927 matches
-
arătat, deoarece nu pentru toate cazurile se pot admite propozițiile pe care le generează, sau valoarea lor de adevăr, potrivit cu punctul de vedere cartezian. Inconsistența acestor situații decurge și din aceea că, de la Început, Îndoiala considerase realitatea presupusă ca existentă, afirmată. Dat fiind acest cadru inițial, Îndoiala asupra cunoașterii realității devine oricând posibilă, indiferent de „gradul de realitate” acordat existenței. Căci faptul de a fi al realității, oricum ar fi ea, poate fi stabilit urmând același raționament pe care-l face
Principiile metafizicii carteziene by Ioan Deac () [Corola-publishinghouse/Science/2004_a_3329]
-
contradicții ireconciliabile. Iată: „În mine există un pătimaș și un sceptic care nu se pot pune de acord în nici o privință. Sunt suma dezacordurilor lor” (II, 153). Doar că, din neputință, eșecul ia chipul victoriei. Masca aceasta, deopotrivă negată și afirmată, îl și salvează pe Cioran: „Fiind organice, așadar insolubile, contradicțiile mele m-au predestinat eșecului. Mă îndrept spre el fără remușcare, în chip aproape triumfal” (III, 311). În caiete recunoști tot ceea ce Cioran ar fi putut să ascundă: meschinării, lașități
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
la rădăcina tuturor interogațiilor lui, spaima originară, privește tocmai propria identitate, o identitate precară, care glisează între limite incompatibile, care însă nu se exclud, chestionată în permanență, negată adesea în oricare din ipostazele ei. De fapt, abia astfel, prin negare, afirmată. Nu-i vorbă, Cioran suspectează la un moment dat tocmai preocuparea sa constantă asupra identității omului de mistificare. E felul lui de a recunoaște că în cauză nu-i decât propria identitate. Se întreabă, așadar: „De ce mă interesează omul atât
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
fie unul local. De asemenea, proiectele importante de twinning care vizează reforma administrației publice s-au desfășurat în principal cu Marea Britanie, Olanda și Danemarca, dovadă fiind numeroasele elemente de NMP prezente în obiectivele guvernului român în perioada 2004-2008. Confirmarea celor afirmate anterior poate fi dată de anumite exemple de obiective guvernamentale în intervalul 2004-2008 inspirate de noul management public, cum ar fi cele legate de „liberalizarea pieței utilităților publice, precum și eliminarea din legislație a tuturor barierelor instituționale care împiedică investițiile în
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
După 2000 a scăzut influența Băncii Mondiale, pe măsură ce se reducea dependența de împrumuturile externe. Totuși, recomandările pentru îmbunătățirea Sistemului de asigurări au fost aplicate și de guvernul social-democrat venit la puteredupă anul 2000. S-au corectat astfel diferențele dintre politica afirmată și realitatea implementării (Vlădescu, 2004, p. 212). Schimbarea sistemului de finanțare a fost considerată cheia reformelor în sănătate. În plan simbolic, se rupea cu trecutul comunist, cu „moștenireagrea”, considerată responsabilă pentru cea mai mare parte a problemelor. Odată ce vor intra
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
ridicat semne de întrebare asupra formulelor, mijloacelor de expresie a scrisului și orientare a poeziei. În acest context, revin în presa literară, ca avangardiști, poeți revelați în deceniul al IV-lea (Gellu Naum3, Virgil Teodorescu 4, Constantin Nisipeanu 5; avangardiști afirmați ca atare în timpul războiului și în primii ani postbelici (Geo Dumitrescu, Ion Caraion 6, Constant Tonegaru), reapar pe firmament după ani de eclipsă. Tot așa, Virgil Carianopol 7, avangardist la debut, apoi tradiționalist, Dragoș Vrânceanu 8, tradiționalist cu note moderniste
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
în hermeneutică, București, Editura Univers, 1981, traducere de Thomas Kleininger, pp. 10-14. 89 A. Marga, op. cit., p. 62. 90 Ibid., p. 57. 91 M. Riedel, op. cit., p. 99. 92 H. Schnädelbach, Philosophie in Deutschland..., pp. 158-159. Ținând seama de cele afirmate mai sus, autorul trage în mod îndreptățit concluzia că presupusa îndepărtare de psihologie a lui Dilthey își poate găsi o explicație doar în istoria științei: "El se distanțează de ceea ce începea să se răspândească pe atunci sub numele de <<psihologie
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
Florian remarca "puternicele infiltrații" ale romantismului până în pozitivismul și în neopozitivismul zilelor noastre. El definea romantismul drept "o renaștere a antropocentrismului în climatul științific modern" (Recesivitatea..., II, p. 342). Deși nu putem trece cu vederea relația pozitiviștilor cu tradiția empiristă afirmată programatic în pozitivismul secolului XX, afirmațiile lui M. Florian ne întăresc totuși convingerile atât în legătură cu rădăcinile istoriste ale pozitivismului, cât și în legătură cu deja discutata resurecție a paradigmei romantice într-o epocă istorică sau alta. 213 Această afirmație a lui Dilthey
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
comprehensivă (verstehende Deutung)" ibid. 172 "Corelația întregului istoric" este considerată de autor o corelație "ne-trăită de nici un individ singular" și în care "nu întîlnim subiecți reali, ci doar <<subiecți logici>>" (V. Drăghici, Prefață la op. cit., p. 14). Potrivit celor afirmate anterior, nu susținem această idee. 173 Pentru întregul context vezi II, 2Bf. 174 Apud M. Popa, Prefață la Wilhelm Dilthey, Trăire și poezie, p. 8. 175 Vezi I, 3C și 3F, precum și II, 2Ab, 2Bd, 2Be și 2Bf. 176 G.
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
cîmpurile stilistice"25. Totodată, faptul că progresul "începe și se termină cu fiecare nou cîmp stilistic"26, cum spune Blaga, trimite limpede la ideile despre discontinuitate și progres paradigmatic pe care le-am întîlnit la Dilthey. Ținând seama de cele afirmate mai sus, credem că principalele motive ale atitudinii istoriste de contestatare la adresa filozofiei ca știință capabilă de "o cunoaștere pozitivă, absolut adecvată" a lumii sunt trei la număr. Ele rezultă tot dintr-o comparație între cunoașterea pur empirică, obiectiv controlabilă
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
aniversare. Cu patru ani în urmă, celebrarea celor 50 de ani ai Frontului Popular s-a făcut deja cu maximă discreție. Trebuie neapărat văzut în această neglijență față de istoria sa una din consecințele noii "culturi de guvernare" ale Partidului Socialist, afirmată încă de la ascensiunea sa la putere? Nu ne-ar mira un răspuns afirmativ și este regretabil, căci această uitare surprinde și chiar șochează. Ea este cu atît mai neplăcută cu cît, printr-o ironie, a cărei poveste ne este cunoscută
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus () [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
compromis. În același timp, la acest început al anului 1951, dezbaterea referitoare la construcția europeană pare să fi pierdut oarecum din acuitate. După ce a obținut de la Partidul Socialist Belgian și de la SFIO promisiunea că vor renunța la concepțiile internaționaliste prea afirmate, Laburiștii acceptă, în sfîrșit, reconstrucția oficială a Internaționalei; reunindu-se la Frankfurt, între 30 iunie și 3 iulie 1951, socialiștii europeni deschid primul Congres al Internaționalei Socialiste 25. Cu mai puțin de trei luni în urmă, acordul care consfințea crearea
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus () [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
se regrupeze în cadrul unei organizații specifice; aceasta ar avea toată libertatea să se asocieze, dar nu "în mod direct cu exilații din teritoriile administrate de Uniunea Sovietică și integrate acesteia. Repetată și definită în multe rînduri, această propunere contravine intereselor afirmate în 4 și 5 iulie 1949, la Londra: constituirea Uniunii Socialiste a Europei Centrale și Orientale (USECO), compusă inițial din partidele socialiste exilate din Bulgaria, Ungaria, Polonia, Cehoslovacia și Iugoslavia 26. Congresul de la Frankfurt stabilește drepturile și îndatoririle USECO în cadrul
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus () [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
le poate sancționa și alimenta în permanență cu conflicte. La fel ca și PSOE, partidele din USECO cunosc diviziuni interne și numeroase dispute politice, aproape de nesoluționat și fără un punct terminus. Să luăm numai nu exemplu pentru a ilustra cele afirmate: în 1949, socialiștii români sînt împărțiți în două tabere, unii refuzînd orice formă de cooperare cu comuniștii, ceilalți participînd alături de aceștia la guvernare, fără însă a fuziona cu ei. În ciuda bunelor oficii ale SFIO care încearcă să restabilească relațiile, va
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus () [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
aceasta n-a urmat modelul "organicist" al evoluției (naștere, maturizare, apogeu, decadență), ci a cunoscut apogeul chiar la începutul ei prin Dante și Petrarca, "condamnând epocile care au urmat la coagularea, în nesiguranță, a unei alternative la "Dante - Petrarca", postulată, afirmată, susținută și ilustrată prin mijloace deduse, în mod fatal, din retorica și imaginarul celor doi". Adevărul e că, retrospectiv vorbind, C. M. I,, cum îi vor spune generațiile de studenți, dar și prietenii, mulți și totuși foarte puțini (ca și în
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
mai așteaptă să fie alese. Dacă m-ar întreba pe mine, aș răspunde că e mai bine ca o fată să arate în primul rând atrăgător și abia mai târziu să scoată la iveală ce are în interior. După cele afirmate, cred că trebuie să dau urgent o explicație: societatea de azi este dominată de deciziile bărbaților și de imaginile femeilor. De aceea, bărbatul decide ce este o femeie plăcută, bazându-se pe imaginea pe care o zărește de la distanță. Din
Lecții particulare : cum sã iei în serios viața sexuală by dr. Cristian Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1331_a_2697]
-
față de radicalizarea fascistă din noiembrie 1926, care-l constrînge la ilegalitate. Antonio Gramsci, proaspăt ales în fruntea partidului, este întemnițat. Într-adevăr, la congresul de la Lyon, în ianuarie 1926, Gramsci a triumfat în mod definitiv asupra lui Bordiga cu sprijinul afirmat al IC, pe baza unui program de alianță între proletariatul muncitoresc și țăranii din Mezzogiorno. Condamnat la 21 de ani de închisoare, eliberat în 1937, el moare în același an. În închisoare, gîndirea sa teoretică, ce va influența toată gîndirea
Europa comuniştilor by José Gotovitch, Pascal Delwit, Jean-Michel De Waele () [Corola-publishinghouse/Science/1433_a_2675]
-
întrebări pentru a-si clarifica nelămuririle. Răspunsurile sunt elaborate (nu răspunde doar prin „da” si „nu”). * non-verbală - în timpul dialogului s-a putut observa o adecvare a limbajului nonverbal cu cel verbal, mimica si gestica nu intrau în dezacord cu cele afirmate: mă privea în timpul comunicării, limbajul corporal era unul care exprima deschidere spre comunicare. Grad de adaptabilitate În primele momente ale întâlnirii eleva a manifestat o anumită rezervă încercând să evite răspunsurile la întrebări, sau răspunzând monosilabic. Treptat, s-a creat
Medierea în educație by Ileana Bădulescu Anastase, Cornel Grigoruț, Mircea Mastacan () [Corola-publishinghouse/Science/1700_a_3141]
-
credința religioasă sub forma ei superstițioasă și regresivă din punct de vedere cutural este cea care va fi în continuare pătrunsă de elemente magice de-a lungul evoluției. Motivul acestei stări de lucruri îl constituie faptul că pe linia celor afirmate mai sus omul primitiv nu întrevede legalitatea fizică și nu crede decît în intențiile capricioase. Omul epocii noastre concepe legalitatea fizică, îi scapă în schimb legalitatea intențiilor și a motivelor. El nu mai proiectează intenționalitatea în obiectele înconjurătoare, ci în
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
Perioada monoteistă este la rîndi ei împărțită în două faze caracterizate printr-o diferență în evoluția simbolului "spiritului", faze clar diferențiate (el puțin în privința culturilor care au influențat Occidentul) prin ciclurile miturilor prezente în Vechiul și în Noul Testament. În conformitate cu cele afirmate mai sus, este inevitabil să discernem și în perioada politeistă două faze, caracterizate prin diferențe considerabile. Sensul agrar al primei faze reprezintă mai curînd o alegorie. Semnificația etică a celei de a doua faze,care se referă la conflictele funcționării
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
școală care creează relații. De altfel, conjunctura era favorabilă: pe lângă dorința acestei școli mai era si Cartier popular situat în vecinătatea gării centrale, școală secundară, nivelul inferior: elevi de la 12 la 16 ani.** Angajați pe timp complet sau parțial voința afirmată a unei direcții generale care definise, printre alte priorități, o axă de dezvoltare bazată pe “prevenirea violenței si sănătate”. Medierea școlară de către semeni era interpretată si ca o „învățare pentru cetățenie”, opțiunea originală si ideologică adoptată aici fiind, spre deosebire de alte
Medierea în educație by Ileana Bădulescu Anastase, Cornel Grigoruț, Mircea Mastacan () [Corola-publishinghouse/Science/1700_a_3138]
-
CAPITOLUL III Mihail Kogălniceanu și independența României în istoriografia românească din perioada interbelică În dezvoltarea istoriografiei, perioada celor două războaie mondiale constituie o etapă aparte, de puternică afirmare pe plan național și internațional. Ea continuă în bună parte unele tendințe afirmate anterior. Transformările care s-au petrecut însă după 1900 la nivelul întregii societăți românești, desăvârșirea statului național unitar au asigurat condiții superioare de manifestare a vieții culturale, ceea ce s-a reflectat în mod pregnant în domeniul istoriografiei. Având o contribuție
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
diferiți din punct de vedere genetic, dar supuși acelorași influența de mediu, manifestă comportamente diferite. Astfel, rezultă că ereditatea și mediul interacționează, iar ceea ce interesează este modul în care variațiile unuia acționează asupra influențelor celuilalt termen al relației"60. Cele afirmate aici au fost documentate cu numeroase experimente, cum ar fi cele realizate pe gemeni despărțiți și crescuți în medii diferite. Asemenea discuții sunt benefice pentru optimismul defectologului, într-o misiune unde fără optimism nu merită a se porni la drum
Fundamentele psihologiei speciale by Gheorghe Schwartz () [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
să realizeze dezideratul Unirii 63 . Alexandru Lapedatu a fost și un cercetător al istoriografiei trecutului, căreia i-a dedicat câteva studii reprezentative, care fac din el un inițiator într-un domeniu mai puțin frecventat din unghiul specificului disciplinei de abia afirmată și în plan european. Sunt în discuție studiile: Activitatea istorică a lui Nicolae Densușianu (1846-191164), Petru Maior în cadrul vieții naționale și culturale a epocii sale65, Nouă împrejurări de dezvoltare ale istoriografiei naționale 66 și Istoriografia română ardeleană în legătură cu desfășurarea vieții
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3063]
-
să realizeze dezideratul Unirii 63 . Alexandru Lapedatu a fost și un cercetător al istoriografiei trecutului, căreia i-a dedicat câteva studii reprezentative, care fac din el un inițiator într-un domeniu mai puțin frecventat din unghiul specificului disciplinei de abia afirmată și în plan european. Sunt în discuție studiile: Activitatea istorică a lui Nicolae Densușianu (1846-191164), Petru Maior în cadrul vieții naționale și culturale a epocii sale65, Nouă împrejurări de dezvoltare ale istoriografiei naționale 66 și Istoriografia română ardeleană în legătură cu desfășurarea vieții
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3042]