4,451 matches
- 
  
  a fost util să identifice și să observe alte familii adoptive. Procedura de adopție, prin solicitările sale, reprezintă un important factor de stres pentru majoritatea părinților adoptatori (opt cazuri din zece). În termeni foarte generali, procedura este caracterizată de părinții adoptatori ca fiind inflexibilă, greoaie, dificilă, anevoioasă, laborioasă sau complicată, o procedură care, potrivit unei mame adoptatoare întinde nervii la maximum. Principalele cauze care conduc la aceste aprecieri sunt: timpul îndelungat de la atestare până la finalizarea adopției, în unele cazuri fiind necesară
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
 - 
  
  sale, reprezintă un important factor de stres pentru majoritatea părinților adoptatori (opt cazuri din zece). În termeni foarte generali, procedura este caracterizată de părinții adoptatori ca fiind inflexibilă, greoaie, dificilă, anevoioasă, laborioasă sau complicată, o procedură care, potrivit unei mame adoptatoare întinde nervii la maximum. Principalele cauze care conduc la aceste aprecieri sunt: timpul îndelungat de la atestare până la finalizarea adopției, în unele cazuri fiind necesară chiar re-atestarea adoptatorilor, costurile financiare cauzate de examenele și testele medicale necesare și solicitările care nu
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
 - 
  
  inflexibilă, greoaie, dificilă, anevoioasă, laborioasă sau complicată, o procedură care, potrivit unei mame adoptatoare întinde nervii la maximum. Principalele cauze care conduc la aceste aprecieri sunt: timpul îndelungat de la atestare până la finalizarea adopției, în unele cazuri fiind necesară chiar re-atestarea adoptatorilor, costurile financiare cauzate de examenele și testele medicale necesare și solicitările care nu sunt pe deplin înțelese sau ușor de acceptat de către toți părinții adoptatori. Referitor la acest din urmă aspect, deși pare absolut firesc pentru un practician să întrebe
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
 - 
  
  sunt: timpul îndelungat de la atestare până la finalizarea adopției, în unele cazuri fiind necesară chiar re-atestarea adoptatorilor, costurile financiare cauzate de examenele și testele medicale necesare și solicitările care nu sunt pe deplin înțelese sau ușor de acceptat de către toți părinții adoptatori. Referitor la acest din urmă aspect, deși pare absolut firesc pentru un practician să întrebe persoanele care aspiră să devină părinți adoptatori despre motivația pentru adopție, acestea găsesc adeseori răspunsul ca fiind de la sine înțeles, în alte cazuri, motivația este
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
 - 
  
  testele medicale necesare și solicitările care nu sunt pe deplin înțelese sau ușor de acceptat de către toți părinții adoptatori. Referitor la acest din urmă aspect, deși pare absolut firesc pentru un practician să întrebe persoanele care aspiră să devină părinți adoptatori despre motivația pentru adopție, acestea găsesc adeseori răspunsul ca fiind de la sine înțeles, în alte cazuri, motivația este greu de exprimat în cuvinte, iar alții consideră că, este adresată dintr-o lipsă de empatie a practicienilor cu persoanele candidate la
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
 - 
  
  este greu de exprimat în cuvinte, iar alții consideră că, este adresată dintr-o lipsă de empatie a practicienilor cu persoanele candidate la statusul de adoptatori 345. Factorii personali, precum factorii psihologici, credințele și valorile personale, sunt invocați de părinții adoptatori ca fiind factori importanți pentru a depăși momentele de așteptare, solicitările și provocările procesului de adopție. O mamă adoptivă afirma: Dacă nu ai un psihic puternic și nu îți dorești din tot sufletul un copil, pe parcursul procedurii de adopție, ai
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
 - 
  
  de a renunța la tot. O altă mamă afirma: M-am rugat neîncetat. Credința m-a ajutat sa merg mai departe. În tot acest timp am știut că undeva există un suflețel pentru mine. O altă resursă importantă pentru părinții adoptatori o reprezintă practicienii din cadrul Direcțiilor Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului. O mamă adoptatoare afirma că daca cei care ne-au prezentat procedura de adopție, nu ar fi făcut-o în așa fel încât lucrurile să pară abordabile, am
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
 - 
  
  a ajutat sa merg mai departe. În tot acest timp am știut că undeva există un suflețel pentru mine. O altă resursă importantă pentru părinții adoptatori o reprezintă practicienii din cadrul Direcțiilor Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului. O mamă adoptatoare afirma că daca cei care ne-au prezentat procedura de adopție, nu ar fi făcut-o în așa fel încât lucrurile să pară abordabile, am fi fost descurajați pe parcurs și poate chiar am fi renunțat. E o procedură greoaie
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
 - 
  
  ele și asistenții sociali din cadrul direcțiilor care au mijlocit adopțiile, în timp ce alte două mame consideră că, atitudinea asistenților sociali din cadrul direcțiilor a fost de descurajare și chiar intimidare. În aceste cazuri, practicienii devin mai degrabă factori de stres pentru părinții adoptatori, decât facilitatori. 6.3.2 Factori de stres, resurse și mecanisme de coping în perioada de acomodare Ca perioadă de acomodare am avut în vedere cele trei luni dintre încredințarea și încuviințarea adopției. În general, momentul aducerii copilului în familie
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
 - 
  
  vedere cele trei luni dintre încredințarea și încuviințarea adopției. În general, momentul aducerii copilului în familie este, ca și momentul nașterii unui copil biologic, un factor de stres pozitiv, descris în termeni de emoție pozitivă și bucurie. În cazul familiilor adoptatoare se identifică însă o serie de provocări specifice. Din analiza răspunsurilor oferite de respondente, în concordanță cu literatura de specialitate identificăm: incertitudinea privind momentul plasamentului, presiunea de a adopta instantaneu status-rolul parental și de a se manifesta în consecință; reacțiile
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
 - 
  
  temă care s-a conturat în plus face referire la stresul determinat de relația cu asistenta maternală. Dat fiind faptul că, în majoritatea cazurilor, între momentul atestării și cel al încredințării copilului se scurge o perioadă destul de lungă de timp, adoptatorii au timp să pregătească momentul plasamentului. O singură respondentă ne-a expus problemele cauzate de plasamentul pe neașteptate, într-o perioadă scurtă de timp de la atestare, a unui copil care, prin tulburările de nutriție și problemele emoționale a făcut acomodarea
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
 - 
  
  perioadă scurtă de timp de la atestare, a unui copil care, prin tulburările de nutriție și problemele emoționale a făcut acomodarea foarte dificilă: eram total nepregătită... nu aveam nimic din ce-i trebuie unui copil. Cea mai importantă resursă pentru părinții adoptatori în acest momentul o reprezintă familia extinsă și prietenii. Adoptarea instantanee a status-rolului parental. Sintagma este întâlnită la Barth și Berry (1988) și preluată ulterior și de alți autori. Potrivit acestora, părinții adoptatori resimt presiunea de a trata copilul adoptat
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
 - 
  
  copil. Cea mai importantă resursă pentru părinții adoptatori în acest momentul o reprezintă familia extinsă și prietenii. Adoptarea instantanee a status-rolului parental. Sintagma este întâlnită la Barth și Berry (1988) și preluată ulterior și de alți autori. Potrivit acestora, părinții adoptatori resimt presiunea de a trata copilul adoptat ca fiind al lor. Această presiune creează însă anxietate părinților, și în special mamelor care pun la îndoială abilitățile lor de a înțelege și de a răspunde imediat nevoilor copilului (șapte respondente din
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
 - 
  
  în această sferă. Un rol important l-a avut forma și calitatea măsurii de protecție de care a beneficiat copilul anterior. Ca și caracteristici comune copiilor adoptați, după vârsta de șase luni, au fost manifestările de timiditate și anxietate în raport cu adoptatorii în perioada imediat următoare plasamentului (șapte cazuri din zece). Trei copii adoptați din centre de plasament, după vârsta de 2 ani au manifestat apatie, retragere în sine, indiferență față de stimuli. Cele mai importante probleme au fost prezentate de o respondentă
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
 - 
  
  asistență maternală (patru cazuri din zece), ruptura de familia de plasament a fost un factor de stres important atât pentru copil, cât și pentru adoptatori. Suportul asistenților maternali în pregătirea mutării copilului a fost considerat o resursă importantă de către părinții adoptatori și apreciat pozitiv. O respondentă asociază perioada de acomodare cu o perioada de "convalescență" a copilului căruia "îi era dor" de asistenții maternali. Un factor de stres mai puțin dezbătut în literatura de specialitate, face referire la legătura familiei adoptive
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
 - 
  
  respondentă asociază perioada de acomodare cu o perioada de "convalescență" a copilului căruia "îi era dor" de asistenții maternali. Un factor de stres mai puțin dezbătut în literatura de specialitate, face referire la legătura familiei adoptive cu asistentul maternal. Majoritatea adoptatorilor se întreabă dacă trebuie să păstreze această legătură, pe ce perioadă și ce formă să ia comunicarea. Afecțiunea pe care copilul o manifestă față de asistenții maternali adeseori este îngrijorătoare pentru adoptatori. "Iubirea instantanee" pe care ei se simt responsabili să
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
 - 
  
  mult timp observării copilului și interacțiunii cu el. Două dintre respondente au resimțit nevoia unei pregătiri speciale, motiv pentru care au apelat la servicii specializate: cursuri pentru părinți, respectiv consiliere psihologică. Informațiile, deși ar trebui să fie resurse pentru părinții adoptatori în construirea relației cu copiii adoptați și stimularea lor în procesul de dezvoltare, prin lipsă ele devin factori de stres. Insuficiența informațiilor și neîncrederea în veridicitatea informațiilor primite, reprezintă un factor de stres în măsura în care conduc la nevoia de aprofundare și
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
 - 
  
  în comportamentul lui, dacă anumite reacții sunt de moment, sunt accidentale sau trecătoare sau îi stau în caracter și trebuie să le corectăm... dacă ar fi crescut cu noi aș fi știut asta. Barth și Berry (1988), semnalau neajunsul părinților adoptatori de a primi în momentul adopției un dosar cu date factuale, care de cele mai multe ori se rezumă la informații medicale și despre istoricul de plasament. Ce lipsește părinților adoptatori cel mai des sunt informațiile de zi cu zi despre comportamentul
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
 - 
  
  aș fi știut asta. Barth și Berry (1988), semnalau neajunsul părinților adoptatori de a primi în momentul adopției un dosar cu date factuale, care de cele mai multe ori se rezumă la informații medicale și despre istoricul de plasament. Ce lipsește părinților adoptatori cel mai des sunt informațiile de zi cu zi despre comportamentul copilului, în contextul cărora să interpreteze reacțiile acestuia. În general însă, am constatat pentru această perioadă o preocupare mai intensă a părinților adoptatori de a evalua și identifica și
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
 - 
  
  istoricul de plasament. Ce lipsește părinților adoptatori cel mai des sunt informațiile de zi cu zi despre comportamentul copilului, în contextul cărora să interpreteze reacțiile acestuia. În general însă, am constatat pentru această perioadă o preocupare mai intensă a părinților adoptatori de a evalua și identifica și problemele și nevoile medicale ale copilului și mai puțin cele psihologice. În două cazuri s-a identificat un comportament de evitare a solicitării și căutării de informații despre părinții biologici. Principala cauză este anxietatea
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
 - 
  
  7 luni. Majoritatea copiilor care au prezentat anterior adopției probleme medicale au înregistrat o ameliorare a sănătății lor, dar în proporții diferite în funcție de o serie de factori: timpul petrecut în instituție, tipul problemelor avute, informațiile corecte oferite de specialiști părinților adoptatori, tratamente efectuate. Cele mai frecvente probleme medicale au fost: imunitatea scăzută (șapte copii din zece), rahitism (patru copii), greutate scăzută (trei copii), anemie (doi copii), distrofie (doi copii), înălțime mică (doi copii). În toate cazurilor identificăm o disponibilitate ridicată a
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
 - 
  
  efectuate. Cele mai frecvente probleme medicale au fost: imunitatea scăzută (șapte copii din zece), rahitism (patru copii), greutate scăzută (trei copii), anemie (doi copii), distrofie (doi copii), înălțime mică (doi copii). În toate cazurilor identificăm o disponibilitate ridicată a părinților adoptatori de a investi în copiii adoptați din dorința de a rezolva și elimina aceste probleme de sănătate. O sursă a acestei disponibilități este responsabilitatea ridicată pe care părinții adoptatori o resimt în raport cu acești copii, o cauză fiind aceeași teamă de
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
 - 
  
  doi copii). În toate cazurilor identificăm o disponibilitate ridicată a părinților adoptatori de a investi în copiii adoptați din dorința de a rezolva și elimina aceste probleme de sănătate. O sursă a acestei disponibilități este responsabilitatea ridicată pe care părinții adoptatori o resimt în raport cu acești copii, o cauză fiind aceeași teamă de a nu fi acuzați de neglijență în creșterea copilului. O mamă adoptivă spunea: trebuie să ai mai multă grijă de el decât de copilul tău. Serviciile medicale accesibile sunt
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
 - 
  
  abilităților intelectuale și a particularităților atitudinal-comportamentale devine centrală. Din punct de vedere emoțional, după perioada de acomodare, majoritatea părinților semnalează atitudini și comportamente pozitive ale copilului în raport cu ei. O particularitate a copiilor adoptați este manifestarea afecțiunii, uneori excesivă, față de părinții adoptatori, ceea ce conferă mamelor adoptatoare un sentiment pozitiv, de împlinire. O respondentă spunea: Dacă-mi spune odată pe zi mami te iubesc sunt topită toată ziua, or el îmi spune de zeci de ori. Acesta este și rolul lui. Aceste răspunsuri
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
 - 
  
  particularităților atitudinal-comportamentale devine centrală. Din punct de vedere emoțional, după perioada de acomodare, majoritatea părinților semnalează atitudini și comportamente pozitive ale copilului în raport cu ei. O particularitate a copiilor adoptați este manifestarea afecțiunii, uneori excesivă, față de părinții adoptatori, ceea ce conferă mamelor adoptatoare un sentiment pozitiv, de împlinire. O respondentă spunea: Dacă-mi spune odată pe zi mami te iubesc sunt topită toată ziua, or el îmi spune de zeci de ori. Acesta este și rolul lui. Aceste răspunsuri de altfel, sunt în
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]