14,003 matches
-
lor pe care presupun că le moștenesc pe linie maternă și care sunt potențial repetabile odată ce se instituie și pentru ele maternitatea. Apoi, a deveni mamă înseamnă a depăși starea privilegiată de copil și de a accepta toate rigorile vieții adulte, îndatoririle și responsabilitățile aferente. A deveni în mod conștient și asumat mamă presupune o anume rigoare morală, în primul rând față de copilul adus pe lume. Se poate vorbi de o etică maternă 30, în care matern nu înseamnă neapărat o
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
Bock, 2002, p. 238). Situația poate fi recunoscută parțial și în România, unde, în perioada comunistă, alocațiile destinate copiilor erau acordate tatălui, la locul de muncă. Totuși, în linii mari, protecția familiei, deși condiționată de încadrarea în muncă a membrilor adulți, era asociată preponderent cu protecția maternității. În România comunistă, în Codul Muncii din 1950, ca și în cel din 1972, se prevedea că femeile încadrate în muncă se bucură de măsuri speciale de ocrotire, care vizau protecția femeilor gravide, a
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
și o atenție publică aparte. Fiecare participant în familie are drepturi și îndatoriri față de ceilalți. Îndeplinirea lor este o opțiune liber asumată, ca urmare a implicării afective. 4. Familia monoparentală formată din persoane adultetc "4. Familia monoparentală formată din persoane adulte" Într-o analiză prin prisma politicului, sfera problemelor de factură socială poate fi gândită ca un câmp de forțe în care nevoile, trebuințele indivizilor pe de-o parte, iar pe de alta, capacitatea societății de a răspunde la ele astfel încât
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
a calității vieții persoanelor vârstnice (atunci când au loc, intervențiile de susținere sunt făcute ocazional, în sensul practicilor creștine: „pomana”). Femeile singure în vârstă, în cele mai frecvente situații, și bărbații în vârstă, în cazuri mai rare, constituie împreună cu copiii lor adulți un tip aparte de familie monoparentală. Particularitățile unei astfel de familii decurg din necesitatea de îngrijire a părintelui singur. Acest tip de familie nu a constituit subiect al atenției în studiile de protecție socială întrucât, în general, sunt analizate aspectele
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
părintelui singur. Acest tip de familie nu a constituit subiect al atenției în studiile de protecție socială întrucât, în general, sunt analizate aspectele care țin de protecția familiilor care au minori în întreținere și se confruntă cu dificultăți specifice. Problemele adultului părinte singur au fost constant neglijate. 5. Accente în politicile publicetc "5. Accente în politicile publice" Pentru România, se poate face observația că elaborarea unor politici publice 72 este un demers de inițiere, transpunerea acestora în fapte concrete presupunând asumarea
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
analiza unor tipuri de politici care se adresează altor segmente sociale. De pildă, politicile adresate șomerilor. Apoi, se poate observa că există tratamente separate ale membrilor familiei monoparentale: copiii beneficiază de forme de suport în calitatea lor de copii, iar adultului părinte singur i se recunosc diferite aspecte de rol-status în sfera publică (de exemplu, statutul de șomer sau, mai larg, de persoană aflată în nevoie), dar ca entitate separată de familia sa. Problemele pe care le întâmpină ca părinte singur
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
prin referire la cel/cei care acordă suport. Din acest punct de vedere, deosebim : • dependența față de o persoană, de obicei rudă a persoanei dependente (de pildă, dependența copilului față de părintele său, dependența soției față de soț, dependența bătrânului față de copilul său adult etc.); • dependența față de o instituție (casă de copii, cămin de bătrâni, cantină de ajutor social etc.). O dependență de un dramatism aparte trăiesc persoanele vârstnice internate în diverse instituții: cămine de pensionari, cămine de bătrâni, cămine-spital pentru adulți și bolnavi
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
Mihaela Miroiu (2004, p. 241) se referă, în direcția avută în atenție, la o dependență în plan privat: Dacă însă considerăm și alt sens al autonomiei: persoană care își poartă singură de grijă, cultura noastră este cea a îngrijirii bărbaților adulți de către femei. Aceasta creează o dependență a bărbaților de femei și este ideologic camuflată în sintagma: îngrijirea copiilor. Cei mai mulți bărbați adulți sunt implicit tratați și se lasă tratați drept „copii eterni”. 6.1. Autonomiatc "6.1. Autonomia" Autonomia 72 este
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
și alt sens al autonomiei: persoană care își poartă singură de grijă, cultura noastră este cea a îngrijirii bărbaților adulți de către femei. Aceasta creează o dependență a bărbaților de femei și este ideologic camuflată în sintagma: îngrijirea copiilor. Cei mai mulți bărbați adulți sunt implicit tratați și se lasă tratați drept „copii eterni”. 6.1. Autonomiatc "6.1. Autonomia" Autonomia 72 este un concept opus dependenței. Poate fi un deziderat al indivizilor care se doresc liberi, cât și al unei societăți care nu
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
a unor libertăți de acțiune posibile în grup, dar riscante sub aspectul securității pentru o persoană singură (de pildă, a te afla în spațiu public după lăsarea întunericului), a unui anume sentiment de siguranță, rezultat din relaționarea cu o persoană adultă 86. Pârghia motivațională a procesului de capacitare a părinților singuri are două fundamentări: una se referă la intenția de a crește copilul/copiii în condiții optime, de normalitate (se presupune inclusiv acoperirea deficitului provocat de absența celui de-al doilea
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
plâns, resemnare, pasivitate), refuză alimentele, par că regresează sub aspectul cunoștințelor, au o mai mică rezistență la îmbolnăviri, manifestă, în timp, o adevărată înapoiere psihică. Legătura afectivă deosebită dintre bebeluș și mama sa, importanța primilor ani ai copilăriei pentru viața adultă au condus la elaborarea teoriei deprivării materne: „Dragostea mamei este la fel de importantă pentru sănătatea mentală cum sunt vitaminele și proteinele pentru sănătatea fizică” (J. Bowlby, 1952), lipsa afecțiunii materne având consecințe grave asupra dezvoltării normale a copilului 102. Deprivarea maternă
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
decât mamele lor poate să le satisfacă acestora nevoile afective în mod corespunzător și să le confere premise bune pentru o dezvoltare armonioasă. Îngrijirea copilului poate fi realizată într-o manieră maternă de către tată sau, principial vorbind, de orice persoană adultă care îi oferă afecțiune copilului și intenționează să facă acest lucru în condițiile prevăzute de lege (îi este rudă naturală, de sânge, adoptă copilul, îl are în plasament sau în încredințare, îi e tutore ori prestează față de copil o îngrijire
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
diminuate, probabilitatea ca un copil să beneficieze de ele este mai mică decât pentru un copil dintr-o familie legalizată. Părintele singur stabilește un contract social și participă la viața publică în calitate de cap de familie, iar în absența unui partener adult nu stabilește nici un contract, în sens tradițional, pentru sfera privată. Mai degrabă putem vorbi pentru spațiul privat de un contract parental, în care părintele singur își asumă obligații față de copilul sau copiii săi. În acest sens, el nu-l încredințează
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
facturi: • inegalități structurale - privind componența asimetrică a familiei: adult/copii; • inegalitatea dintre îngrijirea permanentă a copilului și îngrijirea lui ocazională (a susține copilul zi de zi, față de a-l vizita)29; • inegalități la nivel de venituri-consum - veniturile aduse de părintele adult sunt distribuite pentru întreținerea tuturor membrilor familiei; • inegalități de status social - atât părintele singur, cât și copiii săi sunt victimizați, diminuați ca status social; • inegalități privind participarea socială, prezența în spațiul public fiind condiționată și condiționând raportul nevoi/resurse; • inegalități
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
structura familiei vizează un aspect cantitativ (componența numerică și rețeaua de statusuri și roluri familiale) și unul calitativ (diviziunea rolurilor în cadrul familiei și modul de exercitare a autorității - Ioan Mihăilescu, 2003, p. 160). În cazul familiei monoparentale, numărul de persoane adulte care sprijină dezvoltarea copilului este, în cele mai multe situații, mai mic decât în cazul unei familii complete. De aici efortul mai mare susținut de părintele singur (și, eventual, de doi bunici) în creșterea copilului, față de situația familiei complete, în care copilul
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
în care părintele singur, deși joacă rolul de mamă (cel mai frecvent) sau de tată, cumulează, în fapt, și atribuțiile părintelui absent. Inegalitățile de venituri față de familiile complete decurg din faptul că, în principiu, un singur venit (adus de persoana adultă din familie) este distribuit astfel încât să acopere necesarul întregii familii (la care, pe lângă minorii din întreținere, se pot adăuga și persoane în vârstă, dependente etc.30). Uneori, diferențele de venituri conduc și la diferențe de status. Persoanele din familiile monoparentale
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
după 10 ani de tranziție, Editura Expert, București, 2000. Warren, Karen, „Towards an Ecofeminist Peace Politics”, în Karen Warren (coord.), Ecological Feminism, Routledge, Londra și New York, 1994. Weber, Renate (coord.), Timpul acțiunii. Protecția drepturilor femeii, ocrotirea copiilor și a tinerilor adulți, Centrul pentru Drepturile Omului APADOR-CH, București, 1998. Weber, Renate; Miroiu, Mihaela (coord.), Barometrul de gen, Fundația pentru o Societate Deschisă și GALLUP, București, 2000. Wittgenstein, Ludwig, Caietul albastru, Editura Humanitas, București, 1993. Wolf, Naomi, The Beauty Myth, Vintage, Toronto, 1997
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
într-acolo: să aștepte împreună, să-i asculte el, pe urmă; n-o să-i cadă bine deloc! Peste o sută de inși stăteau, ciorchine, în dreptul orologiului. Poate s-ar fi strâns mai mulți, dar era dimineață, un sfert din populația adultă a târgului se afla la lucru în cele câteva manufacturi; și la câmp se găseau destui oameni. Cei adunați așteptau nerăbdători să treacă ora... Unii chicoteau; glumele lor nu prevesteau nimic bun. Alții stăteau țepeni, ca la o solemnitate pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1901_a_3226]
-
Moisoiu (Google) Șefa Comisiei de evaluare a persoanelor cu handicap Prahova, Viorica Oniga, a fost arestată preventiv sub acuzația de luare de mită. Procurorii DNA - Serviciul teritorial Ploiești au reținut-o pe Viorica Oniga, președinta Comisiei de evaluare a persoanelor adulte cu handicap Prahova, funcționar angajat cu contract de muncă la Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului din cadrul Consiliului Județean Prahova, pentru luare de mită, abuz în serviciu contra intereselor publice cu avantaj patrimonial pentru altul și fals intelectual
Viorica Oniga, șefa Comisiei de evaluare a persoanelor cu handicap Prahova, arestată peventiv by Andrei Moisoiu (Google) () [Corola-journal/Journalistic/78743_a_80068]
-
Crișan Andreescu, crisan andreescu Președinta Comisiei de evaluare a persoanelor adulte cu handicap Prahova, Oniga Viorica, a fost reținută de procurorii DNA pentru luare de mită. Aceasta, alături de Oprea Georgeta ar fi emis certificate de handicap unor persoane sănătoase în schimbul unor sume de bani. Oniga Viorica, președintă a Comisiei de evaluare
Şefa comisiei de evaluare a bolnavilor cu handicap din Prahova, reţinută by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/78755_a_80080]
-
Prahova, Oniga Viorica, a fost reținută de procurorii DNA pentru luare de mită. Aceasta, alături de Oprea Georgeta ar fi emis certificate de handicap unor persoane sănătoase în schimbul unor sume de bani. Oniga Viorica, președintă a Comisiei de evaluare a persoanelor adulte cu handicap Prahova, instituția unde bolnavii cu handicap erau umiliți și obligați să se deplaseze pentru a se prezenta în fața comisiei, a fost reținută. Aceasta este acuzată de luare de mită în formă continuată, abuz în serviciu contra intereselor publice
Şefa comisiei de evaluare a bolnavilor cu handicap din Prahova, reţinută by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/78755_a_80080]
-
Ionescu, Jou-Jou Dragan, Geo Dinescu Mai multe informații despre spectacole găsiți pe www.teatrultandarica.ro sau pe facebook http://www.facebook.com/teatrultandarica PREȚ BILETE GRUPURI ORGANIZATE: = 9.00 Ron - doar în timpul săptămânii; PREȚ BILETE COPII: 11,50 Ron, BILETE ADULȚI: 13,50 Ron Rezervări telefonice se pot face de luni până vineri, doar în intervalul orar 10:00 - 13:00 la țel: 021.315.23.77 Program Agenția de bilete: luni-sâmbătă; orele 09:00 - 17:00; duminică în intervalul 09
Pleiadă de spectacole la Țăndărică. Vezi programul by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/70154_a_71479]
-
teste despre mirosul corporal și timbrul vocal, bărbații preferați de către participante nu au corespuns celor care aveau inelarul cel mai lung. În opinia cercetătoarei Camilla Ferdenzi, vocea și mirosul corespund mai degrabă unor fluctuații ale nivelului de testosteron al bărbaților adulți și mai puțin unei expuneri la acest hormon în stadiul vieții embrionare. Dincolo de criteriile de atractivitate sexuală, raportul dintre lungimea inelarului și a arătătorului s-ar putea dovedi un bun indicator pentru riscul de cancer la prostată, potrivit unui studiu
Ce au în comun bărbaţii cu degetele lungi () [Corola-journal/Journalistic/70260_a_71585]
-
pe foaie «astăzi voi omorî un copil»" Vlad Popescu a precizat că "În toate situațiile periculoase, copiii și bătrânii sunt cei mai expuși. Cățelul ăla nu și-a pus de dimineață pe foaie «astăzi voi omorî un copil». Dacă era adult, se lăsa doar cu un lătrat". Instructorul canin a precizat că frica este principala cauză a acestor agresiuni. Pe de-o parte vorbim despre frica copiilor, alimentată de părinții care-i avertizează "câinele mușcă" și pe de altă parte vorbim
Copil ucis de maidanezi în parcul Tei by Covrig Roxana () [Corola-journal/Journalistic/73754_a_75079]
-
mult suferința unui animal decât cea a unui om. Rezultatele obținute de noi indică o situație mult mai complexă care are legătură cu vârsta și specia victimelor, vârsta fiind componenta cea mai importantă. Faptul că victimele agresiunilor, în caz că sunt oameni adulți, se bucură de o mai mică empatie decât în cazul copiilor și al câinilor maturi, arată că patrupedele adulte sunt considerate dependente și vulnerabile, la fel ca și puii de câine sau copiii”, a afirmat Jack Levin, profesor de sociologice
Studiu: Oamenii empatizează mai mult cu câinii decât cu oamenii by Covrig Roxana () [Corola-journal/Journalistic/74065_a_75390]