6,858 matches
-
cunoașterii, faci aproape orice ca să și ajungi. Traseul pe care l-am ales a însemnat, de data asta, bisericile de la Hoșman, Alțîna, Agnita și Dealu Frumos. O zi la bisericile săsești poate aduce liniște în suflet chiar și în vremurile agitate pe care le traversăm. Ochii sînt mîngîiați de ordinea firească a lucrurilor pe care le vezi în jur. De firescul cu care cei de prin acele locuri ies la cîmp, văd de animale, de curți, de ce este, de fapt, important
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/9805_a_11130]
-
Garajul întunecos din curte... uneltele... cutiile de ulei - unde am urinat discutând împreună. Grafia clară pe piatra netă în decorul încărcat de omăt. * Mulți băieți înghesuindu-se duminica la poarta unei școli de munte (fete). Vorbeau peste gard cu mâinile agitându-se cu o mare iuțeală. Vorbeau, - cum s-ar zice despre inșii normali ca "li se bat turcii la gură". Păzite de pedagoge, vorbitoare, după câte mi-am dat seama, fetele răspundeau febrile, bulucindu-se, cu gesturi înfrigurate și ele
Doi poeți by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/9838_a_11163]
-
semănat confuzie și un fel de disperare fără obiect, dar terifiantă. Mă pregăteam să scriu acest articol, când un prieten din Galați - altminteri, un om plin de umor și de-o permanentă bunădispoziție - m-a abordat frontal: Dom'le, te agiți degeaba cu articolele tale. Escrocii proliferează, în timp noi ne ținem de discursuri moralizatoare. Uite, cunosc o familie de succes de-aici, de pe la noi. Mamă, tată, copil. Bine situați, au fiecare mașină de top, își fac toate concediile în străinătate
Dulcele gust al nemerniciei by Mircea Mihăieş () [Corola-journal/Journalistic/9900_a_11225]
-
septembrie) și "Adevărul" (21 septembrie), apoi de către alte periodice 17. "Evenimentul", dimpotrivă, a refuzat să-l publice 18. Nu s-a mărginit la atît. În același număr, la rubrica Cronica zilei se inserează următoare notiță: "Unul dintre acei cari se agită mai mult în nenorocita afacere a studenților din Iași, este un domn Sterea, refugiat rus și care astfel speră a-și facilita naturalizarea sa pendinte înaintea corpurilor legiuitoare. Atragem atenția d-lor deputați asupra acestui domn, cînd se va prezenta
C. Stere și duelul său de la 1894 by Victor Durnea () [Corola-journal/Journalistic/8916_a_10241]
-
scris în avion, în drum spre București... Cred că poemul era atât de supărat pe mine, încât, dacă nu l-aș fi scos la lumină și nu l-aș fi pus pe hârtie atunci, m-ar fi omorât, așa se agita el în mine. Nici nu era mare, dar era bun. (Râde.) Am scris în mașină, am scris pe jos, pe covor, am scris în pat... În mașină, de vreme ce și conduc, am făcut, de pildă, un poem, l-am ținut minte
MARTA PETREU - "Făcutul unei cărți este o activitate senzuală" by Dora Pavel () [Corola-journal/Journalistic/8988_a_10313]
-
anulează verosimilitatea lor și cu atât mai puțin logica internă a lumii explorate. Ca în Groapa lui Eugen Barbu ori în alte romane realiste de calibru, determinarea materială este esențială. Problema spinoasă a banilor face să se miște, să se agite, să transpire și să dispere această umanitate necăjită, obligată la tot felul de învârteli pentru a supraviețui. Un loc de veci e disputat de mama și mătușile lui Relu Golea, într-o istorie penibilă, sordidă. Ghinioniștii decedați fără să fi
Orașul subteran by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9028_a_10353]
-
cu pământ pentru morcovi, sacii pentru cartofi și ceapă. O încăpere anume găzduia rafturile cu sticle de vin, butelcile cu țuică. Pe mașinile de gătit - cu lemne, cele mai multe - se preparau dulcețurile, șerbeturile, marmeladele, magiunurile, pasta de gutui, o activitate care agita până la epuizare partea femeiească a casei. Gospodine de prima mână produceau conserve la domiciliu, umpleau borcane cu zacuscă, tocau mânătărci, murau ciuperci, într-o întrecere care le antrena onoarea. Soți grijulii aduceau acasă buteliile de porto și gin ale fabricii
Înaltele Toamne by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/9092_a_10417]
-
putea fi decît "o știință inefabilă", corespunzătoare valorilor estetice, și ele, de la un prag încolo. Operele cunosc o existență paralelă, cea pe care le-o stabilesc critica și istoria pe temei critic. Fantasmele acestora care se iscă succesiv și se agită în spațiul interpretării pot reprezenta obiectul acelei "mutații a valorilor estetice" despre care vorbea E. Lovinescu, dar și obiectul unei stabilități, al unei "eternizări" a lor. Dacă patronul Sburătorului a pus accentul pe aspectul schimbării axiologice, G. Călinescu, într-o
Nicolae Manolescu față cu poeții romantici by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9119_a_10444]
-
se află sub nivelul de pregătire al unui licean mediocru de altădată. Cauzele sunt multiple și scuzele nu lipsesc. Nu ultima este constanta subfinanțare a învățământului. Primii care au suportat rigorile tranziției sunt profesorii. Într-o vreme când clasa muncitoare agita ciomege, pretinzând salarii și compensări, s-a mizat pe "conștiința" profesorimii, pe o presupusă superioritate morală care-i va face să înțeleagă mai bine decât minerii, muncitorii de la IGMB sau femeile de la APACA dificultatea vremilor prin care treceam. E drept
Criza din învățământ by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/9133_a_10458]
-
ceva din fastul flamboiant al romanelor lui García Márquez, cu delirul stilistic și vitalitatea lor covîrșitoare, constituie o combinație minunată între animație și un spectacol cu păpuși. Un tigru uriaș pătrunde în oraș, iar metropola, Sao Paolo, devine o junglă agitată la trecerea lui, înflorește amețitor și intră în ritmul de tobe al sălbăticiei. Oamenii devin faună, instinctele sunt catalizate pînă la enorm și produc miraculoase, sclipitoare metamorfoze, practic o feerie a plenitudinii vieții într-un oraș trezit din somn. Filmul
Anonimul român între Dunăre și Mare (II) by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9316_a_10641]
-
Rodica Zafiu O chestiune lingvistică și didactică a agitat, pentru cîteva zile, spațiul politic românesc, dînd naștere - în sedii de partide, în mass-media, dar și pe forumuri din internet - unor declarații și dezbateri uluitoare prin irelevanță. Un val de indignare publică a fost provocat de o afirmație a președintelui
Limbi străine by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9357_a_10682]
-
e greu, în miracol. în amînare, într-o temporară izbîndă. în zorii unei dimineți, în liniștea răsăritului, am deschis, totuși, computerul. Am căutat "ziare românești". încet-încet, chipul lui Florian Pittiș se compunea pe ecran. Privindu-l, gîndul meu a alergat agitat spre cei care l-au iubit. Spre cei care l-au cunoscut bine și de ani și ani. Spre cei care l-au pomenit mereu elogios și tandru în amintirile despre marile spectacole de la Bulandra, despre repetițiile cu Ciulei, cu
Mica Sirenă by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/9364_a_10689]
-
Valere Novarina. Autor straniu, inventator al unei limbi inspirate parcă de libertatea lui Rabelais, autor ce combină viziunea cosmică și materialitatea concretă a corpului, Novarina își găsește aici o extraordinară încarnare scenică. Pe spațiul de joc, plasat între spectatori, se agită personaje indistincte, neidentificabile, foarte obscure, ale căror cuvinte sunt acompaniate de o muzică la fel de stranie: dialog ce, permițînd trecerea de la cuvinte la sunete, ne antrenează într-o lume a originilor, o lume secretă a forțelor inițiale, a începuturilor. Un autor
Avignon, 60 de ani by George Banu () [Corola-journal/Journalistic/9408_a_10733]
-
corul - un cor improvizat de un dirijor de ocazie. De la el porneau comenzile cîntecelor din repertoriul mișcării muncitorești de la începutul secolului, din care două erau invariabil repetate pe traseul parcursului: "Internaționala" și "Marsilieza", tradusă rudimentar în românește. Dirijorul dădea tonul agitînd un baston în chip de baghetă, ceea ce nu împiedica, spre disperarea lui, stridențele atonale ale sutelor de demonstranți, despărțiți pe specialitățile de muncă: hamali, căruțași, lopătari etc., fiecare cu purtători de placarde și steaguri roșii. Nu știu - nici mai tîrziu
"Un anarhist al dracului de deștept" by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Journalistic/9407_a_10732]
-
obiect uriaș se mișcă prin lumină - asta înseamnă că e înregistrare veche cu tutun și praf; mii de acarieni se ridică spre tavan ca punctele exotice ce strălucesc, din când în când, prin Portman Square. De la pânzele negre ce se agită la fereastră - ajunge o seară de septembrie, cu geamurile închise; doar gândul că va începe din nou să plouă și molii zboară, ici-colo: fâști, fâști! O coloană subțire de praf luminos pătrunde într-o gaură, fără măcar să-și devieze cursul
Destulã pace pentru un rãzboi by Laurenþiu Ion () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1355_a_2884]
-
răspândesc lumina. Dacă mă întorc pe o parte, se întoarce și ea. Apa din aer, baia acidulată și imaginea mea răsturnată în toate obiectele cu reflexie. O gânganie cade de pe o coajă de pâine, se rostogolește și rămâne pe spate, agitându-și membrele. Încep să curăț cu unghiile un pește de solzii mărunți. Îi găuresc burta și firicele de sânge se întind sub unghii. Peștele dă din coadă și în jurul filamentului roiesc muște albăstrui și strălucitoare. Gângania cade pe burta moale
Destulã pace pentru un rãzboi by Laurenþiu Ion () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1355_a_2884]
-
spargă peste celelalte străzi. De la Mânăstirea Dealu Din marele calm ce vine odată cu înălțimile - ploaia e psycho, ceața la fel. Foarte terne amândouă. Mânăstirea Dealu - de aici, de jur împrejur, câinii se strâng, din oraș în sat și invers. Se agită între ei, ca mai apoi să se ascundă după coastă. Mai mereu ies și latră la câte-o mașină. O urmăresc până la cea mai periculoasă curbă, măcar să se facă înțeleși. Și mă mir cât de abrupt pot să cadă obosiți
Destulã pace pentru un rãzboi by Laurenþiu Ion () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1355_a_2884]
-
era teamă ca din iarba înaltă să nu apară vreun dușman de temut. Nu îl pândea, nici un pericol. Zgomotele auzite erau făcute de micii locuitori ai unei lumi interesante, invizibilă chiar pentru unii, lumea insectelor. Încălzite de razele soarelui se agitau prin căldurosul covor de iarbă. Greieri, lăcuste, harnice furnici, gândaci, se mișcau peste tot, făcând treburi numai de ele știute. Țupa-Țup le privea cu curiozitate întrebându-se ce fac, unde merg. Mai ales ce mănâncă. Pe nicăieri nu vedeai fructele
Încercări literare by Rodica Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1222_a_1927]
-
în ochiul amorțit, cristale mate și moi, până ce visul ne varsă în alt răsărit. pietrele noaptea visez că pietrele mele se mișcă în somn, dimineața le găsesc răvășite, ca și cum o muzică, doar de ele auzită, le scoate din minți, le agită. le adun, le vorbesc, le rânduiesc, neliniștită să aflu că noaptea își depune în ele ouăle ei fermecate. indiferente în ochi mă privesc, tot așteptând să fie însărcinate. pietre nebune, le spun, cerbul nopții nu pe voi vă caută, vă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1549_a_2847]
-
ochilor fiecăruia, la ceea ce se petrecea dincolo, adică limpede în altă lume, aceea în care, cândva, Iov și-a strigat nevinovăția și a cerut să i se spună de ce suferă fără vină. Deosebit de sugestivă era și mișcarea îngerului care se agita în jurul lui Iov, purtând în spate un aparat de oxigen pentru acesta și mai ales atitudinea distantă și fin disprețuitoare a întruchipării răului care se plimba cu satanamobilul, dar care, semnificativ, de fapt stătea pe loc și doar într-un
Cale coregrafică inedită by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/9527_a_10852]
-
Am aruncat în ei cu zgură, cu resturi de oase și cutii de conserve ruginite. Se fereau cu țopăieli caraghioase, apoi, neînțelegând înverșunarea noastră, își strângeau aripile și întindeau spre noi gâturile golașe și vinete. Ne-am năpustit urlând și agitând lopețile. Vulturii s-au înălțat cu o fâlfâire de cearșafuri murdare și, așezându-se ceva mai departe, ne-au privit cum lucram. Văzute de aproape, gunoaiele trădau, în mod ciudat, sărăcia; prelevări succesive - servitori, culegători de zdrențe, cerșetori infirmi, câini
Nicolas Bouvier L'usage du monde by Emanoil Marcu () [Corola-journal/Journalistic/9507_a_10832]
-
vițel pe care preferam să nu le scăpăm din vedere. Le înțelegeam nerăbdarea; având în vedere ce răscoleam cu lopețile, nu erau niște răsfățați. Pe la jumătatea după-amiezii, Thierry a scos un urlet și toți hoitarii și-au luat zborul. Thierry agita plicul, murdar, înmuiat - dar gol. După un ceas de muncă febrilă, am mai găsit patru fragmente rupte din prima pagină, apoi lopețile au ajuns la un amestec negru și mizerabil. Ne depărtam de Lourde's Hotel. Inutil să căutăm mai
Nicolas Bouvier L'usage du monde by Emanoil Marcu () [Corola-journal/Journalistic/9507_a_10832]
-
sînt pe cale să pună labele pe istoria impecabilă a unui loc. Pe spațiul depozitar al conștiinței care a susținut adevărul. ?i asta nu dă fiori oficialităților, parlamentarilor, politicienilor, funcționarilor puși să apere și valorile fundamentale ale istoriei, ale democrației. Nu agită nici un for politic. Nu îi sperie această disparițe decît tot pe aceia care l-au născut, l-au înnobilat atîția ani cu o devoțiune impresionantă. Ce se petrece, oare, cu noi? Nu știu de ce, dar simt că mi se face
Mai bine golan! by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/9557_a_10882]
-
susțin o convorbire... Deodată, firul aruncat în Mureș și bățul înfipt în pământ se scutură și vibrează cu putere, semn că nu-i de joacă. Guta întinsă la maximum zbârnâie, bățul se apleacă încoace și-ncoa, se-ndoaie, apa se agită ca niște perdele smulse frenetic în lături, lăsând să se vadă, când spinarea, când burta albicioasă a prăzii, și trece uneori un sfert de oră, trece aproape un ceas, lupta continuă, lumea se adună ca la înec. în cele din
Arad,1963(din carnetul de reporter, variantă) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/9587_a_10912]
-
spune precis când anume a început. Mărturisim că, din toate invențiile d-lui Duca, pe asta o prețuim cu deosebire: revoluția cu orar. Trebuie să fie în ascendența d-sale ceva reminiscențe ceferiste"12. O problemă stringentă, pe care o "agită cu un lăudabil zel democratic presa noastră de stânga", este aceea a "partidelor de idei", discuție "teribil de hazlie". Mai de mult, au existat două tabere net distincte: liberali și conservatori, acum însă s-au înmulțit parcă prin sciziparitate, "întâmplător
Mihail Sebastian în realitatea imediată by Constantin Trandafir () [Corola-journal/Journalistic/9590_a_10915]