669 matches
-
zi: „Grabă legătură, grabă cătătură“, și taie nodul, iar la al nouălea, adaugă: „Ptiu, drace, ia-ți coada!“ - și ai să-l găsești. Pierzanie Cînd o femeie însărcinată e în primejdie de-a pierde sau se sperie de ceva, se afumă cu nări de vulpe. Cînd e o femeie în primejdie de pierzanie, se spală icoana Maicii Domnului și i se dă apă de aceea de băut. Se ia o coasă, se deschide o fereastră, prinde coasa de măsea, o pleacă
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
maci din nouă grădini și aruncă-le pe toate în fîntînă. (Gh.F.C.) Cine fură de la trei femei însărcinate cîte-o lingură, apoi cîte-o cărămidă și le aruncă pe toate noaptea într-o fîntînă aduce ploaie. (Gh.F.C.) Vine ploaie cînd lampa se afumă. (Gh.F.C.) Ploșniță Cînd pui curpeni* de fasole pe foc, atunci se fac ploșniți. Dacă-și fac lăstunii cuib sub streșina casei, se fac ploșnițe în casă. Spre a se cotorisi de ploșniți, este bine a afuma în casă cu pipăruș
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
ploaie cînd lampa se afumă. (Gh.F.C.) Ploșniță Cînd pui curpeni* de fasole pe foc, atunci se fac ploșniți. Dacă-și fac lăstunii cuib sub streșina casei, se fac ploșnițe în casă. Spre a se cotorisi de ploșniți, este bine a afuma în casă cu pipăruș* și apoi a vărui păreții cu un var amestecat cu terpentină. De ploșniți scapi dacă grijești casa și o văruiești în lună nouă, în zilele de post, văruind-o îndărăpt și molfăind ceva, precum coji de
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
păreții cu un var amestecat cu terpentină. De ploșniți scapi dacă grijești casa și o văruiești în lună nouă, în zilele de post, văruind-o îndărăpt și molfăind ceva, precum coji de pîne, mălai etc. Scapi de ploșniți dacă o afumi în Vinerea Paștelui cu colivă furată. Poamă Vara, cînd încep să se coacă poamele, să nu mănînce cineva pînă mai întîi nu împarte, ca să mănînce morții și apoi viii. Pod Cînd pocnește podul în colț, atunci nu-i bine. Pom
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
dacă s-a spăriat cineva de ceva este bine să nu se culce îndată, să beie imediat apă și să rupă ceva gura cămeșii, ș-apoi spaima nu-i va strica. Se crede că cel ce se sparie să se afume cu stupușurile sacalușu ri lor* ori să se afume cu cuiburi de rîndunele, și-i va trece spaima - sau să se afume cu brazde strînse de la Sf. Gheorghe. Cînd se sparie copilul de vreun cîne sau de vreo fiară, atunci
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
să nu se culce îndată, să beie imediat apă și să rupă ceva gura cămeșii, ș-apoi spaima nu-i va strica. Se crede că cel ce se sparie să se afume cu stupușurile sacalușu ri lor* ori să se afume cu cuiburi de rîndunele, și-i va trece spaima - sau să se afume cu brazde strînse de la Sf. Gheorghe. Cînd se sparie copilul de vreun cîne sau de vreo fiară, atunci se afumă cu păr de la acel animal. Dacă se
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
gura cămeșii, ș-apoi spaima nu-i va strica. Se crede că cel ce se sparie să se afume cu stupușurile sacalușu ri lor* ori să se afume cu cuiburi de rîndunele, și-i va trece spaima - sau să se afume cu brazde strînse de la Sf. Gheorghe. Cînd se sparie copilul de vreun cîne sau de vreo fiară, atunci se afumă cu păr de la acel animal. Dacă se sparie vreun copil, este bine a-l afuma cu vreo bucățică de veșmînt
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
stupușurile sacalușu ri lor* ori să se afume cu cuiburi de rîndunele, și-i va trece spaima - sau să se afume cu brazde strînse de la Sf. Gheorghe. Cînd se sparie copilul de vreun cîne sau de vreo fiară, atunci se afumă cu păr de la acel animal. Dacă se sparie vreun copil, este bine a-l afuma cu vreo bucățică de veșmînt bisericesc sau cu cărbune căzut din cădelniță, sau a-i picura, pe cînd doarme el, cu o peniță ceva mir
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
trece spaima - sau să se afume cu brazde strînse de la Sf. Gheorghe. Cînd se sparie copilul de vreun cîne sau de vreo fiară, atunci se afumă cu păr de la acel animal. Dacă se sparie vreun copil, este bine a-l afuma cu vreo bucățică de veșmînt bisericesc sau cu cărbune căzut din cădelniță, sau a-i picura, pe cînd doarme el, cu o peniță ceva mir în ureche. De asemenea, să i se facă scăldătoare cu apă în care s-au
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
ziua s-au spăriat de ceva în noaptea următoare se vor uda în așternut. Poporul crede că dacă-și pîrlește cineva părul capului cu trița, apoi nu se sparie de lupi; iar dacă s-a speriat cineva, apoi să se afume cu putregai de răchită. Spate Să nu te scoli dimineața cu spatele în sus, că e rău de ceartă. Spălat Se crede că-i păcat a spăla rufele în cele două săptămîni după Bobotează, iar dacă trebuie să se spele
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
unde a ajuns fumul tămîiei. în Joia Paștelui se ia un bulgăre de tămîie nefărămat, se aprinde pe rînd cît se citesc cele douăsprezece Evanghelii, și restul e bun de aprins în casă pe cînd tună ori trăsnește, ori de afumat copii speriați. Tei Teiul din biserică, de la Dumineca Mare, este bine a-l pune în grădină, ca să rodească pepenii frumos. în dimineața Sfintelor Paști, dacă se vor duce pînă în răsărit de soare doi frați mai jos de cincisprezece ani
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
tună întîi primăvara, să dai la frunte cu argint, ca să fii ca ar gintul, sănătos și curat, tot anul. Turbare Cînd un om omoară un cîne turbat, să-l pîrlească și pe urmă să-și strîngă gospodarul toate vitele, ca să afume pe toate cu fum de la cînele acela, că nu turbă nici o vită dintr acele. Să nu dai nimic pe fereastră, căci e rău de turbare. Turtă Cînd cineva face turtă și altul îi rănește vatra, se ceartă cineva din casă
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
urechea stîngă, îl vorbește de bine, și atunci să-și muște umărul stîng, ca cel ce-l vorbește de rău să-și muște limba și el să nu-l mai poată grăi de rău. Cînd urechea vîjîie cuiva, să se afume cu baligă lipită în ziua de Mărina. După ce a scăldat copilul, l-a înfășat și i-a spălat pelincele, mama se spală și ea în altă apă curată, și după aceea îi dă țîță, căci altfel îi curg urechile. Femeia
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
de pasere sau de vită, căci se vor dezbîrna* urechile copilului. în ziua de Iordan [Bobotează], pe timpul sînțirii apei, este obicei de-a aprinde niște petice, a căror rămășiți se strîng, crezîndu-se că ele ar fi de leac cînd se afumă cu ele cei ce au junghiuri în urechi. Ca un copil să trăiască, i se pătrunde urechea pe care se naște; apoi i se pune tortiță. Cînd vii de Florii de la biserică cu salcie, dă cu ea prin urechi, ca să
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
a târgului sufocant, cu o umanitate degradantă fizic și psihic: a. Mahalaua cu lume în descompunere sub acțiunea intemperiilor (ploaie, zăpadă, vânt, ceață, frig, arșiță): "E-o noapte udă, grea, te-neci afară/ Prin ceață obosite, roșii fără zare,/ Ard afumate triste felinare"; b. Orașul în ruină, cu cadavre în descompunere, unde poetul are obsesii, spaime, nevroze: " Odaia mea mă înspăimântă/ Cu brâie negre zugrăvită" (Singur); c. orașul înspăimântător, cu scene de viol: "Acum cad foi de sânge-n parcul gol
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
vor lega de alte constelații intratextuale. Revenim la hipotextul extras din nuvela Sărmanul Dionis. Aspectul pereților nu sugerează numai un spațiu ca al nimănui, expus și neîngrijit, ci el conotează vechimea (zidurile noi nu ar fi avut vreme să se afume) și, mai ales, marchează mijlocul drumului dintre lumină și întuneric, pe care Dumitru Irimia îl străbate, stilistic și chiar statistic, în fascinația față de limbajul eminescian din poezie : În raportul direct dintre termenii-extremă lumină și întuneric, sub aspectul frecvenței, predomină familia
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
minerale 0,5 %, substanțe pectice 1,0 %, celuloză 1%, fibre 2 %, vitamina C 4 mg/100 g, valoare energetică 520 prune de vară și 650 Kcal/kg prune de toamnă. Materia primă pentru compoturi, magiun, gemuri, dulcețuri, deshidratate (tradițional și afumate), distilate (țuică, rachiu, palincă, șliboviță, mirabelle, quetch), , lichior, bonificatori de Brandy, congelate, patiserie, dietetic=posedă calitățile antioxidante cele mai pronunțate între fructe. Consum proaspăt iulie - 10 octombrie. CĂPȘUNI Valoarea nutritivă: glucide 8 % (media), aciditate citrică 0,5 g%, substanțe tanoide
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
mâncare peștilor, așa că n-aveam decât să așteptăm mușcăturile la momelile noastre. Și așteptările noastre n-au fost în zadar. Pe la patru dimineața, am sorbit fiecare câte o ceașcă zdravănă de cafea cu țigara de rigoare, am mâncat lacom slănină afumată cu usturoi și cu pâine neagră (din care dădeam și ca nadă în apă) și ne-am aghezmuit bine cu harașpincă. Vinul îl lăsam pentru mai târziu. N-am terminat bine micul dejun (hai să-l numim așa) și peștele
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
prea bun. Și uite așa, ba cu una, ba cu alta, noaptea trecea. Focul se stingea și nimeni dintre noi nu l-a mai alimentat cu vreascuri. Am adormit cu toții și ne-am trezit pe la 5 dimineața. Am mâncat slănină afumată cu usturoi și cu pâine neagră, am băut cafea și harașpincă pe săturate și am așteptat să muște peștele. Soarele răsărise și ne era la toți bine și nu aveam în suflet nici umbră de bănuială că s-ar fi
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
Gabi. Tarzan, adă molecula. Am făcut câte o cafea zdravănă, la minusculul aragaz, pus în colibă la adăpost de vânt și ploaie și am băut fiecare câte două căni. S-a băut și țuică de cazan, și am mâncat slănină afumată cu usturoi și cu pâine. Toată lumea era voioasă, mai mult pentru reușita mea. Era ultima zi de ședere pe insulă. Pe la prânz au venit băieții cu lotcile și ne-am îmbarcat. Crapul l-am pus într-un sac de plastic
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
e lăsat de ea cu multă simțire și dragoste de ai săi, nici un fecior nu-i trecut cu vederea, nici un loc, nici o moșie nu-i lăsată în paragină. De toate avu grijă cu tâlc maica mare. Mă gândeam să nu afume candela, Marico, stinge-o și vino aici în căldura brațelor mele, că ți-o fi frig, spuse Constantin abia șoptit. Îndemânatică, Marica stinse cu mucarnița candela din dreptul icoanei Preacuratei. Se furișă alături de bărbatul ei în așternut. — Săraca doamna Ruxandra
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
pe cei ce-au prădat astă vară la mânăstire la Sfântul Gheorghe. Constantin, marele stolnic, ridică plictisit capul și-l privi atent pe Hamie. Acesta reluă cu vocea tremurată: — Au de căpetenie pe unul Boico, un sârb. Când l-au afumat, a spus că el e ăl de-a dat foc Sloboziei acum trei ani, de era să ardă și biserica făcută de Leon Vodă - pomenit să-i fie numele. Boierii sorbeau cu buzele strânse cafeaua tare și fierbinte. Fostul ienicer
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
prea mult, își agitau în continuare iataganele. La cucurigul cocoșilor, nălucile au dispărut. -Domne, dar ăștia-s strigoi-spuse Domna Anastasia. -Voi întări gărzile-decise Roman. -Tată, n-ar fi mai bine să-i alungăm cu usturoi-sugeră prințul Bogdan. -Da. Să-i afumăm și cu tămâie, -adăugă coconul Alexandru. -Să-l chemăm și pe popa Teoctist-adăugă principesa. -Liniștiți-vă, le vom face pe toate. Fiți fără grijă-încheie Roman Gorganul cu leșurile tătarilor era ridicat pe moșia domnească de bunicul lui Roman. Imensa movilă de pământ
Infern in paradis by Gabriel Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/1178_a_2136]
-
de vară, de pe la finele lui august, mureau în București, deși era puțină populație, căci toți fugiseră, cum spusei, prin sate și prin mănăstiri, mureau, zic, până la suma de 60-70 de inși pe zi; deodată ne pomenirăm cu ordine ca să ne afumăm toți hainele cu pucioasă; totodată, pe linia corturilor noastre se ardeau grămezi de pucioasă; ofițerilor și soldaților li s-au adus din București coșuri pline cu sticluțe bine astupate, conținând un fel de oțet, care se numea oțet de patru
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
de oțet vărsat pe cărămizi fierbinți; în plus, se efectuau fumigații cu pucioasă, silitră, iarbă mare, rășină ș.a. Se schimbau la fiecare bolnav pernele și păturile, iar cele utilizate de holerici erau arse. Căruțele în care erau transportați bolnavii se afumau, iar profilactic s-a dăruit o porție dublă de rachiu tuturor soldaților. Pentru serviciile spitalului au mai fost angajate în plus și două spălătorese. Măsurile preventive adoptate de corpul medical pentru oștire au dat unele rezultate, deoarece nu au decedat
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]