167,112 matches
-
zile. Iar de mîncat, doar cu paiul. În locul unui mesaj de solidarizare cu ziaristul bătut sau măcar a unei simple păreri de rău oficial exprimate, PSD-ul local încearcă să inducă ideea că marșul ziariștilor a fost de fapt o afacere politică a PNL-ului și a PD-ului, nu un protest al unor oameni care nu-și mai pot face meseria de gazetari în orașul în care a început revoluția. Cît de gravă e situația și la Timișoara, dar și
“Despre cărți, numai de bine” cu N.C. Munteanu by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/13314_a_14639]
-
repede, ca să nu li se dea de urmă. Ceea ce mi se pare la fel de grav ca bătăile pe care le încasează ziariștii independenți e că ziarele subordonate partidului de guvernămînt îi atacă sistematic. Iar motivul e că acești jurnaliști scriu despre afacerile potentaților PSD. Adică oameni din presă au ajuns să se coboare la condiția de ciomăgași ai unor puternici ai zilei. Asta mi se pare oribil. Iar partidul de guvernământ nu catadicsește să dea un comunicat prin care să condamne asemenea
“Despre cărți, numai de bine” cu N.C. Munteanu by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/13314_a_14639]
-
nume, e perfect la curent cu presa culturală din România, așa dar cu aproape toate reacțiile stîrnite la noi de cartea dnei Alexandra Laigniel-Lavastine, ca și cu alte lucruri din presa anilor ’30. De asemenea, dl Maurin știe bine culisele afacerii Lavastine din Franța, numind unele persoane care s-au aflat în spatele autoarei cărții Uitarea fascismului. Sînt destule nuanțe în text și cîteva erori. O contribuție complementară pe aceeași temă este, în același număr de revistă, aceea a dlui Mac Linscott
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13315_a_14640]
-
multora dintre dvs. Neculai Constantin Munteanu, autoexilat perpetuu în Germania, după ce în 1990 a decis să se întoarcă “de tot” în România, a revenit zilele trecute la București. Nu prentru a-și revedea prietenii - și are destui! -, nici pentru neștiute afaceri și nici pentru a explora mediul politic în vederea unei candidaturi surpriză la alegerile de anul viitor. S-a întors ca să cumpere cărți de la Târgul “Gaudeamus”. La fel cum în urmă cu cîteva luni a făcut o expediție în România pentru
“Despre cărți, numai de bine” cu N.C. Munteanu by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/13332_a_14657]
-
să gestioneze imaginea unui președinte și a unui partid politic, de ce nu s-ar ocupa și de un rege? Gîndește-te cîte informații au! În relațiile externe, politica lor nu se sprijină pe cine știe ce funcționar public dezinteresat, ci pe încheierea unei afaceri cît mai profitabile cu oficialitatea în cauză. Și ce agenție ar fi mai abilă și mai inteligentă decît una ale cărei profituri depind exclusiv de calitățile astea? Dacă s-a putea face o asemenea legătură, Pépin, ai putea să te
John Steinbeck: Scurta domnie a lui Pépin al IV-lea by Radu Paraschivescu () [Corola-journal/Journalistic/13311_a_14636]
-
Franța nu-i atît de important. - Crezi c-ar vrea să se ocupe una dintre agențiile astea de mine, unchiule Charlie? întrebă Pépin nerăbdător. Ar fi rentabil pentru ea? - O să mă interesez discret, copile. Măcar nu strică să-ntrebi. Chiar dacă afacerea ar fi mai puțin profitabilă decît altele, s-ar putea ca o agenție de calibru să creadă că merită osteneala, fie și pentru prestigiul obținut prin reprezentarea regelui Franței. Chestia asta se cheamă „prestigiu instituțional”, așa cred. O să fac cercetări
John Steinbeck: Scurta domnie a lui Pépin al IV-lea by Radu Paraschivescu () [Corola-journal/Journalistic/13311_a_14636]
-
era de mult a lui? E cunoscut scandalul de-acum un an și ceva, când ziarele de la București au publicat un document prin care se vorbea de vânzarea „României Mari” unui presupus iranian, Reza Kaja. N-am urmărit în detaliu afacerea, dar nu țin minte ca organele abilitate să fi putut descoperi pe teritoriul României vreun individ cu acest nume. Probabil a fost o simplă manevră, o încercare a lui Vadim de a-și fenta creditorii. Iată, însă, că în urma acelui
Monte-Cristo, varianta în zdrențe by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13356_a_14681]
-
geamgiii, lustragiii, florăresele. Nu este ignorată nici lenea orientală a unora, „incapabili de lucruri mari”, dezorganizați și care, expresia mi se pare exagerată, ar „duce la dezastru toată România Mare.” Ioana Pârvulescu zăbovește apoi asupra diverselor aspecte majore, precum politica, afacerile externe, criza financiară, criza morală etc., apelând mereu la opiniile scriitorilor. O întrebare care se punea prin 1935-1936, când Liga Națiunilor devenise ineficientă, era: va fi pace sau război? Nu se dă un răspuns în carte, cum nici nu era
Călătorie în timp by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/13383_a_14708]
-
această carte. Îi va fi de folos chiar și atunci când nu va mai putea ține pușca în mână. Las deoparte paralela dintre vânător și măcelar, trasată cu fermitate de dl }iriac, pentru că ea n-are nici o noimă: poate omul de afaceri de renume internațional n-a auzit de legile stricte care funcționează în lumea civilizată în legătură cu sacrificarea animalelor pentru consum. Acolo a devenit obligatorie sedarea acestora înainte de-a fi ucise, pe când folosirea gonacilor e menită tocmai să bage groaza în
Apa și țarcul by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12018_a_13343]
-
pe cîțiva. Nu mai vorbesc de droguri și prostituție - astea-s floare la ureche - de aurolacii a căror soluție n-o rezolvă nimeni și mîine copiii ăștia or să ne dea în cap ziua în amiaza mare. Aici e raiul afacerilor necurate, al corupției care mînjește pe cel mai mic funcționar. Separarea puterilor în stat? Ce glumă bună!" (p. 46). În acest spațiu se petrec tot felul de fapte oribile, crime odioase, masacre abominabile (inclusiv o versiune autohtonă a carnagiului elevilor-ostatici
Înapoi la parodie! by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12022_a_13347]
-
vede clar în "dosarul" doamnei/domnișoarei T. (sensibilități de vechi filolog, deopotrivă ale personajului și ale autorului...). Asaltat de mesaje electronice, bănuind o conspirație cu substrat amoros, a unor studenți puși pe glume, Liviu Tudose se hotărăște să dezlege ițele "afacerii". În loc de o domnișoară, îl descoperă pe Edi, căruia îi ține un discurs cam ex cathedra despre familie, responsabilitate ș.a.m.d. Nu putem ghici, dincolo de relatarea faptelor, zîmbetul ascuns și crud al vreunui moralist. E o lume pe care prozatorul
Pudriera bătrînei doamne by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/12028_a_13353]
-
și pe plaiurile Mioriței. De la Arafat la Gadaffi, România s-a arătat deosebit de ospitalieră cu figurile emblematice ale terorismului mondial. Iar dacă vrem să coborâm mai mult, până în anii '50, constatăm că pe teritoriul românesc se reglau și unele din afacerile murdare ale comunismului internațional. (Recomad în acest sens cartea recent publicată de Polirom, "Însemnări de la Snagov", dedicată cazului Imre Nagy, o senzațională radiografie a evenimentelor post-Budapesta. Pentru cei curioși, se lămurește, în fine, și implicarea lui Valter - în epocă, Walter
Siguranța-nstelată deasupra și legea imorală în noi by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12080_a_13405]
-
cu înaltă protecție securistă. Despre asasinatele politice în care a fost implicată România - mai precis: Securitatea - vorbește suficient străinătatea, așa că nu e cazul să facem pe struții. Oameni încă activi în serviciile secrete românești - atunci când n-au migrat în zona afacerilor și a politicului - ar avea multe de spus despre enigmele întunecate ale anilor șaptezeci-optzeci. Legăturile fierbinți dintre Carlos șacalul și capi ai Securității sunt amplu documentate de agențiile de presă și de publicațiile din Occident. La ce mai folosește pudibonderia
Siguranța-nstelată deasupra și legea imorală în noi by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12080_a_13405]
-
fost înființat un Institut pentru studierea Revoluției. Mi se pare ridicol ca la 15 ani de la cele petrecute să inventezi un institut care să ia Revoluția la puricat. Ce l-a împiedicat pe dl Iliescu să pună la cale această afacere cu trecutul pe vremea cînd opinia publică era interesată de soarta teroriștilor? Probabil că fostul președinte a avut această idee, văzînd de cît interes se bucură serialul despre Revoluție publicat de Jurnalul național. Dacă la timpul potrivit comisiile parlamentare care
Ultimul revoluționar cu hîrtie în mînă by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/12123_a_13448]
-
dispreț Ceh, ci Cehov. Grijuliu în privința viitorului fiilor săi, l-a trimis pe Mihail la Kaluga, ucenic într-o legătorie, pe Mitrofan la Rostov, vînzător în prăvălia unui negustor, iar pe Pavel l-a plasat contabil la bogatul om de afaceri Kobîlin, primar al Taganrogului. Pavel s-a achitat cu umilință și competență de această sarcină de mare răspundere. Timp de zece ani, prost plătit, prost tratat, și-a încovoiat spinarea și și-a ținut cumpătul. Pe 29 octombrie 1854, s-
Henry Troyat - Copilăria by Marina Vazaca () [Corola-journal/Journalistic/12170_a_13495]
-
nu fac decît să mănînce, să bea, să se reproducă, fără nici un alt scop în viață. Oriunde te-ai uita, doar ouă, vin de Santorini și copii de țîță. Nici un ziar, nici o carte. Nu întîlnești nici patrioți, nici oameni de afaceri, nici poeți, nici măcar un brutar cumsecade." Într-adevăr, Taganrogul, pe coasta de nord-est a Mării de Azov, era pe atunci un oraș muribund. Portul, întemeiat de Petru cel Mare, cunoscuse totuși pînă nu de mult o oarecare prosperitate. Numeroși negustori
Henry Troyat - Copilăria by Marina Vazaca () [Corola-journal/Journalistic/12170_a_13495]
-
marcat peiorativ, mai ales datorită contextului - "în momentul ăsta cel mai tare mă enervează ministra" (dbrom.ro), dar apariția lui în contexte internaționale îi dovedește neutralitatea: "Ministra australiană a Comunicațiilor, Helen Coonan, a declarat" (pcworld.ro); "i-a mulțumit ministrei Afacerilor Externe a Elveției" (agenda.liternet.ro). Formula politicoasă curentă conține termenul de politețe generic în formă feminină (doamnă) urmat de denumirea funcției în formă masculină: doamna ministru": "doamna ministru, prin al său birou de presă, (...) ne trîntește o amenințare" (EZ
Ministră, ministreasă, ministroaică by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12238_a_13563]
-
se ascunde un vot în alb. Un mic întreprinzător care a stat acasă, om cu idei de opoziție, mi-a explicat că dacă se schimbă puterea, el nu va mai ști cui trebuie să-i dea darul, ca să-i meargă afacerea înainte. Era convins că, indiferent cine cîștigă, el va fi silit să cotizeze pentru a-și vedea de afaceri. Altcineva, mare întreprinzător, n-a avut timp să voteze cu ai lui, deoarece avea discuții în vederea unei înțelegeri cu ceilalți, ca să
Vaccinul pervers al corupției by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/12225_a_13550]
-
a explicat că dacă se schimbă puterea, el nu va mai ști cui trebuie să-i dea darul, ca să-i meargă afacerea înainte. Era convins că, indiferent cine cîștigă, el va fi silit să cotizeze pentru a-și vedea de afaceri. Altcineva, mare întreprinzător, n-a avut timp să voteze cu ai lui, deoarece avea discuții în vederea unei înțelegeri cu ceilalți, ca să fie sigur că nu va ieși în pierdere după alegeri. Pe lîngă toate explicațiile astea, mai mult sau mai
Vaccinul pervers al corupției by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/12225_a_13550]
-
denigra), pretinsului eșec al guvernării din perioada 1996-2000, ci este urmarea unei activități propagandistice odioase susținute de foști activiști ai PCR și foști lucrători ai Securității în complicitate cu numeroși indivizi (inclusiv din presă) ignoranți sau iresponsabili. Cea mai murdară afacere de după 1989 n-a fost nici Caritas, nici Bancorex, nici Rafo. Cea mai murdară afacere postdecembristă a fost tentativa de lichidare în văzul lumii, pentru a doua oară în istorie, a PNȚ, partid care exprimă esența însăși a civilizației românești
O campanie "inutilă" by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/12215_a_13540]
-
susținute de foști activiști ai PCR și foști lucrători ai Securității în complicitate cu numeroși indivizi (inclusiv din presă) ignoranți sau iresponsabili. Cea mai murdară afacere de după 1989 n-a fost nici Caritas, nici Bancorex, nici Rafo. Cea mai murdară afacere postdecembristă a fost tentativa de lichidare în văzul lumii, pentru a doua oară în istorie, a PNȚ, partid care exprimă esența însăși a civilizației românești (tocmai de aceea nici nu poate să dispară; dacă prin absurd s-ar desființa, peste
O campanie "inutilă" by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/12215_a_13540]
-
care-au împilat țara pînă la refuz. O mai clară relație de dependență psihanalitică a victimei de călău e greu să găsești. Și totuși, credibilitatea acestor derbedei rămâne la cote aiuritoare, intens întreținută de alți derbedei din structurile financiare, de afaceri și politice din străinătate. Tocmai aflu de la radio - e ora șase după-amiază - că în Ucraina se vor reface alegerile. E o veste care, cu siguranță, va crea pesedeilor o noapte de coșmar. De-acum, nu va fi suficient să fure
Gangsterii, în viață și în filme by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12227_a_13552]
-
protagonist este, ne dăm seama, de pildă, că "filosofia" lui se rezumă la un cod mercantil și la câteva axiome (de tipul "omul e lup pentru om"), împrejurare care îl transformă într-un "negociator" redutabil atunci când vine vorba de încheiat afaceri în talcioc. Din aceeași speță este și Cesare, fost negustor în Porta Portese (celebrul iarmaroc din Roma), și deci la fel de abil ca și Grecul în "afaceri" și șarlatanii. Despre un alt personaj ni se spune că avea atâtea tatuaje pe
Meseria de a trăi by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/12222_a_13547]
-
om"), împrejurare care îl transformă într-un "negociator" redutabil atunci când vine vorba de încheiat afaceri în talcioc. Din aceeași speță este și Cesare, fost negustor în Porta Portese (celebrul iarmaroc din Roma), și deci la fel de abil ca și Grecul în "afaceri" și șarlatanii. Despre un alt personaj ni se spune că avea atâtea tatuaje pe ambele brațe, încât mai mult ca sigur constituise o problemă pentru slujbașul din lagăr însărcinat să-i inscripționeze numărul; o infirmieră rusoaică e comparată cu o
Meseria de a trăi by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/12222_a_13547]
-
nimeni. La fel, vremea bună sau vremea rea sugerează compoziția - cum să-i spun "politically correct"? - socio-rasială a celor ieșiți să-și vândă marfa. Dacă e frig, vor veni mai ales majoritarii. Dacă e cald, vor apărea și "oamenii de afaceri" rromi. Despre o astfel de zi caldă vreau să vorbesc. Ca-ntr-un celebru debut de roman al lui Raymond Chandler, soarele strălucea, aerul vibra prietenos, lumea era veselă, bucurându-se de ceea ce presimțeau cu toții a fi ultima zi frumoasă
"Roscoliți!" by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12273_a_13598]