1,554 matches
-
limbajului, prin crearea, paradoxală, a unor noi semnificații purtate de noile vortexuri lingvistice. c) Simbolistica vizuală Orizontul comunicațional online se folosește de o sumedenie de simboluri vizuale, cu funțiuni diferite. Dintre acestea, se remarcă "smileys", "avatarii" și "emoticonii". accident actor afectivitate alarmă furie furie anonimie anxietate Fig. 7. Exemple de "Smileys" (Internet 48) "Smileys" (de la engl. "to smile" = "a zâmbi") reprezintă semnale ale emițătorului de creare a bunei dispoziții receptorului (v. Figura 7). Numărul acestor simboluri este copleșitor. Numeroase site-uri
by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
se răsfrânge asupra vieții și calității relațiilor și a personalității fiecărui actor social implicat. „Fenomenul migrației”, scrie doctoranda, „produce un impact negativ asupra preadolescenților și asupra familiilor lor, contribuind la dezintegrarea familiilor și la creșterea numărului de copii privați de afectivitate parentală, educație, protecție și siguranță”. N-am putut participa la susținere, se Înțelege. Joi am primit un mesaj din partea unor foști studenți și doctoranzi de peste Prut, un anunț care circulă (Încă) pe internet, Îndemnând la unitatea tinerilor din Moldova. Am
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
le trata pe ale mele. În 29 august 1975 Îmi scrie pe coperta interioară a Psihologiei sociale și organizaționale: „Lui Adrian, coleg de referință În ale psihologiei sociale, cu multă stimă și prețuire”. Era sobru și În dedicații, cu o afectivitate bine temperată, nu făcea risipă de efluvii. Iar eu nu scosesem Încă nici o carte, doi ani mai târziu mi-a apărut cartea despre lideri și grupuri. În septembrie 1988, ne știam de acum de cam cincisprezece ani, reușește să publice
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
se știe nimic și care apoi au fost "corupte prin uz, "derivate"". Dacă "numele primitive" date de zei, trăiesc în paradisul motivației, cele derivate - creații umane - înseamnă convenție, arbitrar, marcând trecerea de la adevărat la eufonic 13. Fenomenul desacralizării, al golirii afectivității, al pierderii semnificației originare este echivalent, în terminologia spitzeriană, gramaticalizării: "nomina sacra vizând spre transcendență, devin, printr-un proces de golire, de formalizare, cuvinte sacrilege, apoi își pierd chiar și această relație negativă cu sacrul. Omul sfințește, consacră unele cuvinte
[Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
lumii”. Idei și procedee similare, cu scopuri didactice îndeosebi, vor conduce la elaborarea Istoriei literaturii universale (I-II, 1970-1973), scrisă în colaborare cu Margareta Dolinescu. Cât privește memorialistica lui Z., un aer ceremonios îi învăluie amintirile senine, de o lucidă afectivitate - Oameni pe care i-am cunoscut (1987), Întâlniri cu oameni, întâlniri cu viața (1990). Prezența tutelară, în filigran, este aceea a Profesorului în căutare de pilde care să aibă „puterea unei exemplarități suverane”. Om de școală, sortit unei lungi cariere
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290698_a_292027]
-
copil un univers microsocial generator de frustrări. Cunoașterea de către instutori/profesori a unor dificultăți și disfuncționalități poate constitui cadrul de referință pentru inițierea unor măsuri compensatorii. Fenomenul frustrării a constituit punctul de plecare în elaborarea unor teorii asupra personalității și afectivității copilului. În literatura de specialitate se observă că frustrarea tinde a deveni sursa de explicație a unor fenomene sociale, unii psihologi acordându-i un loc central în problema fericirii cotidiene a omului (o persoană nefericită sau deprimată este o persoană
Prevenirea și combaterea efectelor negative ale frustrării în relația profesor-elev by Preda Constanța () [Corola-publishinghouse/Science/91511_a_92350]
-
dificultățile (multe dintre ele consecințe ale trăirii diferitelor frustrări), fără derogări de la muncă, cinste și obiectivitate, sunt în măsură să asigure progresul școlar al copilului și dezvoltarea personalității sale potrivit particularităților de vârstă și individuale. CAPITOLUL I ROLUL MOTIVAȚIEI ȘI AFECTIVITĂȚII ÎN ACTIVITATEA DE ÎNVĂȚARE A ȘCOLARULUI I 1. Aspecte privind motivația Activitatea de asimilare a cunoștințelor de către elev trebuie să fie susținută, în mod necesar, de o dorință vie de a învăța, de voința de a învăța. Pentru a
Prevenirea și combaterea efectelor negative ale frustrării în relația profesor-elev by Preda Constanța () [Corola-publishinghouse/Science/91511_a_92350]
-
conflictele lui (interioare și/sau exterioare) și-l ajută, așa cum se pricepe mai bine, ca ființă omenească obișnuită, dar caldă-cel puțin să (și) le înțeleagă sau, eventual, chiar să (și) le depășească” (Albu, 2002, p.74) I 2. Aspecte privind afectivitatea Realizarea oricărei acțiuni declanșată de un motiv sau altul, prin care se satisface o anumită trebuință, este însoțită de o trăire emoțională. Tendințele, dorințele sunt însoțite, în permanență, de anumite trăiri pozitive sau negative pe care le denumim stări afective
Prevenirea și combaterea efectelor negative ale frustrării în relația profesor-elev by Preda Constanța () [Corola-publishinghouse/Science/91511_a_92350]
-
povestea, dar nu este rândul tău să citeș ti!”, cele două eleve s-au liniștit). Dată fiind importanța sentimentelor, se pune problema în ce situație se poate favoriza construirea de forțe dinamizatoare la elevi. Apare problema factorilor determinanți ai dezvoltării afectivității, în general, și a sentimentelor pozitive, în special. Un prim factor al dezvoltării optime a afectivității este existența unor obstacole în calea tendințelor negative ce apar spontan în primii ani de viață. Pentru gruparea tendințelor în structuri din ce în ce mai complexe este
Prevenirea și combaterea efectelor negative ale frustrării în relația profesor-elev by Preda Constanța () [Corola-publishinghouse/Science/91511_a_92350]
-
fiind importanța sentimentelor, se pune problema în ce situație se poate favoriza construirea de forțe dinamizatoare la elevi. Apare problema factorilor determinanți ai dezvoltării afectivității, în general, și a sentimentelor pozitive, în special. Un prim factor al dezvoltării optime a afectivității este existența unor obstacole în calea tendințelor negative ce apar spontan în primii ani de viață. Pentru gruparea tendințelor în structuri din ce în ce mai complexe este necesară o anumită tensiune. Când nu apare nicio barieră, nicio frustrare, tendințele se consumă imediat în
Prevenirea și combaterea efectelor negative ale frustrării în relația profesor-elev by Preda Constanța () [Corola-publishinghouse/Science/91511_a_92350]
-
prilejuite de nerespectarea anumitor îndatoriri etc. Acest sentiment complex, nou, este numit de obicei dragostea de casa părintească. Observațiile de mai sus ne dau câteva repere importante privind formarea sentimentelor, fără a clarifica pe deplin mecanismul, perpetua devenire, complicare a afectivității. „Ceea ce convinge un interlocutor, ceea ce câștigă adeziunea este atât logica unor argumente, cât și atitudinea vorbitorului, propriile sale sentimente ce se transmit mai mult prin ton, postură și gesturi. Progresul afectiv se realizează în cursul experienței reale și al
Prevenirea și combaterea efectelor negative ale frustrării în relația profesor-elev by Preda Constanța () [Corola-publishinghouse/Science/91511_a_92350]
-
câștigă adeziunea este atât logica unor argumente, cât și atitudinea vorbitorului, propriile sale sentimente ce se transmit mai mult prin ton, postură și gesturi. Progresul afectiv se realizează în cursul experienței reale și al contactului cu cei din jur. Izvorul afectivității îl constituie realitatea înconjurătoare” (Ezechil, 2002, p.139). Până la vârsta școlară mică, afectivitatea copilului face progrese deosebite. Intrarea în școală creează condiții noi pentru experiența cognitivă și pentru dezvoltarea mai intensă, în continuare, a afectivității. Primul contact cu noua realitate
Prevenirea și combaterea efectelor negative ale frustrării în relația profesor-elev by Preda Constanța () [Corola-publishinghouse/Science/91511_a_92350]
-
sentimente ce se transmit mai mult prin ton, postură și gesturi. Progresul afectiv se realizează în cursul experienței reale și al contactului cu cei din jur. Izvorul afectivității îl constituie realitatea înconjurătoare” (Ezechil, 2002, p.139). Până la vârsta școlară mică, afectivitatea copilului face progrese deosebite. Intrarea în școală creează condiții noi pentru experiența cognitivă și pentru dezvoltarea mai intensă, în continuare, a afectivității. Primul contact cu noua realitate (trecerea de la grădiniță la școală) creează și anumite impresii. În cazul în
Prevenirea și combaterea efectelor negative ale frustrării în relația profesor-elev by Preda Constanța () [Corola-publishinghouse/Science/91511_a_92350]
-
cu cei din jur. Izvorul afectivității îl constituie realitatea înconjurătoare” (Ezechil, 2002, p.139). Până la vârsta școlară mică, afectivitatea copilului face progrese deosebite. Intrarea în școală creează condiții noi pentru experiența cognitivă și pentru dezvoltarea mai intensă, în continuare, a afectivității. Primul contact cu noua realitate (trecerea de la grădiniță la școală) creează și anumite impresii. În cazul în care aceste impresii sunt negative copilul devine frustrat, se manifestă prin inactivitate, refuzul de a răspunde, de a executa o anumită sarcină
Prevenirea și combaterea efectelor negative ale frustrării în relația profesor-elev by Preda Constanța () [Corola-publishinghouse/Science/91511_a_92350]
-
frustrărilor, fie unor atrofii psihice, care vor lăsa urme” (ibidem, p.109) Copilul este foarte sensibil la neregularitățile atitudinii adultului față de el. Dar și pentru părinți apare o situație nouă. Odată cu intrarea în școală, vine momentul când copilul, care, ca afectivitate era numai al părinților, începe să dăruiască o parte a acestei afecțiuni unui prieten îndrăgit și chiar mai multora. Pentru el este un mod de a pătrunde în lumea infinitelor relații umane de dincolo de cercul strâmt al familiei. Este o
Prevenirea și combaterea efectelor negative ale frustrării în relația profesor-elev by Preda Constanța () [Corola-publishinghouse/Science/91511_a_92350]
-
și înlăturării efectelor sentimentelor de frustrare severă. ”Antrenând participarea aproape integrală a psihicului, fenomenul frustrării influențează, la rândul său, în mod dinamic, cea mai mare parte a personalității omului: gândirea se angajează pe o linie strategică, algoritmică și euristică specifică; afectivitatea parcurge un proces de nuanțare și intelectualizare; personalitatea ajunge să traducă și să rezolve, în mod obiectiv, contradicțiile ivite, ridicându-se astfel la instanța superioară a decentrării, a capacității de a se substitui altuia, de a se transpune și a
Prevenirea și combaterea efectelor negative ale frustrării în relația profesor-elev by Preda Constanța () [Corola-publishinghouse/Science/91511_a_92350]
-
în școală. Destinderea afectivă, calmul, armonia și seninătatea atmosferei generale a familiei sau a colectivului de elevi, sporesc eficiența muncii de învățare și măresc disponibilitatea elevilor pentru a realiza colaborări de ordin intelectual. Este cunoscută, de altfel, funcția dinamogenă a afectivității, un tonus emoțional însoțind orice activitate psihică. Fenomenele de dezadaptare emoțională a elevului dezvăluie o discordanță între solicitările școlii și ale familiei, pe de o parte, și posibilitățile\capacitățile acestuia, pe de altă parte. Tensiunea afectivă astfel creată își caută
Prevenirea și combaterea efectelor negative ale frustrării în relația profesor-elev by Preda Constanța () [Corola-publishinghouse/Science/91511_a_92350]
-
capabil să explice, să argumenteze, sunt prezente tendințele de sincretism; gradul de flexibilitate și mobilitate al gândirii este conform vârstei, sunt prezente operațiile gândirii absolut indispensabile oricărei activități intelectuale: analiza și sinteza, comparația, abstractizarea și generalizarea, clasificarea și concretizarea logică); - afectivitate: are o dispoziție tristă și este speriat de atenția care i se acordă, este anxios relativ la reacția tatălui său față de toate aceste demersuri, pentru că are impresia că a greșit foarte tare cu ceva, dar nu știe cu ce; - viață instinctivă
Prevenirea și combaterea efectelor negative ale frustrării în relația profesor-elev by Preda Constanța () [Corola-publishinghouse/Science/91511_a_92350]
-
de lider și este recompensat, este învățat să piardă și să-și asume greșelile. - Se pun in joc mici scenete în care se pune accentul pe asertivitate, pe „a greși este omenește”, „minciuna are picioare scurte”, pe emoții și pe afectivitate. - În timpul orelor de curs elevul este solicitat constant, cu sarcini simple a căror dificultate este crescută gradual pe măsură ce achizițiile o permit. Se aplică și aici condiționarea pozitivă. - Se pune accent pe talentul elevului la muzică, implicarea institutorului în
Prevenirea și combaterea efectelor negative ale frustrării în relația profesor-elev by Preda Constanța () [Corola-publishinghouse/Science/91511_a_92350]
-
capabil să explice, să argumenteze, sunt prezente tendințele de sincretism; gradul de flexibilitate și mobilitate al gândirii este conform vârstei, sunt prezente operațiile gândirii absolut indispensabile oricărei activități intelectuale: analiza și sinteza, comparația, abstractizarea și generalizarea, clasificarea și concretizarea logică); - afectivitate: are o dispoziție veselă, dar este speriat de consecințele situației lui de la limba franceză, este anxios relativ la reacția părinților săi față de toate aceste demersuri; știe că a greșit foarte tare că le-a ascuns situația lui școlară; - viață instinctivă
Prevenirea și combaterea efectelor negative ale frustrării în relația profesor-elev by Preda Constanța () [Corola-publishinghouse/Science/91511_a_92350]
-
verbală și nonverbală ale elevilor, îi va instrui să fie asertivi, politicoși, respectuoși. - Se pun în joc mici scenete în care se pune accentul pe asertivitate, pe „omul se cunoaște după fapte”, „în unire stă puterea”, pe emoții și pe afectivitate. Elevul va fi antrenat constant în jocuri de rol. Intervențiile profesorului: - În timpul orelor de curs elevul este solicitat constant, este recompensat sau pedepsit pe măsura faptelor și a performanțelor și, indiferent de măsura luată, i se va explica, lui și
Prevenirea și combaterea efectelor negative ale frustrării în relația profesor-elev by Preda Constanța () [Corola-publishinghouse/Science/91511_a_92350]
-
de contro, evaluare, reglare și autoreglare; - de a conduce procesul de reglare-învățare, astfel încât să formeze capacități de cooperare, de comunicare, de gândire convergentă, divergentă, flexibilă, creatoare, de control, de autoapreciere și autoreglare etc.; - de a forma și dezvolta interesul, motivația, afectivitatea, voința, inteligența și caracterul etc.; - de a iniția acțiuni de investigare a procesului instructiv-educativ în scopuri ameliorative. Planul creator: - capacitatea de empatie; - capacitatea de adaptare la situații atipice din practica școlară și extrașcolară; - de a se dărui cu vocație rolului
Politici educaţionale de formare, evaluare şi atestare profesională a cadrelor didactice by PETROVICI CONSTANTIN () [Corola-publishinghouse/Science/91525_a_92853]
-
observa diversele situații de viață - uneori de a le integra -, dar și de reacționa într-o manieră specifică. În ansamblu, sunt deci condiționate de predispoziții biologice și experiențe de cunoaștere și învățare și structurează un model personal de percepție, gândire, afectivitate și adaptabilitate. Atunci când sunt maladaptative, iar manifestările psihocomportamentale corespondente amprentează constant destinul individual, suntem pe teritoriul personalităților patologice. Descifrarea originii omului rămâne un major deziderat antropologic, în sensul că suntem creația lui Dumnezeu, iar pământul poate fi raiul - sau iadul
[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
luni. În prima copilărie - între 1 și 3 ani - se dezvoltă mersul, care asigură contactul cu lumea, deci o anumită independență și primele elemente vagi ale conștiinței de sine. Gândirea intuitivă se dezvoltă prin jocuri de rol și simbolice, în timp ce afectivitatea domină psihismul, dar începe să se obiectiveze și să se organizeze în raport cu lucrurile, acțiunile și persoanele din jur. Sunt conștientizate primele emoții proprii, precum stânjeneala și jena, corespunzător perceperii semnificației morale a propriilor fapte. Dar controlul conștient cortical e încă
[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
dintre dezvoltarea biologică și cea psihologică se estompează și devin evidente tendințele de emancipare de sub autoritatea părinților și a dascălilor. Achizițiile cognitive sunt în expansiune, ca și procesul de integrare a valorilor lumii adulților. Se structurează raportul dintre erotism și afectivitatea tranzitivă a dragostei, raport dominat de atributele sentimentalismului și romantismului. Se inițiază sau se amână, în mod frustrant, relațiile sexuale. Propria identitate a tânărului o integrează afectiv și pe cea a persoanelor din jur, față de care se simte, de asemenea
[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]