554 matches
-
fiii, ceea ce transformă împăratul într-un personaj indicator al traseului mitic. Sfatul lui sugerează aparent calități vitejești subsumate planului profan și motivate pragmatic. Adevărata lui comunicare începe însă odată cu conjuncția adversativă; interesul real este trezit prin atenționarea apăsată prin locuțiunea adverbială negativă. Să nu carecumva constituie maniera rituală de modelare a acțiunilor inițiatice, prin incubarea posibilității ca feciorii să fie cei dintâi care se întorc de pe tărâmul infernal, atribuit alterității și femininului. Diminutivul substantivului arap predispune o dată în plus neofitul la
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
d-a fugea,/ Dar nu fuge cum să fuge,/ Ci mi-și fuge ogărește/ Și s-aruncă tot lupește/ Și-mi cotește iepurește,/ Să nu-i mai tragă nădejde”. Capacitățile calului de deplasare cumulează puterile speciilor recunoscute pentru rapiditate, sufixul adverbial fiind aici foarte eficient în a sugera abilități consubstanțiale naturii cabaline, și nu doar simpla lor asemănare. Nivelul morfologic dezvăluie cele mai ample semnificații textuale, în special prin clasa gramaticală a verbului. Pronumele reflexiv din forma „El nu s-a-nțăles” are
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
din De ce mănâncă, de ce i se face foame) sunt numai aparent construite din unități lexicale identice. De fapt, în aceste construcții primul termen, desemantizându-se, s-a integrat (prin conversie) în clasa conjuncțiilor, iar al doilea termen este un adverb/locuțiune adverbială 3. Al doilea tip - realizat prin unități lexicale diferite - apare atât între unități sintactice de același rang (relație sintactică de nondependență, de coordonare), cât și între unități sintactice de rang diferit (relație sintactică de dependență, de subordonare): atât..., cât și
[Corola-publishinghouse/Science/85016_a_85802]
-
dovedindu-se la fel de corupți, ticăloși și mincinoși ca și predecesorii ("Adevărul") Este una dintre puținele romance care nu numai că a răzbit într-o lume a bărbaților, ci a și profitat de asta (EZ). 2.1.3.1. Uneori formantul adverbial și este omis, dar în a doua parte a structurii apare un (semi)adverb de modalizare emfatică 14, un modificator 15. În cele mai multe cazuri, (semi)adverbul coocurent este intensivul chiar, prin care se recuperează semnificația intensivului omis (și). Definiția aristotelică
[Corola-publishinghouse/Science/85016_a_85802]
-
mai mult (AS). Cele două tipare se regăsesc chiar în proporții similare. Cu informația componentului secund exprimată prin extensie în imediata vecinătate a lui nu doar... au fost îregistate 17 ocurențe, față de 12 ocurențe cu elipsă totală 19. 3. CORELATIVE ADVERBIALE FRASTICE CU DISTRIBUȚIE LIMITATĂ Adverbul totuși este considerat de gramaticile curente un corelativ specializat pentru marcarea raportului sintactico-semantic concesiv, fiind al doilea component în structura deși /chiar dacă/cu toate că... totuși. Deși nu am pierdut nimic din punct de vedere patrimonial, ba
[Corola-publishinghouse/Science/85016_a_85802]
-
se includ numai în structura relativelor periferice, niciodată în structura relativelor integrate. Construcțiile cu relator au caracter parantetic, sunt adesea izolate prozodic de restul enunțului (mărcile grafice ale pauzei sunt virgula și punctul). Relatorii pot fi pronominali (ceea ce, care) sau adverbiali (unde, când): * ceea ce este utilizat ca relator în construcții relative periferice, în care substituie o propoziție sau o frază: Din tot articolul sunt de acord doar cu afirmația că unii maneliști "au voce", ceea ce totuși nu e același lucru cu
[Corola-publishinghouse/Science/85026_a_85812]
-
un relativ, adverbul indiferent formează o joncțiune relativă clișeizată al cărei sens concesiv se îmbogățește cu valoarea unui cuantificator universal de liberă alegere (oricare, orice, oricine, oricât, oricum). Clișeul indiferent + relativ are o distribuție similară cu a compuselor pronominale sau adverbiale, însă formula cu relativ tolerează atât modul indicativ, cât și modul condițional, spre deosebire de compusele cu ori-, care preferă condiționalul. Observ cu surprindere si indignare ca se încearcă implicarea mea într-o afacere, indiferent care ar fi aceea ("Adevărul", august 2002
[Corola-publishinghouse/Science/85026_a_85812]
-
te du / duce acasă! Deși s-a considerat că negația induce efecte de insulă slabe (engl. weak island effects, cf. Ross 1967), se va arăta că efectul de blocare este cauzat de statutul elementului de negație nu (element plin, grup adverbial). Gerunziul propozițional arată că proiecția negației propoziționale nu blochează ridicarea la C, după cum arată encliza pronominală a gerunziului negativ 7: (15) nevăzându-l Mai degrabă, ceea ce permite deplasarea la C și encliza pronominală pentru gerunziul negativ, spre deosebire de imperativul negativ, pare
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
3.1.3 infra să extindem analiza la formele analitice. Româna și franceza sunt limbi în care verbul se deplasează într-o poziție înaltă în ierarhia domeniului flexionar; întrucât precedă adverbe precum probabil 39, situate în partea superioară a ierarhiei adverbiale stabilite de Cinque (1999), proiecția la care se deplasează verbul este MOOD (70); în toate celelalte limbi analizate, verbul este precedat de adverbul probabil (i.e. echivalentul său în limba respectivă) (exemplificare prin italiană (71); distribuție identică în portugheza europeană și
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
ASPcontinuative (Cinque 1999: 76);mai se generează deci în centrul ASP0continuative. (81) Ion mai citește vreo două pagini și apoi pleacă. Atunci când verbul tranzitează proiecția ASPPcontinuative din câmpul ASPECT, are loc procesul de încorporare prin adjuncția la stânga verbului a centrului adverbial mai. Aceste etape ale derivării sunt surprinse în reprezentările din (82). (82) a. ASPPcontinuative qp ASP'continuative qp ASP0continuative .... VOICEP qp VP VOICE' 4 ... mai citește b. ASPcontinuativeP (VP la [Spec, ASPPcontinuative]) qp VP ASPcontinuative' 4 qp citește ASP0continuative .... VOICEP
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
2] tVP T' [uMood] [Ind] [3] qp T0 ASPP [iT][Pres][2] qp tVP ASP' 2 ASP0.... [iAsp][Imp][1] Rezultate de reținut • deplasarea verbului în domeniul flexionar este strict locală; verbul tranzitează toți specificatorii verbali din domeniul flexionar • elementele adverbiale slabe / clitice, care au statut de centru X0, se încorporează prin adjuncție la stânga, singurul tip de adjuncție permis în gramatica antisimetrică (Kayne 1994) • în concordanță cu dezideratul (exprimat mai sus) conform căruia fiecare limbă selectează din mulțimea de trăsături puse
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
citi T0 ASPP INSERARE [uAsp] [Imp][1] [iT][Pres][2] qp [uT] [Pres] [2] [Viitor] tVP ASP' [Viitor] 2 ASP0 aș [iAsp][Imp][1] [uMood] [Cond] [3] O poziție intermediară de deplasare este [Spec, ASPP], unde are loc încorporarea centrului adverbial mai prin adjuncție la stânga. Faptul că adverbul clitic se deplasează odată cu verbul în inversiunea condițională (93) reprezintă un diagnostic pentru încorporare (derivarea încorporării este aceeași ca în (82) supra). (93) a. mai lua-l-ar naiba! b. limba de lemn
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
asemenea, trebuie subliniat că negarea gerunziului este un proces sintactic, nu lexical (i.e. formele negative nu sunt INSERATE ca atare din Lexicon, ci se formează în cursul derivării sintactice), după cum arată "flexibilitatea" structurii gerunziului negativ, care acceptă încorporarea de centre adverbiale (120)65. (118) a. nevăzându-l b. văzându-l (119) a. nevenind / *venind nimeni b. pe nimeninevăzând / *văzând (120) a. necitind b. nemaicitind c. nepreacitind d. nepreamaicitind Proiectarea unui Grup al Negației nu blochează, așadar, deplasarea la C a gerunziului
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
flexionară până la care se ridică gerunziului este proiecția de Timp. Analiza aspectuală (Avram 2003) face predicții corecte privind interacțiunea dintre aspect și (in)dependența temporală a gerunziului și explică de ce gerunziul acceptă în structura internă patru dintre cele cinci clitice adverbiale / semiadverbe, și anume pe cele cu interpretare aspectuală (cam, mai, prea, tot)68, însă nu și cu cliticul adverbial și care are interpretare temporală (echivalent cu deja: Ion a și venit sau imediat: Cum îl chemam, și venea) (124b). În
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
dintre aspect și (in)dependența temporală a gerunziului și explică de ce gerunziul acceptă în structura internă patru dintre cele cinci clitice adverbiale / semiadverbe, și anume pe cele cu interpretare aspectuală (cam, mai, prea, tot)68, însă nu și cu cliticul adverbial și care are interpretare temporală (echivalent cu deja: Ion a și venit sau imediat: Cum îl chemam, și venea) (124b). În schimb, analiza temporală (Niculescu 2013) explică în mod elegant capacitatea gerunziului de a avea subiect propriu, diferit de subiectul
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
125ii). Fiind un centru, deci având aceleași trăsături ca semiadverbele / adverbele clitice, ne- se încorporează în structura verbului întocmai ca mai aspectual (v. derivările din (82) supra): prin adjuncție la stânga (125iii). Dacă verbul la gerunziu conține deja încorporat un centru adverbial aspectual (e.g. mai), marca de negație ne- se va încorpora la stânga acestuia prin adjuncție, obținându-se astfel gerunzii cu o structură internă din ce în ce mai complexă (125b). (125) a. neducându-te b. nemaiducându-te (i) NEGP qp NEG' qp NEG0 PERSP [+V
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
manieră ca alte centre (mai, cam, prea, tot); nu este un adverb plin, se proiectează ca specificator, astfel că lexicalizează [Spec, NEGP] și blochează tranzitarea acestei poziții de către verb • efectele de blocare cauzate de adverbul plin nu, inserat ca Grup Adverbial (ADVP) în poziție de specificator, reprezintă un argument suplimentar pentru deplasarea ca grup a verbului în română, instanțiind un efect prototipic de Minimalitate Relativizată (Rizzi 1990, 2001): un element de același tip (specificatorul unei proiecții cu trăsătura categorială [+V], i.e.
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
de tranziție în trecerea de la latină la limbile romanice. Această categorie include situații în care verbul se deplasează la C în condițiile în care este precedat de propoziții subordonate condiționale sau temporale, de ablativul absolut, de negație, de adverbe/grupuri adverbiale. Cu privire la româna veche, este de reținut și observația Rodicăi Zafiu (2014), conform căreia inversiunea (deplasarea V-la-C) din propozițiile principale este o strategie de "solidaritate" între anumite blocuri sintactice (relativă liberă/propoziție condițională - propoziție principală; propoziții principale coordonate). Ledgeway (2012: 153
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
151a, k, p), (152b)), obiecte directe prepoziționale (151c,e) sau nonprepoziționale (153d), obiecte indirecte (157c) -, circumstanțiale de diverse tipuri ((151b,i,n,o,q,r,s,ș,t), (152a,b)), predicate (151m), având diverse realizări (grup nominal, grup prepozițional, grup adverbial). 4.2.2 Analiză sintactică: deplasare joasă a verbului și ACORD la distanță Ținând cont de observația lui Poole (2007) privitoare la caracterul neuniform al dislocărilor din limbile romanice, pentru o analiză coerentă a dislocărilor din româna veche trebuie să
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
ocupă poziția [Spec, TP], iar auxiliarul se deplasează în domeniul C, la stânga subiectului, satisfăcând astfel regula V2. 5 Ledgeway (2008) demonstrează că, în napolitana veche, regula V2 se poate satisface nu numai prin deplasarea verbului, ci și prin inserarea elementului adverbial sì (Lat. SIC) în centrul FIN0 (i), verificând așadar observația lui Fontana (1997) că sistemele V2 nu sunt omogene. (i) [CP [Spec [spissi cuolpi mortali]i [C' sì[IP le dava ti]]] dese lovituri mortale SÌ lui da.PS.3SG
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
represent focus on the truth value of the sentence" (Alboiu, Hill și Sitaridou 2014: 17). 35Nu este clar care este structura informațională a spațiului preverbal din ultimul conjunct, subliniat cu linie întreruptă; poziția preverbală a numelui predicativ nesfîrșitu și a adverbialului pururea le califică pe ambele drept elemente de periferie stângă, însă nu e foarte clar care dintre ele este focusul. 36V. exemplele de mai jos, discutate în §II.2.2: (i) a. Cred că TREABA ASTA mâine ar trebui să
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
Rodica Zafiu Dicționarele noastre - fie ele mai vechi, fie recente - nu înr e g i s t r e a z ă cuvântul important decât ca adjectiv. În ultima vreme au apărut însă construcții în care adjectivul este folosit adverbial, cu un sens cantitativ („mult, în mare măsură”): „a contribuit important la elaborarea strategiei postaderare” (stiri.acasa.ro); „temperaturile ridicate specifice în Malaezia contribuie important la degradarea rapidă a pneurilor” (f1gp.ro); „incidența crește important după vârsta de 60 de
„Contribuie important“ by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/4548_a_5873]
-
doua cerință: Rolul cratimei trebuia la nivel fonetic marchează rostirea într-o singură silabă a cuvântului câte și al articolului hotărât "un". La nivel morfologic desparte părți de vorbire diferite. La numărul 3 - locuțiune verbală "a pune umărul" sau locuțiunea adverbială "umăr la umăr". La numărul 4 - perspectiva narativă era obiectivă, pentru că se nara la persoana a III-a, cu viziune și focalizare zero, viziune auctorială, din spate. La cerința numărul 5 - două motive literare: motivul străzii și motivul vestimentației. La
Barem Limba romană - Bacalaureat 2013. La orizont, un nou scandal by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/78162_a_79487]
-
de bibliografie românească și retoromană. Capitolele dedicate fiecărei limbi sînt structurate în mod similar: sînt trecute în revistă lucrări bibligrafice, studii teoretice, culegeri (monolingve sau bilingve), comentarii despre prezența paremiologiei în operele literare, tipuri de frazeologisme definite formal și funcțional (adverbiale, nominale, verbale; sloganuri, clișee, locuri comune) sau semantic și tematic; lucrări despre anumite expresii sau proverbe particulare; abordări istorice (grupate pe secole) și dialectale; cercetări contrastive și utilizări didactice. Autorul a folosit și bibliografii mai vechi, pe care le-a
Frazeologie romanică by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16525_a_17850]
-
01. 2005, clopotel.ro) -, folosit ca nume predicativ - "m-a lăsat s-o conduc odată... e belea mașina, ce mai ..." (forum.apropo.ro), frecvent în structuri eliptice: "belea melodia" (fanclub.ro); "belea Mustangu ăsta" (computergames.ro). Se comportă uneori și adverbial: "toate au mers belea!" (esato.com). Evoluția semantică a lui belea nu este surprinzătoare: în limbajul popular-argotic sînt destul de frecvente trecerile între extreme, permise de valoarea afectivă a evaluativelor și de o mai generală tendință fie antifrastică, fie negativistă și
"De belea..." by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12050_a_13375]