1,552 matches
-
și alte clasificări ale comunicării: scrisă și orală, auditivă și vizuală etc. Dintre multe astfel de posibilități, din unghi de vedere psihosocial, al funcționării optime a relațiilor grupale, importantă este clasificarea în comunicare formală (oficială deci) și informală (încărcată de afectivitate și sinceritate, prietenească, într-un fel cea adevărată). Coincidența dintre cele două tipuri este un indicator puternic al viabilității, stabilității și atmosferei tonifiante în comunități și grupuri. În acest sens, psihologilor mai ales le place să evidențieze relevanța comunicării autentice
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
continuare o succintă descriere a celor două fenomene. Prietenia poate fi considerată relația psihosocială de durată dintre două ființe umane, rezultat al alegerii libere, avându-și baza pe afecțiune, încredere și prețuire mutuală. Relația de prietenie are în centrul ei afectivitatea și prețuirea reciprocă, bucuria, plăcerea și entuziasmul partenerilor de a fi împreună. Adevărații prieteni se caută mereu. Ea este o relație autentic afectivă între persoane egale, persoane ca ființe umane unice, dincolo de condiția socială sau de altă natură. În prietenia
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
în mare și în pondere diferită, și pentru dragoste. Plusul semnificativ este adus de contactul, de intimitatea fizică a partenerilor. Tendința spre sexualitate face ca și reacțiile emoțional-fiziologice să fie mai puternice, iar acest nucleu sexual-emoțional, în jurul căruia gravitează elementele afectivității, nu de puține ori și gelozia, determină ca, în comparație cu prietenia, care este mai echilibrată, rațională și așezată, dragostea să se manifeste mai dinamic, tumultuos, sinusoidal, fiind în general mai pândită de tensiuni și conflicte. O problemă ce a primit răspunsuri
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
confirmat și empiric. Acest tip de lider, semnificativ asociat cu stilul laissez-faire, nici nu poate, în general, rezista mult pe poziție. În schimb, teoretic și practic preferabil, liderul cu o puternică orientare și spre îndeplinirea sarcinii, și spre relațiile și afectivitatea membrilor nu este atât de ușor de întâlnit, ambele preocupări pretinzând calități și eforturi excepționale. Și, surprinzător la prima vedere, orientarea relațională - chiar asociată și cu cea telică (realizarea scopului) - nu e întotdeauna benefică. În special pe subdimensiunea ei de
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
experimental că în in-group se identifică mult mai multe subcategorii (subgrupuri) decât în out-group. Acest efect, formulabil lingvistic și ca „iluzia omogenității în outgroup și a eterogenității în ingroup”, poate fi înțeles mai bine recurgându-se la circularitatea cauzală: cogniție - afectivitate - comportament, în particular dintre stereotip (cogniție), prejudecată (planul afectiv-evaluativ) și discriminare (comportament). Aceasta întrucât credința că indivizii out-group-ului au ca sursă o reprezentare negativă (un stereotip) - de exemplu, sunt leneși și mincinoși -, de unde subaprecierea lor (prejudecata), ceea ce conduce la comportamentul
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
se aventurează în exprimarea unor idei foarte greu de exprimat. Paginile ei eseistice sunt torențiale și polifonice, elanul intelectual asociindu-se cu sarcasmul cel mai caustic. Puțini scriitori reușesc, prin talentul lor, să acopere un atât de întins registru al afectivității, de la entuziasm (eruptiv și solemn) și până la dispreț. [...] Talentul ei literar, remarcabil, se manifestă cu predilecție în dramatizarea ideilor [...]. Chiar și când este vorba doar de idei, și nu de personaje, ea reușește să realizeze un spectacol, al argumentării, al
LOVINESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287853_a_289182]
-
privitoare la aceasta: folosirea „frazelor cu o lungime medie (15-20 de cuvinte), a paragrafelor centrate asupra unei singure idei, a cuvintelor înțelese cu siguranță de receptor; evitarea exprimării comune, tipică limbajului oral, a cuvintelor inutile, redundante; (...) alegerea cuvintelor încărcate de afectivitate optimă în contextul pedagogic creat, a expresiilor afirmative” (Cristea, 2000, p. 43), elemente utile într-o integrare eficace între suportul scris și cel oral în cadrul comunicării didactice. Comunicarea scrisă posedă un număr însemnat de avantaje de care trebuie să ținem
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
și stingerea conflictului 6.2. Conflictul. Caracterizare generală tc "6.2. Conflictul. Caracterizare generală " Termenul de conflict provine din latinescul conflictus, desemnând „lovirea împreună cu forță” și implicând prin aceasta „dezacorduri și fricțiuni între membrii grupului, interacțiune în vorbire, emoții și afectivitate” (Forsyth, 1983, p. 79). T.K. Gamble și M.Gamble (1993, p. 216) definesc conflictul ca o variabilă pozitivă, în sensul că, „dincolo de toate perspectivele, conflictul este o consecință naturală a diversității”. Astfel, chiar dacă răspunsul pare, la o primă vedere, unul
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
atenție nu conflictul intragrupal (în interiorul aceluiași grup), ci pe cel intergrupal (între grupuri). Rezumat 1. Termenul „conflict” provine din latinescul conflictus, desemnând „lovirea împreună cu forță” și implicând prin aceasta „dezacorduri și fricțiuni între membrii grupului, interacțiune în vorbire, emoții și afectivitate”. Mai multe definiții au pus accentul pe faptul că un conflict începe atunci când o parte o percepe pe alta că a fost frustrantă în raport cu ea; o perspectivă mai complexă asupra conflictului înseamnă observarea unei stări de echilibru, a cărei rupere
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
pe aceasta să-i mai reproșeze ceva, sau îndepărtarea personală, care presupune o atitudine rece față de cealaltă persoană pentru a o demoraliza; o dată întâmplat acest lucru, este destul de simplu să fie adusă în direcția dorită de prima persoană prin reoferirea afectivității în momentul în care lucrurile se rezolvă. • Metoda faptului împlinit este un mod riscant, ce poate genera conflicte; negociatorul îi prezintă problema celeilalte părți, cerându-i să accepte condițiile sale pentru că oricum acțiunea în cauză s-a produs deja. • Practica
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
general, completând ceea ce S. numește „o concepție vitalistă a frumosului”. Iar întregul proces estetic se datorează faptului că eul, „unitate sintetică decupată dintr-un total masiv și continuu”, are tendința permanentă de a se reintegra în acel tot, prin imitație, afectivitate, prin comunicare verbală, gestuală, grafică. SCRIERI: Cartea omului practic (douăsprezece scrisori filosofice), București, 1916; ed. București, 1925; Contribuțiuni la filosofia magiei, București, 1916; Frumosul ca înaltă suferință, Oradea, 1921; Zvonuri din necunoscut, București, 1921; Sub nimbul familiar, Arad, 1925; Casa
SPERANTIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289824_a_291153]
-
Praguri și trepte (2003). Autor egal cu sine, S. este un poet aplicat, cu o lirică ce se distinge prin ținuta supravegheată a versurilor. După cum s-a remarcat, îi sunt caracteristice disciplina construcției, echilibrul stilistic, tonalitatea stenică, aspirația către ideal, afectivitatea lucidă. Încă din poezia de început se observă atenția acordată expresiei, tendința calofilă. Ritmul lent și delicatețea strofelor cu accente de incantație lasă loc uneori unei mai puternice vibrații afective. Totodată, versurile din volumul În iarnă cu fluturi albaștri dezvăluie
STEROM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289927_a_291256]
-
anotimpul / Sbenguirilor cerești / Strica harta stelelor ca pe un sac de arșice”, „Dumnezeu inimă de miere / Albine mușcă din ochii mei”, un tramvai e așteptat de „îngeri scuturați de ploaie”. După Lovinescu, excentricitățile sunt un mod de ascundere a unei afectivități străpunse de „sfredelul morții”. Directe indicii în acest sens apar, de altfel, în poeme, destul de frecvent: „serul morții”, „moartea ca o baie de clor”, „Îngerii mei sunt lilieci orbi. Fiecare vers e o cursă a morții [....] / Ne sunăm oasele ca
STAMATU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289850_a_291179]
-
de sentimentul déjà-vu-ului generalizat, ceea ce transpare acum la suprafață, la o lectură la zi a poemelor scriitoarei, nu este idealul, "hipermateriei" (titlul cărții ei de debut din 1980) în sensul spațialității, al volumului și corporalității, ci, curios, al sensibilității, al afectivității, al reacțiilor și impulsurilor, al mustului și colcăielii acestei lumi. Este latura sentimentală a timpului dat radical diferit de cel de dinainte, dar despre care, paradoxal, se zice, că nu știe ce-i aia sensibilitate (pe care, însă, că o
Poetica magnoliei by Dorina Bohanțov () [Corola-journal/Journalistic/17176_a_18501]
-
de la sfârșitul cuvintelor; scris relativ Îngrijit, respectă forma literelor, dar conținutul nu corespunde cerințelor formulate; În scris face omisiuni de litere sau silabe, scrie propoziții fără sens; povestește, repovestește cu dificultate, nu răspunde corect la Întrebări neînțelegând Întotdeauna mesajul transmis. Afectivitatea: este mai atașată de mamă, Îl evită pe soțul mamei, acesta fiind mai sever; manifestă bucurie În jocurile colective și În reușita proprie. Motivația: dorește atenția și simpatia celor din jur; motivația dominant extrinsecă, are nevoie de Întăriri și aprecieri
ŞI EA ESTE COLEGA NOASTRĂ… Studiu de caz. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Carmen CANĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2171]
-
să dea sens Îndreptării. Agresivitatea importată (adusă din exterior-clasă) este de două subtipuri: agresivitate copie și agresivitate stocată. Agresivitatea copie constă În acte de imitare a agresivității, iar cea stocată rezultă din presiunile agresive ale mediului extern (angoase existențiale, subapreciere, afectivitate deficitară din partea părinților) ce are drept efect agresivitatea. Agresivitatea intragenerată ia naștere În interiorul clasei și are mai multe forme: agresivitate cu efect imediat, constitutive actului educațional și institutive. Strategii de prevenire: Încurajarea; răbdarea; dragostea, modul pozitiv de comportare, comunicare eficientă
CONTROLUL COMPORTAMENTULUI DEVIANT LA PREŞCOLARI. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Eugenia ROTARU () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2177]
-
audă, astfel Își primește obișnuitele cadouri de ziua lui, Îi sunt satisfăcute nenumăratele doleanțe și părintele este fericit că are un copil cuminte. Copilul se formează În sânul unei familii, În care are drept model figurile maternă și paternă. Lipsa afectivității sau iubirea prost Înțeleasă, de a oferi copilului tot ce are nevoie, material, răsfățul, cu alte cuvinte, poate face din copilul pașnic În primii ani de viață un delincvent la adolescență, capabil de minciuni, furt, bătaie, consum de droguri. În
COMPORTAMENTUL AGRESIV ÎN ŞCOALĂ: CAUZE, INTERVENȚII. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Oltița Camelia CUZA () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2179]
-
atît de mare finețe, ceremonialul creației sale nu este unul prometeic, măreț și inhibant pentru privitorul neprevenit. Forța lui ieșită din comun nu este consecința vreunei retorici copleșitoare, ci rezultatul direct al unei mari capacități de concentrare și al unei afectivități profunde și discrete. Brâncușian matur și responsabil în gîndirea formei, fie că este solidar, fie că este polemic față de lumea lui Brâncuși, Peter Jacobi este interesat, în egală măsură, de suprafață și de volum, de stabilitate și de mișcare. Și
O sculptură în timp by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15005_a_16330]
-
Giorgio Cini (1974), titlul de Cavaliere al merito della Republica Italiana (1979). Volumul Ce vânăt crâng (1971), salutat cu entuziasm de critică, aduce în peisajul liricii românești o voce autentică și pregnantă, un univers poetic omogen, marcat de tensiunea dintre afectivitatea elementară și o expresie lirică de mare rafinament, saturată de imagistică barocă. În cărțile următoare, caracterizate de o minimă evoluție tematică, tonalitatea elegiacă se accentuează: „Din cer răsturnat un roz nesfârșit,/ o bură de fluturi pe umerii serii:/ iarba cu
BOERIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285782_a_287111]
-
Lit. rom. cont., I, 682-683; C. Stănescu, Sub fald de tricolor, „Scânteia”, 1984, 13 055; Marius Pop, „Prin timp suind”, ATN, 1985, 9; Simion Bărbulescu, „O carte”, RL, 1985, 45; Ioan Lascu, Repetarea metaforei, R, 1986, 2; Al. Ruja, Semnul afectivității, LCF, 1987, 28; Satco-Pânzar, Dicționar, 218-219; Cristea, Teleorman, 667-668; Popa, Ist. lit., II, 657; Rotaru, O ist, V, 295-297; Marian Chirulescu, Paul D. Popescu, Gabriel Stoian, Personalități prahovene, Ploiești, 2003, 363. A. St.
SERBAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289635_a_290964]
-
de vedere, normal cât și patologic, se dovedește a fi o veritabilă „arheologie a sufletului” sau o „arheologie psihologică”, cu un dublu aspect: normal și patologic. Viața persoanei umane, conduitele, acțiunile, modalitățile de reacție, formele de sensibilitate și gândire, reprezentările, afectivitatea au suferit numeroase variații în decursul istoriei umanității, cărora deși numeroși specialiști le-au semnalat, nu le-au fixat o configurație și nici nu le-au dat o interpretare completă, deși (S. Freud, M. Hirschfeld, B. Malinowski, P. Teilhard de
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
caracteristici: încetinirea și diminuarea generală a vitalității; o deplasare a reacțiilor personalității de la extraversie către introversie; diminuarea gândirii creative și a facultății de învățare; motivațiile devin din ce în ce mai monotone; facultatea de a se concentra un timp mai îndelungat scade; emotivitatea și afectivitatea sunt mai slabe, mai șterse; apar apatia și egocentrismul; modul de a reacționa la situațiile noi are un caracter rigid, stereotip; apare o accentuare a particularităților de caracter; sensibilitatea și percepțiile sunt mai slabe, mai șterse, se diminuează acuitatea senzorială
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
normele cetății. Forțele sociale vor acționa „represiv-modelator” asupra grupului de indivizi. Această reprimare, înțeleasă în sensul de normare, ca formă de manifestare acceptată de grupul social, privește regimul instinctelor (tendințe, trebuințe, pulsiuni), conduitele (libertatea individuală), acțiunile (voința), sensibilitatea și gusturile (afectivitatea), gândirea. Se urmărește prin aceasta „formarea omului” sau „educarea” acestuia, pe de o parte, în scopul deprinderii/învățării unor modele de conduită noi, iar pe de altă parte, în scopul dobândirii unui statut social. Se formează în felul acesta un
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
ca suport al modului lor de a fi, de a exista. Totul devine „artificial”, dominat de nefiresc. Dispar creativitatea, originalitatea, iar în locul lor apare o nouă formă de pragmatism-utilitarism reprezentată prin „conduitele de consum”. Acestea sărăcesc atât intelectul, cât și afectivitatea persoanei umane, dar în egală măsură au un efect stimulativ asupra pulsiunilor primare. Din punct de vedere psihologic și social, între „individ/grup” și „instituții/putere” se interpun ca formă de „comunicare”, care de fapt maschează „manipularea”, reclama, sloganurile, propaganda
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
care reprezintă o mare resursă utilizabilă pentru viața practică; existența unei anumite instabilități; aspectele pozitive sau negative ale intereselor pentru lumea exterioară; existența sau absența aptitudinii de organizare emoțională și impulsională, de care depinde în mare măsură adaptabilitatea socială; gradul afectivității și al sociabilității; existența sau absența anomaliilor de caracter sau a tulburărilor de comportament (apatia, impulsivitatea, perversiunile); existența sau absența tulburărilor nevrotice sau psihotice (obsesii, folii, atitudini isteroide, cleptomanie, procese de tip schizofrenic), aspectele care compromit acțiunea de recuperare. Recuperarea
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]