținut deocamdată? Bine, domnule Eminescu, suntem noi așa străini unii de alții? Nu știi d-ta iubirea (dacă-mi dai voie să întrebuințez cuvântul exact, deși este mai tare), admirația adeseori
TITU MAIORESCU LA A-175-A ANIVERSARE DE LA NAŞTERE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1495 din 03 februarie 2015 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1422966473.html [Corola-blog/BlogPost/379791_a_381120]
-
trezise cu vigoare o altă aducere aminte din timpuri ceva mai noi. Deși atunci avea deja bine peste patruzeci de ani, Alexandra Milea știuse să se păstreze impecabil. Avea o suplețe de invidiat printre femeile de vârsta ei. Patina încă admirabil în lung și în lat pe apă înghețată din mal în mal a Mureșului în miezul iernii. Execută cu această ocazie salturi de pe un picior pe celălalt și făcea piruete spre deliciul admiratorilor. Vară obișnuia să alerge pe aleile Lighetului
VIZITĂ INOPORTUNĂ de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 360 din 26 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Vizita_inoportuna.html [Corola-blog/BlogPost/341476_a_342805]
-
taina tuturor lucrurilor... El s-a împărtășit din toată înțelepciunea lumii; a văzut ceea ce era tăinuit și a cunoscut ceea ce a rămas ascuns oamenilor. A dat în vileag vremile dinaintea Potopului. A trudit și a suferit străbătând Drumul cel Lung..”. Admirabila epopee a lui Ghilgameș emoționează și astăzi, în acest secol aflat sub zodia incertitudinii, ca și acum cincimii de ani, când mitul era scrijelit pe tăblițele sumero-babilonienilor, de la care am deprins știința scrisului, răscolind iar și iar aceeași eternă (și
”AMARNIC GHILGAMEȘ MI-L PLÂNSE PE ENKIDU” de AUREL CONȚU în ediţia nr. 2131 din 31 octombrie 2016 by http://confluente.ro/aurel_contu_1477872550.html [Corola-blog/BlogPost/370721_a_372050]
-
ar avea să le spui acestor biete bășicuțe ale clipei că omenia, cinstea și bunul-simț au fost și de-a pururi vor rămâne fundamentul de neclintit al umanului autentic, sau - Doamne ferește! - să le amintești de omenia lui Rüdeger (unul dintre admirabilele personaje zugrăvite în Cântecul Nibelungilor, capodopera medievală a literaturii germane), despre care marele poet anonim spune că „E sufletu-i grădină în maiul înflorit și-i bucuros de oaspeți cum nu s-a mai aflat”! ...De mic copil am învățat
NEOMENIA ŞI NERUŞINAREA – DOUĂ DIN REALIZĂRILE DE HARAM ALE POSTDECEMBRISMULUI ROMÂNESC de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1609 din 28 mai 2015 by http://confluente.ro/george_petrovai_1432812107.html [Corola-blog/BlogPost/368886_a_370215]
-
care par a se fi strâns cele mai incitante ritmuri în armonie cu trăirile egoului. Clasicismul prozodic al versurilor e însă mai degrabă o formă de îmblânzire a convulsiilor lăuntrice, un act de exorcism. Poemele freamătă de sensibilitatea unei poete admirabilă. Aceași seducție pentru versul clasic o descoperim la Lavinia Huțișoru Dumitru. Această amplă antologie se încheie cu proze semnate de Elena Buică (Toronto, Canada ), Radu Botiș, Cezarina Adamescu, Adrian Botez, Liliana Moldovan, Ovidiu Creangă,( Toronto, Canada), Daniela Gîfu, Dora Alina
ANTOLOGIA SCRIITORILOR ROMÂNI CONTEMPORANI DIN ÎNTREAGA LUME de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 by http://confluente.ro/Antologia_scriitorilor_romani_contemporani_din_intreaga_lume_0.html [Corola-blog/BlogPost/366960_a_368289]
-
lumea noastră ortodoxă. Numai în Prietenie rămâne pururea mireasma Iubirii sfinte. Prietenia creștină alege formele, mișcarea, nuanțele, timpul, culorile, spiritul, harul, dând o nouă dimensiune Creației, pe care o regizează ca pe un grandios spectacol, tainic și surprinzător, divin și admirabil, impresionând prin splendoarea și sublimul originalității, reproducând o continuă mirare a aparențelor care devin permanențe. Numai în sufletul Dacoromânului frumos trăiește lumea ideală a Prieteniei. Prietenia este Astrul Adevărului revelat care-ți poartă sufletul creștin spre tărâmul veșniciei. Prietenia este
POEMUL PRIETENIEI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1294 din 17 iulie 2014 by http://confluente.ro/Gheorghe_constantin_nistoroiu_1405556394.html [Corola-blog/BlogPost/349028_a_350357]
-
Împăratul Roman Adrian a construit pe ruinele Ierusalimului un oraș în cinstea Zeului Capitoliului și l-a numit Aelia Capitolina. O dată cu victoria creștinismului în secolul al IV - lea, Împăratul Constantin cel Mare împreună cu mama sa Elena au împodobit orașul cu admirabile lăcașuri creștinești și l-au transformat într-un centru al pelerinajului creștin. În anul 1947, legat de conflictul arabo - israelian, Ierusalimul a fost împărțit în două zone - arabă și israeliană și a fost reîntregit după Războiul de 6 zile din
SPRE CALAUZIREA LA DESAVARSIRE A PELERINULUI DE LA VECHIUL TESTAMENT LA NOUL de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 81 din 22 martie 2011 by http://confluente.ro/Tara_sfanta_spre_calauzirea_la_desavarsire_a_pelerinului_de_la_vechiul_testament_la_noul.html [Corola-blog/BlogPost/349143_a_350472]
-
Borges: „este un sentiment care încălzește condiția noastră comună - umanitatea (...) și ne face mărinimoși. (...) Cartea, cărțile! (...) avem iluzia nemuririi, ne răscolesc amintiri, ni se pun întrebări...”. Spiritul creator se supune deci cu onestitate acestui set de exigențe majore ale unei admirabile asceze intelectual-jurnalistice. Atât tematica reportajelor, câț și tehnica de structurare a acestora se supune acestei hermeneutici interne. Hermeneutica subiectului se răsfrânge ca o amprentă în hermeneutica Americii. Înțelegându-se pe sine ca spirit, Robert Radu Hervian translatează metoda în decodificarea
ROBERT RADU HERVIAN: Spirit şi comunicare, de Ștefan Vlăduțescu by http://revistaderecenzii.ro/robert-radu-hervian-spirit-si-comunicare-de-stefan-vladutescu/ [Corola-blog/BlogPost/339615_a_340944]
-
o generatie de mame bune creștine și voi schimba față lumii. Sfanțul Ioan Gură de Aur. - Aristotel: Toată educația depinde de mama, profesor păgân Libanius, care făcea referire la Anthusa, mama Sf. Ioan Gură de Aur, prin cuvintele: "Ce femei admirabile sunt la creștini!" - Nici un om în toate mințile nu abadonează Adevărul pentru eroare. Sfanțul Justin Martirul - Unde nu există smerenie, nu există nici Dumnezeu. Sfanțul Macarie - Milă e toată Scriptură. Alexandru Vlahuță - Mai degrabă renunț la viață, decât la Hristos
CITATE MEMORABILE (31) de ION UNTARU în ediţia nr. 1040 din 05 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Citate_memorabile_31_ion_untaru_1383622423.html [Corola-blog/BlogPost/357527_a_358856]
-
Reperaj)” „Pământ dintr-o expoziție” e o lectură incitantă și frecvent provocatoare, în care dialogul imagine-cuvant sărbătorește sincretismul definit cândva de clasici în formula uitată ut pictura poesis. Expoziția colectivă pe care Emil Sauciuc o recenzează cu un elan poetic admirabil e destinată astfel să persiste într-o lectura polisemantică, devotată transpunerii ei în cuvânt. Dincolo de stângăcii manieriste și rezolvări lexicale neinspirate, debutul în poezie a unui erudit om de teatru se definește ca provocare superioară a spiritului fecund care, participant
EMIL SAUCIUC ŞI PUTEREA PRIVIRII de SMARANDA COSMIN în ediţia nr. 1964 din 17 mai 2016 by http://confluente.ro/smaranda_cosmin_1463471472.html [Corola-blog/BlogPost/368202_a_369531]
-
a urmat a altă mare primire, tot orașul fiind luminat. Aici m-a așteptat o mare surpriză: perfecțiunea reprezentației de la operă. S-a cântat Samson și Dalila și trebuie să spun că a fost de primă clasă. Voci bune, regie admirabilă, costume frumoase, lumini, orchestră excelentă, antracte scurte. Am fost primită cu ovații extraordinare, iar Bârsan a compus ca salut o frumoasă „odă“. Teatrul a fost foarte frumos decorat, publicul, foarte bucuros de prezența mea. A fost ceea ce aș numi o
REGINA MARIA LA ORADEA de DORU SICOE în ediţia nr. 46 din 15 februarie 2011 by http://confluente.ro/Regina_maria_la_oradea.html [Corola-blog/BlogPost/348985_a_350314]
-
frumos la care Carol, care nu se pregătise, a răspuns excelent. Are, realmente, talent. A fost foarte aplaudat. În fapt, primirea noastră a fost mai mult decât călduroasă. După masa de prânz, noi am făcut o vizită la Societatea Mircea, admirabil organizată, într-o frumoasă casă, și o altă vizită la orfanii de rozboi militari și, în final, pe deplin mulțumiți că programul nostru s-a realizat satisfăcător în limita timpului, ne-am dus la trenurile noastre și am avut cea
REGINA MARIA LA ORADEA de DORU SICOE în ediţia nr. 46 din 15 februarie 2011 by http://confluente.ro/Regina_maria_la_oradea.html [Corola-blog/BlogPost/348985_a_350314]
-
noapte de gânduri, e iute, ca fetele balurilor de altădată, chiar de-ar avea pe suflet o piatră de moară...! Laura Lavric e una dintre cele mai mari artiste ale Moldovei. A fost și la concertul închinat maestrului Benone Sinulescu, admirabilă. A înveselit publicul, l-a zguduit și a clătinat bolta Sălii Palatului. Lucia Dumitrescu a venit în scenă nu cu noutatea, cu certa argumentație că muzica folclorică românească nu încetează la Maria Tănase, Maria Lătărețu, Ileana Sărăroiu, Maria Ciobanu... Cântăreață
BENONE SINULESCU. ÎN NERĂBDAREA ANIVERSĂRILOR CE VOR SĂ MAI VINĂ de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1243 din 27 mai 2014 by http://confluente.ro/Aurel_v_zgheran_1401163201.html [Corola-blog/BlogPost/350576_a_351905]
-
împrejmuiam, într-un cuvânt îl pregăteam pentru grădină și când totul era gata, terenul scos din cele rele au venit autoritățile și mi-au demolat totul. In anul 1987 am vizitat timp de două săptămâni mai multe sate din Ungaria. Admirabil ce frumos se lucra pământul. Era curățenie, ordine peste tot. Mulți dintre locuitorii satelor ungurești din acea vreme își înfințaseră microferme agricole și de creștere a animalelor. Rezultatele erau bune. In tot ceea ce se mișca la sate, statul se implica
PASIUNEA PENTRU GRĂDINĂRIT ÎMPLETITĂ CU ARTA SCRISULUI de IONEL CADAR în ediţia nr. 1732 din 28 septembrie 2015 by http://confluente.ro/ionel_cadar_1443420513.html [Corola-blog/BlogPost/363448_a_364777]
-
apucase de această documentare pentru a sări în apărarea lui Mircea Eliade care avea niște opozanți în SUA. Domnul Dworshak, autorul care și-a intitulat opul chiar așa, „În apărarea lui Mircea Eliade”, s-a documentat în toate bibliotecile. O admirabilă lucrare de restituțio culturale, mai ales că domnia sa profesase toată viața medicina; începută la Timișoara, pe vremea războiului... Dacă aș continua, mă tem că ar ieși o carte despre cuvinte memorabile care au făcut și ele o istorie paralelă cu
CONVORBIRE DE VIAŢĂ ŞI CUVINTE CU SCRIITOAREA ŞI JURNALISTA VERONICA BALAJ de EMILIA ŢUŢUIANU în ediţia nr. 2307 din 25 aprilie 2017 by http://confluente.ro/emilia_tutuianu_1493116356.html [Corola-blog/BlogPost/366390_a_367719]
-
ademenitoare pentru setea de cunoaștere și de împlinire a Frumosului dumnezeiesc! CÂNTAREA POPULARĂ - TEZAURUL FOLCLORIC e fiorul întâlnirii, focul ceresc, romanța tinereții, surâsul serafic, legănarea mamei, zâmbetul heruvimic, rapsodia harului, duioșia tatălui, mângâierea lui Dumnezeu, îmbrățișarea celui drag, sărutul frumuseții, admirabilul joc al trăirii, matricea omenirii, izvorul dorului, dragostea diafană a iubirii. TEZAURUL FOLCLORIC - dacoromân așterne peste lumea urzită din plămada sa o adiere de miracol, o corolă de lumini, o zare înmiresmată, o Liturghie cosmică. TRADITIA noastră precreștină poartă în
DRAGOBETELE: DORUL DRAGOSTEI ÎN FRUMUSEŢEA DĂRUIRII DACOROMÂNULUI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1153 din 26 februarie 2014 by http://confluente.ro/Gheorghe_constantin_nistoroiu_gheorghe_constantin_nistoroiu_1393386698.html [Corola-blog/BlogPost/347657_a_348986]
-
plină, pe care l-a transmis copilului, care acum compune Operete și cântece populare. A crescut învăluit în povești, cu vorbe bune și cu viersul lăutarilor care cântau de alean la cârciumă. Domnul profesor Ion Chiru îi face un portret admirabil, pe cât de strălucitor pe atât de obiectiv și de profund: „Marin Voican (fiul lui Ilie Voican din Ghioroiu, cătunul Delureni, numit și Dealul Viilor) a fost mereu un împătimit al cântului și al jocului popular, un mare iubitor al folclorului
„ANTON PANN” OPERETA STRĂLUCITOARE A COMPOZITORULUI MARIN VOICAN de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 906 din 24 iunie 2013 by http://confluente.ro/Stefan_dumitrescu_anton_stefan_dumitrescu_1372044181.html [Corola-blog/BlogPost/364027_a_365356]
-
de veselă și de strălucitoare pe atât de grandioasă. Dacă aș fi regizor, din ceea ce numește dl Voican „Revistă umoristică”, aș face o Operetă de zile mari, care ar dura un ceas și mai mult ... Mai ales pentru că are o admirabilă construcție teatrală, cu decor, cu farse, cu personaje uimitor de viu creionate. Înțelegem și de ce nea Marin l-a ales ca erou al Operetei sale pe vestitul Anton Pann, cel înțelept ca fiul Pepelei. Pentru că-i seamănă, pentru că au un
„ANTON PANN” OPERETA STRĂLUCITOARE A COMPOZITORULUI MARIN VOICAN de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 906 din 24 iunie 2013 by http://confluente.ro/Stefan_dumitrescu_anton_stefan_dumitrescu_1372044181.html [Corola-blog/BlogPost/364027_a_365356]
-
plăcere e gustată/ Precum șuncă afumată -/ Sărată și piperată,/ Dar... udată după lege,/ Cu-un vin bun, se înțelege!” Marin Voican are vocație de dramaturg, liniile, tușele și acoladele cu care își construiește personajele și situațiile dramatice sunt sigure, redând admirabil și portretul personajului dar și „lumea lui” și ne aduc aminte de Caragiale din prima lui piesă de teatru, de care puțini știu, unde vedem un Caragiale virtuoz. Această notă de virtuozitate ne-a atras atenția lecturând Opereta pe care
„ANTON PANN” OPERETA STRĂLUCITOARE A COMPOZITORULUI MARIN VOICAN de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 906 din 24 iunie 2013 by http://confluente.ro/Stefan_dumitrescu_anton_stefan_dumitrescu_1372044181.html [Corola-blog/BlogPost/364027_a_365356]
-
Suntem întru totul alături de voi în apărarea sfintei cauze pentru care luptați. Nu vom îngădui nicicînd ca memoria marelui Domnitor Cuza să fie pângărită. Piața Unirii, simbolul pentru care el s-a jertfit, trebuie să fie locul statuii lui”. Rezultatul admirabilei tenacități și solidarități studențești din acele timpuri îl știm cu toții: statuia lui Alexandru Ioan Cuza a fost amplasată în Piața Unirii, fiind dezvelită la data de 27 mai 1912 în prezența regelui Carol I, a principelui moștenitor Ferdinand și a
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/enigme-neelucidate/ [Corola-blog/BlogPost/92964_a_94256]
-
a populariza opera lui Radu Stanca și de a-i ține trează amintirea. Trebuie precizat adevărul că ideea nu este de dată recentă. Într-o perioadă de pionierat, când Ion Vartic publicase în 1978 “Radu Stanca. Poezie și teatru”, o admirabilă carte eseistică pe care Anca Sîrghie o prezintă publicului sibian, tema unei teze de doctorat devine suport pentru inițiativa istoricului literar Anca Sîrghie de a crea un prim “studiu monografic” dedicat lui Radu Stanca. Realizarea acestei teze a fost apreciată
Antonia Bodea: O carte de colecție – Radu Stanca. Evocări și interpretări în evantai by http://revistaderecenzii.ro/antonia-bodea-o-carte-de-colectie-radu-stanca-evocari-si-interpretari-in-evantai/ [Corola-blog/BlogPost/339333_a_340662]
-
conducerii. „Această carte mai este, deopotrivă, gestul unui tânăr scriitor care l-a iubit și prețuit pe N. Steinhardt, pe cel care a trăit voluptatea vieții prin voluptatea lecturii, voluptatea trăirii prin voluptatea credinței”, spune Nicolae Băciuț - într-o frază admirabilă care conține chintesența lucrării. Volumul mai conține și trei alte documente rare: dialoguri cu apropiații Părintelui Nicolae, Alexandru Paleologu, Mircea Oliv și Ioan Pintea, ultimul fiind un discipol care a alcătuit și o minunată carte evocatoare despre N. Steinhardt și
CENTENAR STEINHARDT. NICOLAE STEINHARDT. INTRE LUMI. CONVORBIRI CU NICOLAE BĂCIUŢ (CRONICĂ DE CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 565 din 18 iulie 2012 by http://confluente.ro/Centenar_steinhardt_nicolae_steinhardt_cezarina_adamescu_1342592714.html [Corola-blog/BlogPost/356206_a_357535]
-
aparte, cu un cult deosebit al prieteniei și al legăturilor spirituale și culturale de înaltă calitate. Modul de adresabilitate este plin de reverență și relevă o educație aleasă și o anumită artă și măiestrie epistolară. O altă trăsătură de caracter admirabilă a lui Nicolae Steinhardt a fost fermitatea în convingerile sale și neadmiterea vreunui compromis: „Vă rog să fiți atent la textul trimis Consiliului. Pot fi ștersături, dar nu admit pentru nimic în lume adaosuri ori schimbări de sens. Contez pe
CENTENAR STEINHARDT. NICOLAE STEINHARDT. INTRE LUMI. CONVORBIRI CU NICOLAE BĂCIUŢ (CRONICĂ DE CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 565 din 18 iulie 2012 by http://confluente.ro/Centenar_steinhardt_nicolae_steinhardt_cezarina_adamescu_1342592714.html [Corola-blog/BlogPost/356206_a_357535]
-
se închina zeilor Walhallei. Mi-a dat între 8 și 12 ani, să citesc capodoperele literaturii universale, toate, fără cruțare, pe nerăsuflate: Tasso, Camoens, Goethe, Shakespeare, Balzac, Tolstoi, Ariosto, H. St. Chamberlain, Homer, Vergiliu, Dante, Sofocle, Rousseau, Racine, Saint-Simon, Chaucer ... admirabilă, nemaipomenită femeie, al cărei elev am avut nemeritata cinste să fiu. Îmi acordase prietenia și încrederea ei. A dispărut brusc din viața mea (ca Mary Poppins) - nu o uit nici o clipă”. Aici trebuie să deschid o paranteză imaginară și să
CENTENAR STEINHARDT. NICOLAE STEINHARDT. INTRE LUMI. CONVORBIRI CU NICOLAE BĂCIUŢ (CRONICĂ DE CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 565 din 18 iulie 2012 by http://confluente.ro/Centenar_steinhardt_nicolae_steinhardt_cezarina_adamescu_1342592714.html [Corola-blog/BlogPost/356206_a_357535]