1,384 matches
-
ne teme de nimic în ceea ce privește această operație fizică - iar metafizica nu este fondată. Exact ca și plăcerile, suferințele țin de conștiință, care presupune ea însăși o configurație specială a materiei. O agregare mai adecvată, mai multă conștiință, deci mai multe afecte. Lipsiți de ceea ce face posibilă durerea, cum am putea experimenta oare o neplăcere? În speță, moartea. Cauza unui rău moare odată cu răul. Faptul că murim ne scutește așadar, în mod paradoxal, de a mai suferi! Mor, deci nu mai exist
[Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
aceasta oferă și avantaje. Nu foarte îndepărtată de medicina stoică, logica epicuriană exaltă meritele stării în care se află omul în vârstă: s-a sfârșit cu tirania dorințelor, au dispărut inconvenientele asociate căutării plăcerii, s-a terminat cu chinurile pasiunii, afectele s-au dus, trupul trăiește „la ralanti”, desigur, dar nu mai cunoaște suferințele libidoului, scapă definitiv metamorfozelor elanului vital de care vorbea Lucrețiu în poemul său. Nu mai suferi că trăiești într-un trup părăsit de ceea ce-l tulbura. În
[Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
noastră, cuvinte românești rimează cu vocabule străine: „Cântec pe Rin... / Fetele-s ca-n / Cartierul Latin. // Mais ou sont les / Neiges d’ antan ? / Loreley unde e?” Multe confesiuni sunt de sursă elegiacă („Elegiac mi-e versul ca lebăda cântând”), însă afectul va fi cu perseverență „crucificat” în „geometria” expresiei, asemenea „duhurilor” în vitraliile de catedrală: „Vremelnica făptură de om cioplită-n om / Își veșnicește visul pe-un pământesc vitraliu”. Romantismul sensibilității se convertește frecvent în parnasianism. Vibrații intime, peisaje sufletești sunt
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290097_a_291426]
-
rău sănătății, și care are repercursiuni atât asupra sănătății fizice (ciroza hepatică), cât și asupra sănătății mintale (depresia)" (OMS, ICD-10, 1992). Intoxicația este o stare care decurge din consumul de alcool și care produce tulburări la nivelul conștienței, cogniției, percepției, afectului sau comportamentului, sau ale altor funcții și reacții psihofiziologice (OMS, 1992). Aceste tulburări sunt direct legate de efectele farmacologice acute ale alcoolului și sunt determinate, în cele mai multe cazuri, de doză, implicând funcții fiziologice multiple. Intoxicația poate duce la vătămări neintenționate
[Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
la dezvoltare) și prin includerea în cadrul ei a antecedentelor primei copilării. În perioada neonatală (0-3 luni) copii cu risc mare, conform ipotezei autorului, ar fi aceia care au un temperament cu următoarele caracteristici: * labilitate mărită și intensitate mai mare a afectului decât media copiilor de aceeași vârstă; * capacitate mai mica pentru a se obișnui la noi stimuli sau de adaptare la schimbare; * latență mai mare decât media copiilor de aceeași vârstă în a răspunde la situații neplăcute; * dificultate mai mare în
[Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
situație declanșează instantaneu o reacție dominantă. Fenomenul despre care vorbește Guthrie pare similar cu ceea ce ni se întâmplă atunci când ne facem „prima impresie” despre o persoană sau situație nouă. Aceasta rămâne dominantă și influențează orice alte reacții/răspunsuri ulterioare. „Legea afectului” formulată de Thorndike este, în acest fel, contrazisă sau, cel puțin, relativizată. Iar „legea exercițiului”, a aceluiași cercetător, este pur și simplu abolită. „Învățăm spontan”, „învățăm instantaneu”, „învățăm într-o clipă” - iată ce susținea în 1935 Guthrie. Oteorie care părea
[Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
actuale. Pe cei care viețuiesc despărțiți de oameni, îi ispitesc dracii prin ei înșiși. Iar când se află în comuniune cu semenii, diavolul îi ispitește prin ei, aceștia adeseori făcându-se unelte ale lui. Diavolul mai e ajutat și de afectele și simțurile noaste, dacă ele nu sunt înduhovnicite. Cuviosul Isaia Pustnicul, nu ezită nici el să vorbească despre ispitele din partea dracilor, arătând că ei pregătesc arcuri și săgeți, rănind inima omului. Un demon săgetează ochiul ațâțându-l spre pofte, altul
Ispitele şi păcatele în învăţătura Părinţilor filocalici by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/148_a_263]
-
acestea se transformă în misterii ale sângelui și ale cărnii, în ritualuri ale jertfei. Perspectiva nu e una feminin-înduioșată, ci mai degrabă masculină, rece, s-ar putea vorbi chiar de un realism al percepției, de o despuiere a emoției de afect, atipice pentru poezia anilor ‘60. Emoția neutră, impersonală, provine din zona unei cerebralități viscerale sau poate invers, a unei visceralități cerebrale. De aici și lipsa patetismului, a retoricii suferinței; eul vede, și văzând nu compătimește pur și simplu, ci trupul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287968_a_289297]
-
să identifice noile pasiuni și excese populare, cotidiene, cu abaterea psihică ce necesită neapărat o terapie clinică. Sensul termenului este mai curând cel etimologic: patologică poate să ne apară acum acea conduită cotidiană ce stă sub puterea unor pasiuni sau afecte excesive, a unor impulsuri ce nu cunosc limite precise. Multe dintre acestea află astăzi destulă libertate, un spațiu destul de larg și indecis spre a-și manifesta excesul propriu. Mai ciudat încă, excesul ca atare devine cumva acceptabil atunci când ia un
by NICU GAVRILUŢĂ [Corola-publishinghouse/Science/990_a_2498]
-
puterii); pentru a reprezenta împăratul ca divus, era nevoie de o conformare a lui la divin, prin virtuțile și funcțiile glorificate, atribute ale zeității în tot ceea ce ea avea demn de onorat. Intelectualismul neoplatonician, pentru care percepția nu presupune niciun afect și pentru care gândirea pură este rezultatul unei eliberări totale din relația cu sensibilul (Moutsoupoulos 44), se desparte aici definitiv de gândirea stoică greco-romană și fondează perspectiva proprie icoanei, inversă și spectaculoasă la rândul ei, în care lumea nu mai
[Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
614) 27 În paginile finale ale Cărții a VI-a din Politeía, funcția imaginativă apare nu ca facultatea gândirii de a evoca imagini onirice sau de a elabora pure imagini mentale, funcție emergentă doar în interiorul nostru, ci ca afectul care se naște în anima din cauza contactului nostru cu imaginile naturale ale lucrurilor (509e1-510a3). 28 Vezi Casertano: Fantasia ed immaginazione concorrono strutturalmente, innanzi tutto, anche al disegno della "città buona": il regno della politica è legato non solo all'epistēmē
[Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
experiențe după cum de multe ori nu ne-am putut stăpâni lacrimile, revolta, stupoarea și indignarea. Or, bagajul afectiv a fost constant o barieră în obținerea de informații și date obiective: revolta, indignarea, stupoarea, tristețea, mâhnirea, dorința de răzbunare și alte afecte care nu s-au stins încă, sunt vii și intense, selectează, orientează și colorează prin ele însele o relatare și o conduc pe căi labirintice. Astfel încât, una dintre precauțiile pe care mi le-am luat a fost aceea să nu
[Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
repere spațiotemporale ale acțiunii, elemente definitorii ale existenței unei societăți/unor clase sociale/unui grup social etc. - plan analitic în care se detaliază universul lăuntric al eroilor (conștient, subconștient, inconștient; psihologia/trăirile/reflecțiile/dilemele la nivelul rațiunii, al conștiinței, al afectelor; evoluția conflictelor interioare) - plan eseistic, al comentariilor naratorului (frecvent, ale personajului narator), al aserțiunilor sale, al asociațiilor libere de idei, al divagațiilor explicative sau argumentative etc. - planul auctorial, prezent mai ales în proza modernistă și postmodernistă, poate dubla planurile configurate
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
contrastivă între efeme ritatea miilor de unde și sânul mării infinit, exprimând ideea că oamenilor le este hărăzită doar clipa cea repede din infinitul vieții fără de sfârșit. În același timp, refe rirea la sufletul ce le pătrunde asociază existența umană cu afectele și instinctele (dionisiacul). Item 3: ilustrarea a patru elemente de compoziție și de limbaj ale textului poetic studiat, semnificative pentru ilustrarea temei și a viziunii despre lume Secvența a doua se află întro relație de opoziție cu imaginea dezolantă a
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
semnificativi, în viața tânărului vor apărea sentimente de autorespingere care necesită un raspuns corectiv sau compesator. Teoria integrativa a comportamentului deviant sintetizează teoriile și elementele preliminare ale teoriei sinelui, stresului, controlului, asocierii diferențiate și a învățării sociale. Modelul afectivității consideră afectul că mecanism cheie pentru înțelegerea dezvoltării consumului, în sensul determinării și controlului comportamentului. Modelul pune accent pe relația dintre afectul negativ, un status de excitație crescut și vulnerabilitate la abuzul de droguri. Astfel, se așteaptă ca acei subiecți care vor
by Anca Tompea, Ana Maria Lăzărescu [Corola-publishinghouse/Science/1039_a_2547]
-
deviant sintetizează teoriile și elementele preliminare ale teoriei sinelui, stresului, controlului, asocierii diferențiate și a învățării sociale. Modelul afectivității consideră afectul că mecanism cheie pentru înțelegerea dezvoltării consumului, în sensul determinării și controlului comportamentului. Modelul pune accent pe relația dintre afectul negativ, un status de excitație crescut și vulnerabilitate la abuzul de droguri. Astfel, se așteaptă ca acei subiecți care vor găsi atractivă intoxicația cu droguri să fie cei care în mod cronic au nevoie de niveluri crescute de activare (sau
by Anca Tompea, Ana Maria Lăzărescu [Corola-publishinghouse/Science/1039_a_2547]
-
psihopatologica referitoare la dezvoltare și prin includerea în cadrul ei a antecedențelor primei copilării. În perioada neonatală (0-3 luni) copiii cu risc mare, conform ipotezei autorului, ar fi cei care au un temperament cu următoarele caracteristici: labilitate mărită și intensitate a afectului mai mare decât media la copiii de aceeași vârstă; capacitate mai mică de a se obișnui la noi stimuli sau de adaptare la schimbare; latentă mai mare decât media copiilor de aceeași vârstă în a răspunde la situații neplăcute; dificultate
by Anca Tompea, Ana Maria Lăzărescu [Corola-publishinghouse/Science/1039_a_2547]
-
codifică un mesaj, în opoziție cu cel care decodifică un mesaj ; locutor, în opoziție cu interlocutor. V. locutor, destinatar, interlocutor. CONSTANTINESCU-DOBRIDOR 1998; DSL 2001; CHARAUDEAU - MAINGUENEAU 2002; VARO - LINARES 2004. OV EMOȚIE. Situată în paradigma stărilor afective (alături de trăiri, sentimente, afecte, dispoziții ș.a.), emoția este o manifestare afectivă involuntară și ilogică de durată scurtă și intensitate medie, care se instalează automat și se modifică relativ greu, iar calitatea ei este dată de structura intrinsecă: plăcere sau durere. Rezultat al discontinuității în
[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
importante despre starea emoțională a individului), dar și elementele de natură verbală și paraverbală (modificări asupra organizării discursului; variații ale vocii: debit, volum, timbru, intonație; gestionarea indiciilor mimo-posturo-gesturale); 2) comunicarea empatică a emoției: empatia de gîndire, de acțiune și de afecte reprezintă împărtășirea sincronă a stărilor psiho-corporale, adică partenerii actului comunicațional au o stare asemănătoare, iar empatia devine, astfel, un fenomen complex care are rolul de a facilita cunoașterea celuilalt; 3) codificarea semiotică a emoției: fenomenele enunțate anterior pot fi sistematizate
[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
pe de altă parte. Gestualitatea referențială grupează gesturile cu statut de emblemă sau cvasilingvistice (echivalente cuvintelor sau expresiilor), gesturile deictice (temporale și spațiale) și gesturile iconice sau ilustrative (imitînd aspectul vizual al referentului). În gestualitatea afectivă se cuprind două categorii: afectele de bază, care trimit la dispoziția generală, și afectele legate nemijlocit de enunț. Gestualitatea de regularizare și de copilotaj servește activitatea enunțiativă și pragmatica interacțională. Aceste gesturi au în același timp funcția de facilitare cognitivă (fiindcă ajută la formularea gîndurilor
[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
statut de emblemă sau cvasilingvistice (echivalente cuvintelor sau expresiilor), gesturile deictice (temporale și spațiale) și gesturile iconice sau ilustrative (imitînd aspectul vizual al referentului). În gestualitatea afectivă se cuprind două categorii: afectele de bază, care trimit la dispoziția generală, și afectele legate nemijlocit de enunț. Gestualitatea de regularizare și de copilotaj servește activitatea enunțiativă și pragmatica interacțională. Aceste gesturi au în același timp funcția de facilitare cognitivă (fiindcă ajută la formularea gîndurilor) și o funcție de coordonare între participanți. Deoarece gestualitatea nu
[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
descrieri Cattell a identificat În final 16 factori, deveniți chestionarul de personalitate 16 P.F. Utilizând criteriul consensului, În 1967 Dr. Norman Vincent Peale (1898 - 1993) a Împărțit cuvintele În trei categorii: trăsături stabile - 40%; stări temporare - 40%; roluri sociale și afecte - 20%. Astfel lista a fost Împărțită În trăsături sau predispoziții stabile de răspuns (responsabile de adaptarea inter și intrapersonală) și stări care sunt tranzitorii, efemere. De ex: anxietatea pentru unii poate fi trăsătură, pentru alții stare. Atunci când descriem personalitatea, există
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
ideile care constituie obiectul poeziei. "Ideea" sau "obiectul" exprimat prin poezie este "un simțământ sau o pasiune și niciodată o cugetare intelectuală sau care ține de tărâmul științific". Argumente: a. dacă indivizii se diferențiază prin intelect, ceea ce-i unește este afectul; b. ideile politice ori morale își pierd interesul în timp; c. poezia este considerată "repaosul inteligenței", spre deosebire de știință, care plasează individul în spațiul de manifestare a cauzei și a efectului; poezia trebuie "să dea astfel o satisfacțiune spiritului omenesc". Calitățile
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
în timp; c. poezia este considerată "repaosul inteligenței", spre deosebire de știință, care plasează individul în spațiul de manifestare a cauzei și a efectului; poezia trebuie "să dea astfel o satisfacțiune spiritului omenesc". Calitățile ideale ale poeziei sunt cele trei caracteristici ale afectelor: 1. "o mare repejune a mișcării ideilor"; 2. "o exagerare sau cel puțin o mărire și o nouă privire a obiectelor sub impresiunea simțământului și a pasiunii"; 3. "o dezvoltare grabnică și crescândă spre catastrofă, dacă luăm acest cuvânt și
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
a. jocuri individuale; b. jocuri sociale, afirmând că jocurile din prima grupă ar fi influențate de factori interni, iar cele din a doua grupă de factori externi. Psihologul Bruner, ținând seama că influența jocului asupra dezvoltării senzoriale, motrice, intelectuale, a afectului și caracterului în jocurile colective, clasifică jocurile în cinci categorii : 1. funcționale (senzorio-motrice); 2. iluzorii (de ficțiune); 3. receptorii; 4. de construcție; 5. colective. O împărțire care răspunde, în parte, la problemele metodologice ale clasificării este a psihologului elvețian J.
Metodologia organizării și desfășurării jocului didactic în lecția de matematică la ciclul primar by Oana ARGHIRE () [Corola-publishinghouse/Science/369_a_637]