5,319 matches
-
de mărturie mincinoasă la activitatea organelor de urmărire penală, fiind aceea de a-l stimula pe martor ca, după ce prin afirmațiile sale mincinoase determină organele judiciare să facă cercetări raportat la situații sau împrejurări nereale, inapte să conducă la aflarea adevărului, să își retragă mărturia înainte de a se produce efecte grave sau chiar ireversibile față de suspect sau față de inculpat, iar astfel activitatea de urmărire penală să fie reorientată într-o direcție care să ducă la soluționarea corectă
DECIZIA nr. 133 din 15 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258324]
-
dreptul la informare asupra conținutului acuzațiilor penale este garantat atât în dreptul internațional, cât și în dreptul intern, fiind circumscris dreptului la apărare, care, la rândul său, reprezintă o garanție a dreptului la un proces echitabil. Având în vedere necesitatea aflării adevărului în procesul penal și cerința explicită a Codului de procedură penală ca o persoană să fie condamnată în baza unui probatoriu care să îi demonstreze vinovăția dincolo de orice îndoială rezonabilă, este evident că orice informație care poate fi
DECIZIA nr. 769 din 18 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/253133]
-
în procesul penal și cerința explicită a Codului de procedură penală ca o persoană să fie condamnată în baza unui probatoriu care să îi demonstreze vinovăția dincolo de orice îndoială rezonabilă, este evident că orice informație care poate fi utilă aflării adevărului trebuie să fie folosită în procesul penal. ... 12. Tribunalul București - Secția I penală, făcând referire la Decizia nr. 21 din 18 ianuarie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 175 din 23 februarie 2018, apreciază că
DECIZIA nr. 769 din 18 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/253133]
-
Curtea a observat că aceasta vizează cererea formulată de judecător prin care solicită autorității publice care a dispus clasificarea să permită accesul apărătorului inculpatului la informațiile clasificate. Astfel, Curtea a constatat că, în cazul în care informațiile clasificate sunt indispensabile aflării adevărului, accesul la acestea trebuie să fie dispus de judecătorul cauzei atât pentru acuzare, cât și pentru apărare, altfel nu se poate discuta despre o egalitate a armelor și de respectarea dreptului la un proces echitabil. ... 20. Cu alte cuvinte
DECIZIA nr. 769 din 18 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/253133]
-
reglementare referitoare la efectuarea urmăririi penale de către procuror, această soluție legislativă constituind opțiunea legiuitorului justificată de rezonanța socială deosebită a încălcării valorilor protejate prin infracțiunile în privința cărora se aplică. Această soluție legislativă reprezintă o garanție suplimentară a principiului aflării adevărului, nefiind de natură să încalce prevederile constituționale invocate în susținerea excepției. Totodată, dispoziția legală criticată se încadrează în marja de apreciere a legiuitorului, prevăzută la art. 61 alin. (1) din Constituție. ... 19. În acest sens, Curtea a constatat că
DECIZIA nr. 772 din 18 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/253163]
-
desemnat în condiții de transparență și prin tragere la sorți. Or, această discriminare nu este justificată obiectiv și rezonabil, având în vedere că atât faza de urmărire penală, cât și faza de judecată urmăresc, prin realizarea expertizei, același obiectiv, respectiv aflarea adevărului, înfăptuirea justiției. Modul de desemnare a expertului, desemnare care se realizează în lipsa părților, încalcă dreptul la un proces echitabil. Susține că procurorul are un rol esențial în faza de urmărire penală, acesta trebuind să administreze probe pentru aflarea
DECIZIA nr. 763 din 18 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/252518]
-
aflarea adevărului, înfăptuirea justiției. Modul de desemnare a expertului, desemnare care se realizează în lipsa părților, încalcă dreptul la un proces echitabil. Susține că procurorul are un rol esențial în faza de urmărire penală, acesta trebuind să administreze probe pentru aflarea adevărului, în favoarea și în defavoarea suspectului sau inculpatului, și nu trebuie să aibă o opinie formată până la trimiterea în judecată. Aceasta echivalează cu aparența de imparțialitate subiectivă a procurorului, care trebuie menținută. Or, o numire netransparentă a expertului
DECIZIA nr. 763 din 18 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/252518]
-
a statuat că, în cadrul procesului penal, reprezintă mijloc de probă doar raportul de expertiză al expertului desemnat, iar nu și concluziile experților parte, care au doar un rol orientativ. ... 8. Susțin că modalitatea de reglementare constituie premisele încălcării principiului aflării adevărului, reglementat de art. 5 din Codul de procedură penală, principiu ce presupune existența unei concordanțe între concluziile la care ajung organele judiciare și realitatea obiectivă privind fapta și autorul ei. Mai mult, se creează o inegalitate de tratament între
DECIZIA nr. 763 din 18 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/252518]
-
desemnat, abătându-se astfel de la principiile care guvernează dreptul penal, administrativ, constituțional. În acest sens, invocă Decizia Curții Constituționale a României nr. 76 din 26 februarie 2015, apreciind că scopul reprezentantului Ministerului Public este acela de a respecta principiul aflării adevărului, astfel cum a fost reglementat de art. 5 din Codul de procedură penală. ... 11. Astfel, a considera că inculpații sunt privați de un proces echitabil prin modul de numire a expertului conduce la o lipsire de efect a procedurii
DECIZIA nr. 763 din 18 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/252518]
-
și a libertăților fundamentale. ... 19. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că, potrivit art. 172 alin. (1) din Codul de procedură penală, expertizele sunt dispuse atunci când, pentru constatarea, clarificarea sau evaluarea unor fapte ori împrejurări ce prezintă importanță pentru aflarea adevărului în cauză, este necesară și opinia unui expert. Conform art. 172 alin. (2) din același act normativ, expertiza se dispune, în condițiile art. 100 din Codul de procedură penală referitor la administrarea probelor, la cerere sau din oficiu, de
DECIZIA nr. 763 din 18 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/252518]
-
unui avantaj procesual este condiționată, pe de o parte, de un element substanțial, respectiv săvârșirea uneia dintre infracțiunile limitativ prevăzute de art. 10 alin. (1^1) din Legea nr. 241/2005, iar, pe de altă parte, de o cerință procedurală, și anume aflarea în curs a unui proces penal orientat spre tragerea la răspundere penală a persoanelor care au săvârșit respectiva infracțiune. Având la bază voința inculpatului de a înlătura efectele prejudiciabile ale faptelor sale și fiind orientată spre obținerea unui beneficiu procesual
DECIZIA nr. 66 din 29 septembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251198]
-
administrează orice alte probe prevăzute de lege, necesare în vederea verificării legalității și temeiniciei procesului-verbal, și hotărăște asupra sancțiunii, despăgubirii stabilite, precum și asupra măsurii confiscării. Astfel, revine instanței de judecată obligația de a administra tot probatoriul necesar stabilirii și aflării adevărului. Instanțele de judecată nu pot face aplicarea strictă a regulii onus probandi incumbit actori, ci, din contră, chiar ele trebuie să manifeste un rol activ pentru aflarea adevărului din moment ce contravenția intră sub incidența art. 6 din Convenția
DECIZIA nr. 883 din 16 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/252336]
-
instanței de judecată obligația de a administra tot probatoriul necesar stabilirii și aflării adevărului. Instanțele de judecată nu pot face aplicarea strictă a regulii onus probandi incumbit actori, ci, din contră, chiar ele trebuie să manifeste un rol activ pentru aflarea adevărului din moment ce contravenția intră sub incidența art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. ... 18. Distinct de cele prezentate mai sus, în ceea ce privește completarea unui text de lege, critica având un atare
DECIZIA nr. 883 din 16 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/252336]
-
prevenirea și înlăturarea amenințărilor interne sau externe la securitatea națională. Pe de altă parte, Curtea a observat că activitatea procesual penală este destinată constatării existenței sau inexistenței unei infracțiuni, identificării persoanei care a săvârșit-o, cunoașterii împrejurărilor care contribuie la aflarea adevărului în procesul penal, necesare pentru justa soluționare a cauzei, având ca scop tragerea la răspundere penală a persoanei vinovate. Așa fiind, Curtea a constatat că scopul în care sunt utilizate activitățile întreprinse în domeniul securității naționale este diferit de
DECIZIA nr. 55 din 16 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253815]
-
de procedură penală constituie act de sesizare a organelor de urmărire penală și nu poate fi supus controlului pe calea contenciosului administrativ. ... 36. În cadrul activității lor, organele de urmărire penală au obligația de a asigura, pe bază de probe, aflarea adevărului cu privire la faptele și împrejurările cauzei, precum și cu privire la persoana suspectului sau inculpatului, având, totodată, obligația de a strânge și de a administra probe atât în favoarea, cât și în defavoarea suspectului sau inculpatului (art. 5
DECIZIA nr. 867 din 14 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/253578]
-
de urmărire penală poate dispune, în funcție de specificul fiecărei cauze, fie efectuarea unei expertize, fie efectuarea unei constatări tehnico-științifice. Astfel, efectuarea unei expertize se dispune când pentru constatarea, clarificarea sau evaluarea unor fapte ori împrejurări ce prezintă importanță pentru aflarea adevărului în cauză este necesară și opinia unui expert [art. 172 alin. (1) din Codul de procedură penală]. De asemenea, când există pericol de dispariție a unor mijloace de probă sau de schimbare a unor situații de fapt ori este
DECIZIA nr. 867 din 14 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/253578]
-
constatări. Constatarea este efectuată de către un specialist care funcționează în cadrul organelor judiciare sau din afara acestora [art. 172 alin. (9) și (10) din Codul de procedură penală]. Atunci când constată că au fost respectate dispozițiile legale care garantează aflarea adevărului, că urmărirea penală este completă și există probele necesare și legal administrate, procurorul emite rechizitoriu prin care dispune trimiterea în judecată, dacă din materialul de urmărire penală rezultă că fapta există, că a fost săvârșită de inculpat și că
DECIZIA nr. 867 din 14 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/253578]
-
în interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 2523 Cod civil, trebuia beneficiarul să cunoască drepturile financiare cuvenite, cu consecința curgerii termenului de prescripție a dreptului material la acțiune împotriva sa, în condițiile în care acesta nu a efectuat demersuri în vederea aflării conținutului Hotărârii Guvernului nr. 1086/2004 pentru stabilirea sporurilor specifice și a drepturilor la diurnă, cazare și hrană cuvenite personalului participant la misiuni în afara teritoriului statului român, cu modificările și completările ulterioare, act normativ cu caracter militar, nepublicat în Monitorul
COMUNICAT din 26 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/207844]
-
probelor este nejustificată în raport cu Decizia Curții Constituționale nr. 171 din 23 mai 2001, fiind de natură să relativizeze răspunderea celui îndreptățit să examineze și să interpreteze probele cauzei, părerea sau credința subiectivă a acestuia neasigurând, în mod obiectiv, aflarea adevărului. Apreciază că, pentru a respecta viziunea constituțională asupra înfăptuirii justiției, este mai potrivită formularea art. 396 alin. (2) din Codul de procedură penală, fiind necesară modificarea art. 103 alin. (2) teza a doua din același cod, în sensul înlăturării
DECIZIA nr. 697 din 28 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/250572]
-
dincolo de orice îndoială rezonabilă. Apreciază că textele de lege criticate sunt corelate cu principiul aplicării legii procesual penale, consacrat de art. 5 din Codul de procedură penală, care instituie obligația organelor judiciare de a asigura, pe bază de probe, aflarea adevărului cu privire la faptele și împrejurările cauzei, precum și cu privire la persoana suspectului sau inculpatului. Totodată, reține că textul anterior menționat instituie obligația organelor de urmărire de a strânge și de a administra probe atât în favoarea, cât
DECIZIA nr. 697 din 28 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/250572]
-
inculpatului. În plus, respingerea sau neconsemnarea cu rea-credință a probelor propuse în favoarea suspectului sau inculpatului se sancționează conform dispozițiilor Codului de procedură penală. Ca atare, apreciază că legea procesual penală conține norme de natură să asigure și să garanteze aflarea adevărului prin aprecierea obiectivă a probelor. Invocă, totodată, și considerente ale Deciziei Curții nr. 778 din 17 noiembrie 2015. ... 9. În ceea ce privește dispozițiile art. 396 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură penală, invocă jurisprudența instanței
DECIZIA nr. 697 din 28 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/250572]
-
orientarea preluată în legislația românească din jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului. Așa fiind, apreciază că standardul probei dincolo de orice îndoială rezonabilă din cuprinsul dispozițiilor art. 396 alin. (2) din Codul de procedură penală constituie o garanție procesuală a aflării adevărului și, implicit, a dreptului la un proces echitabil. De asemenea, acest standard asigură respectarea prezumției de nevinovăție până la momentul asumării de către judecător a convingerii cu privire la vinovăția inculpatului, dincolo de orice îndoială rezonabilă, asumare concretizată prin
DECIZIA nr. 697 din 28 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/250572]
-
esență, ceea ce se critică constă în utilizarea noțiunii „convingere“ a judecătorului. Astfel, convingerea magistratului reprezintă acea stare a unei persoane răspunzătoare de aplicarea legii, bazată pe buna-credință, care este împăcată cu propria conștiință morală, care a îndrumat-o în aflarea adevărului prin utilizarea tuturor mijloacelor legale, respectiv a probelor. Convingerea ce stă la baza hotărârilor pe care un judecător le pronunță are drept fundament o conștiință juridică ce se formează numai după epuizarea duelului judiciar. De aceea, în măsura în
DECIZIA nr. 697 din 28 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/250572]
-
ca noutate, introduce multe elemente de tip adversarial, adaptate corespunzător la propriul nostru sistem legislativ“. Așadar, judecătorul trebuie convins „dincolo de orice dubiu rezonabil“ de către procuror sau de către partea civilă, el neavând sarcina de a administra probe pentru aflarea adevărului, așa cum se întâmpla sub imperiul vechiului cod, decât în mod subsidiar pentru formarea convingerii sale - a se vedea art. 100 alin. (2) din Codul de procedură penală. Curtea a statuat că actuala reglementare este diferită fundamental de cea
DECIZIA nr. 697 din 28 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/250572]
-
dar, ca noutate, introduce multe elemente de tip adversarial, adaptate corespunzător la propriul nostru sistem legislativ“. Așadar, judecătorul trebuie convins „dincolo de orice dubiu rezonabil“ de către procuror sau de către părți, el neavând sarcina de a administra probe pentru aflarea adevărului, așa cum se întâmpla sub imperiul vechiului cod, decât în mod subsidiar pentru formarea convingerii sale, astfel cum rezultă din prevederile art. 100 alin. (2) din Codul de procedură penală. ... 21. Preluarea în sistemul continental a standardului probei dincolo
DECIZIA nr. 697 din 28 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/250572]