618 matches
-
2); obiect (2); omenia (2); opri (2); posesie (2); proprietate (2); a rămîne (2); restul (2); secrete (2); a strînge (2); taină (2); pe tine (2); tot (2); tradiții (2); tradiție (2); un secret (2); veșnic (2); -; acasă; acolo; acțiune; agonisea; agoniseală; am; aminte; o amintire; amînări; anchetă; aparține; aprecia; apreciere; aproape; are; aripă; artă; ascunde; atașare; atenție; ating; aur; averea; avuție; beci; bogăție; bravo; bucuria; capacitate; carte; cartea; casa; casă; o casă; cenzură; chitră; cimitire; colecta; colecționar; colecționist; comoara; compot
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
puternic (8); apucă (7); avere (6); curățenie (6); îmbrățișa (6); prinde (6); tot (6); economisi (5); împrăștie (5); pumnul (5); a sugruma (4); curea (4); doare (4); forță (4); lua (4); mere (4); putere (4); strîns (4); a acumula (3); agonisi (3); agonisire (3); colecționar (3); dragoste (3); economie (3); gît (3); gospodar (3); haine (3); iubire (3); închide (3); leagă (3); lumina (3); a păstra (3); roade (3); strivi (3); sugruma (3); la piept (3); apropiere (2); apuca (2); ață
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
a așeza; a avea nevoie; a avea; a colecționa; a culege; a cuprinde; a da drumu; a da mîna; a îmbrățișa; a înșira; a părăsi; a pleca; a rupe; a sufoca; a ști; acțiune; acumula; acumulează; aduce; adunare; afecțiune; agoniseală; agonisește; apasă; apă; apropia; ars; arunca; aruncat; ascunde; atenție; atingere; avut; avuție; balon; bani la pernă; banii; bate; batic; bănuți; bărbăție; bine; bogății; buze; cabinet; caiete; călare; căldură; cărți; căpșune; cheltuie; chibzuință; chibzuit; cireși; claustrofob; colecții; colțunii; compulsie; condensează; culegător; cuprins
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
cîștiga (2); cumpăr (2); evreu (2); face (2); fier (2); flori (2); gogoși (2); inutil (2); înstrăinează (2); marketing (2); mașina (2); mult (2); negocia (2); obiecte (2); orice (2); schimbă (2); tarabă (2); trădător (2); țara (2); adă; agent; agonisește; n-am ce; animale; apartament; are; artă; avere; ban; bijuterii; bișniță; bișnițar; bogat; bogăție; brac; brînză; bunăstare; bunătate; carte; cartea; cărți; case; ce poate; ceapă; ceda; cheltui; cheltuieli; chestii; circulație; cîștig; cîștigă; combinații; comercial; comercializa; comerciantă; contrabandă; convinge; cost; cota
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
2); nu dă (2); dezamăgire (2); egoism (2); generos (2); Hagi Tudose (2); hoț (2); ieftin (2); lăcomie (2); Machidon (2); milos (2); nefericit (2); nimic (2); omul (2); snob (2); strîngător (2); tîmpit (2); ține (2); ursuz (2); afurisit; agonisește; n-are bani; nu are soveste; amic; Andreea; aproape; arian; arogant; avans; avar, ștrengăreț; avariție; avere; avid; avuție; avuții; băiat; Balzac; de bani; bănuț; bărbat; benevol; bogății; boier; bomboane; bun la suflet; bunel; bunelul; bunici; bunicul; calculat; cașcaval; căpos; cerșetor
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
lui Vladimir Streinu, Tremuriciul-individ reprezintă o "existențăsumă", având în spatele său o întreagă clasă, de unde valoarea lui, să-i zicem exponențială. Ce sunt Tremuricii? La această întrebare criticul răspunde cu o vervă sarcastică neslăbită: "Tremuricii sunt acei mistici care, subnutrindu-se ca să agonisească fericirea slăbirii-limită a organelor, fericirea debilității morale fiindu-le, bineînțeles, permisă, și care, atingând prin inaniție idealul de sensibilitate al gelatinei și lichidelor, ajungeau să nu-și mai stăpânească vinele, brațele și încheietura gâtului, din care tremurau fără încetare ca
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
și cu statutul ulterior de băcani al bunicilor stabiliți în Pârscov într-o vreme de eroism economic, când, în Transilvania tinereții lor, afacerile românilor erau sugrumate de autoritățile austro-ungare. S-au cunoscut Ion Hogea și Voicu Băcanul pe drumul Bizanțului? Agonisind ceva bani, s-au crezut îndreptățiți să ceară în căsătorie, cam în același timp (1830-1837), fete cu zestre din Pârscov. Biografii nu trebuie să caute strămoși prin Albania sau Palestina. Pe lângă Sibiu și Brașov mai trăiesc rude ale celor doi
Vasile Voiculescu – noi contribuții biografice by Gheorghe Postelnicu () [Corola-journal/Journalistic/5285_a_6610]
-
ulterior primar de Constanța și de curînd șef al filialei PSD pe județ. Așa că cine știe ce va ajunge și dl Gușă... l Evenimentul zilei a descoperit că a zecea parte dintre cei mai bogați trei sute de oameni din România și-au agonisit averile în cele mai sărace zone ale țării. l Greu de crezut, dar și arestații scapă printre degetele vigilentei noastre Poliții - ceea ce îl face pe Marius Tucă să editorializeze pe această temă în JURNALUL NAȚIONAL sfătuind Poliția să dea un
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13375_a_14700]
-
știi nici ce-a fost Dalls-ul pentru ăi bătrâni. Ion Stoica l-a făcut om pe Tatulici, inventând un joc piramidal. Apoi a apărut unul cu un joc numit Gerald. Ambii au făcut pârnaie și acum trăiesc din ce-au agonisit. George Pădure a băgat banii în imobiliare, când toată lumea intra în criză. A intrat și el. Sandu Feig, unul care vindea televizoare color, s-a reprofilat pe imobiliare, așa că acum vinde potcoave de cai decedați. Sever Mureșan a furat o
Ziare la zi: Adevărul despre cremele de plajă, în Adevărul () [Corola-journal/Journalistic/27976_a_29301]
-
opusă celei propovăduite de Nicolae Titulescu. Mai mult, o serie de elogii aduse diplomatului român în prestigioase publicații occidentale ("Le Petit Parisien", "Le Figaro") îl determină pe același Constantin Argetoianu să-și noteze malițios în jurnal: "Câte milioane de lei agonisite prin munca noastră, a contribuabililor români, au trebuit să treacă în buzunarele apașilor presei franceze, pentru ca asemenea platitudini să fie revărsate peste globul întreg?" Noroc pentru Titulescu (de a cărui carieră politică internațională istoriografia românească este foarte mândră) că pe
Parfumul anilor interbelici by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/7665_a_8990]
-
Mihai Neșu trăiește o tragedie, după moartea mamei sale de săptămâna trecută. Fostul fotbalist al echipei Utrecht a luat o decizie-șoc privind viitorul său. Mihai este decis să se mute definitiv în România și să-și vândă tot ce a agonisit în Olanda, scrie ziarulring.ro. El are o vilă în Utrecht pe care a scos-o deja la vânzare. Mihai și-a cumpărat deja un apartament în Oradea, orașul natal. Apartamentul cu două camere este situat într-un cartier rezidențial
Vezi ce decizie a luat Mihai Neşu după moartea mamei sale by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/35759_a_37084]
-
fusese condamnat inițial la cinci ani de închisoare. Și-a strămutat procesul, a făcut recurs și în cele din urmă pedeapsa i-a scăzut la trei ani și jumătate. Omul e miliardar și presa îl acuză că și-ar fi agonisit miliardele prin mijloace necurate. Dar asta e altă treabă, care n-are legătură cu accidentul de automobil. După sentință dispare Tartagă. E dat în urmărire generală, ajunge și pe lista Interpolului, iar ziarele dau ca sigur că a fugit în
O viață de om la ultima strigare by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15256_a_16581]
-
cei din primele două grupuri din Mercina au fost condamnați la pedepse între 10 și 25 de ani de temniță grea. Cu toții erau acuzați între altele și de faptul că refuzau să accepte colectivizarea forțată, mai precis furtul din avuția agonisită de-o viață și înscrierea în partidul comuniștilor. Le-au urmat alte zeci de suflete, țărani, dascăli, preoți, femei și bărbați, care după ani de tortură și închisori din toată țara au luat și drumul pustiului din Bărăgan. Între ei
Agenda2005-30-05-senzational2 () [Corola-journal/Journalistic/283992_a_285321]
-
au trăit în veacul al IV-lea, numit „veacul de aur“ al creștinătății. Toți trei s-au născut în familii evlavioase creștine și au avut parte de o educație aleasă, datorită mai cu seamă mamelor lor. Toți trei și-au agonisit știință înaltă la cele mai vestite școli ale vremii, fiind pilde demne de urmat pentru ceilalți colegi ai lor, prin sârguința la învățătură și prin purtarea lor. Toți trei, după isprăvirea învățăturii, au trăit o viață retrasă, în rugăciune stăruitoare
Agenda2003-4-03-14 () [Corola-journal/Journalistic/280618_a_281947]
-
se procedează, înseamnă că așa trebuie, că e bine - să fie într-un ceas bun? Nu știu... ZIUA 11-a. Tot televiziunea îmi spune că domnul prim-ministru C.P. Tăriceanu a adunat ban cu ban și, în patru luni, a agonisit 400 de mii de euro - felicitări! Vrednic om! Mă bucur, fin'că urmăm noi, poporenii la pricopseală, că doar nu suntem colonizați și nici n-o să intrăm în UE cu izmenele rupte-n cursul destoiniciei și a bunelor noastre rânduieli
...Dintr-un jurnal haralampyan by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11710_a_13035]
-
Declarații ale premierului că lupta împotriva corupției nu va ține cont de mărimea peștilor care pică în plasă și că guvernul va iniția o lege prin care să fie impozitați cu 90% cei care nu pot dovedi cum și-au agonisit averea. Declarația ministrului Justiției că se va lucra la această lege. Dacă, însă, luăm la puricat toate astea descoperim că nu sunt cine știe ce noutăți, mai puțin povestea cu impozitul de 90% pe averile care nu pot fi justificate. În PSD
Semnalele viitorului anterior by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/12993_a_14318]
-
Ghetsemani, locul suferinței supreme a părții omenești a Dumnezeului nostru, la Piatra Plâgerii, unde a fost înfășurat în giulgiu, și la Mormântul Învierii, unde, la fel ca la Betleem, ne-am plecat adânc genunchi și fruntea. Dar tot ce am agonisit în această călătorie nu mai poate fi povestit, ci doar păstrată undeva în adâncul sufletului. Pentru totdeauna. Octombrie, 2009
La Ierusalim by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/6628_a_7953]
-
și aucțiunile populare? „Apoi se lansă în teoria cultului pentru mărcile poștale, peroră despre foloasele morale și materiale, ba chiar intelectuale, ce ne aduce această nobilă pasiune, care pe lângă că ne învață istorie, geografie, economie politică și alte multele, ne agonisește un capital sigur, ce crește în valoare an de an până la sume fabuloase“. Vasile Voiculescu- „Capul de zimbru“ Printr-o ciudată coincidență, în dimineața zilei de 15 iulie - când se sărbătorea la Timișoara „Ziua mărcii poștale românești“ -, frunzărind volumul de
Agenda2003-37-03-c () [Corola-journal/Journalistic/281467_a_282796]
-
rapid cu teroriștii, spionii, traficanții, pedofilii ș.a. peste noi, încât nici nu am apuca să scoatem unii către alții ciceronianul urlet: -Măăă! Hannibal ante portas! Dar poate că îi interesează pe miile de sinistrați părăsindu-și casele, localitatea și avutul agonisit cu greu de-a lungul anilor pentru a-și salva măcar viața, și de aceea se dă serialul... Ne salvează Haralampy din întunericimea neștiinței, zicând: -Domnii miei, vizionăm un serial de televiziune, istoric și foarte important pentru națiune, care a
Cupluri contemporane by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10671_a_11996]
-
vedea adesea împreună, stînd de vorbă, glumind, vizitîndu-se și crescîndu-și puii laolaltă. Erau însă pe atunci vremuri grele, criză, sărăcie multă și nu era lesne de hrănit o casă de animal. Cu toate acestea, cei doi obișnuiau să împartă ceea ce agoniseau în timpul zilei: de pildă, cînd Vulpea prindea cu greu vreo găină, sau o rață, nu o mînca toată, ci lăsa pentru Corb bucăți prinse de oase, pe care pasărea, chemată fiind, venea să le devoreze, odată ce intrau în putrefacție. Corbul
Povești impertinente by Andrei Cornea () [Corola-journal/Imaginative/6975_a_8300]
-
piatra Eben-Ezer să-l alunge ca stăpîn al domeniului teamă n-aveau domeniul era bine știut doar neliniștea că dacă totuși vor fi ele cele alungate în cele din urmă domeniul să rămînă fără fisură neîmpărțit iar tot ce au agonisit pînă aici risipit să nu fie drept mărturie să stea zidirii lor în poem la urechile lui ajunseseră însă toate acestea astfel că atunci hotărî printr-un semn știut și văzut doar de cele în pîrgă să cheme la el
Poezie by Octavian Doclin () [Corola-journal/Imaginative/13085_a_14410]
-
unei case, Lucruri strălucitoare Asemeni sufletului tău. Blândețea călugărului În fața Apocalipsei Din care sângeră psalmi. Rugăciuni, Semnul credinței. Ca niște crăpături de ger În lemn - Teama, Mirosul ei De livadă Fără stăpân, De fier încins, De mâl revărsat, Lăcomia Fiarei Agonisind atâta Omenire înspăimântată. Desăvârșita sărăcie A celui care Nu se mai teme, Călugăr spălând lespezile Chiliei În întâmpinarea Unei cântări, A unei sălbăticiuni, A unei lumini Care-i cere adăpost Ca sălbăticiune Adusă în casă, Un copil plăpând Sau o
Truda trupului frumos by Katia Fodor () [Corola-journal/Imaginative/13842_a_15167]
-
la noi. Mare ispravă! Cu ce te simți dumneata sau eu mai procopsit? - Avem și noi de toate... Pământ, pruni, pădure, alături, cooperativă, bancă. - Avem, avem, firește că avem, dar astea le-am muncit noi cu palmele noastre, le-am agonisit cu muncă, nu ne-au venit cu huzur. Nu ni le-a dat Dumnezeu, ci noi. Lor le-a picat de-a gata, din pomana Domnului și apa sărată, și apa aia puturoasă de pucioasă. - Las', părinte, că-i bună
E. Lovinescu - proze uitate by Gabriela Omăt () [Corola-journal/Imaginative/14906_a_16231]
-
e tot, să o știi dumneata de la mine, că ești încă necopt... învățătorul Ilie tăcu, uitându-se pieziș pe sub gene la popa ăsta atât de aprig după bani. El era mulțumit cu ce moștenise de la taică-su și cu ce agonisise el; numai părintele Grigore nu se mai sătura, parcă avea să ia ceva cu dânsul în mormânt. - Și apoi, dacă ar fi oameni de ispravă, reluă popa, calea-valea, dar așa, îi cunoști și dumneata, oameni de nimic. Le-a pus
E. Lovinescu - proze uitate by Gabriela Omăt () [Corola-journal/Imaginative/14906_a_16231]
-
nu mănânce din pom, după ce a luat toate măsurile de prevenire pentru aceasta. Nu i-a forțat libertatea, pentru că s-ar fi pierdut tot prețul virtuții, și ca nu cumva chiar silit fiind și neascultând, mai mare osândă să-și agonisească. Dar omul neascultând și-a deschis larg simțirea, ceea ce i-a orbit mintea, l-a înstrăinat cu totul de cunoștința de Dumnezeu și l-a umplut de cunoștința pătimașă a lucrurilor. Împărtășindu-se deci omul fără măsură de aceasta numai
Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/122_a_141]