615 matches
-
Frișca se topise din senin și totul devenise lipicios și nesuferit. Adi tocmai se Întorsese de la muncă din iugoslavia, unde fusese plecat aproape doi ani. Noaptea, În tren, pe drumul de Întoarcere, un țigan Îi furase tot ceea ce reușise să agonisească acolo timp de un an. Cel puțin așa pretindea Adi. revenit acasă Într-o dispoziție filosofică, după ce Încercase În zadar să strângă bani ca să-și scoată familia din impasul financiar În care se găsea ca urmare a morții tatălui său
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1756]
-
Frișca se topise din senin și totul devenise lipicios și nesuferit. Adi tocmai se întorsese de la muncă din iugoslavia, unde fusese plecat aproape doi ani. Noaptea, în tren, pe drumul de întoarcere, un țigan îi furase tot ceea ce reușise să agonisească acolo timp de un an. Cel puțin așa pretindea Adi. Revenit acasă într-o dispoziție filosofică, după ce încercase în zadar să strângă bani ca să-și scoată familia din impasul financiar în care se găsea ca urmare a morții tatălui său
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1757]
-
au ieșit la pensie. Se apropia data ospățului de adio, de la restaurantul din vârful muntelui, de unde mai era doar o azvârlitură de băț, până-n cer. Atunci, s-a cristalizat o idee: anume, ca, Bulaiipărinți să treacă avuțiile pe care le agonisiseră, pe numele Bulaiului -junior, acela să vândă, aici, tot ce se poate vinde, iar pe bătrâni, pe părinți, adică, să și-i mute, dincolo, În marea capitală de ținut, spre a-și petrece, pe mai departe, viața, părăsind-o definitiv
Vieți răscolite by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91621_a_92849]
-
masa pusă; camera de dormit pregătită, nițel Încălzită, cu foc de la soba de teracotă roșie, Înflorată, frumos. În timpul mesei, Ciocio, i s-a adresat, Costrușului: de azi Încolo, dacă te prinzi, te iau de colaborator. Și, din tot ce-om agonisi, după căderea zăpezii, Împărțim. Împărțim, evident, după ce, mai Întâi, valorificăm. Bine? Dacă, după cum aud și văd, zici mata, bine. E bine că e bine. De mâncat și de dormit să nu te doară capul. O să ai, tot ce-ți va
Vieți răscolite by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91621_a_92849]
-
realist, fiindcă tema, eroii, conflictul, subiectul sunt luate din viața societății bucureștene de la începutul secolului al XX-lea. Ideea este că o societate parazitară nu are sensul de a exista. Subiectul este istoria unei moșteniri. Costache Giurgiuveanu, un bătrân avar, agonisește de-a lungul vieții o avere, care intră printr-un concurs de împrejurări în mâna unui escroc Stănică Rațiu. Soluția este realistă, fiindcă cel mai adaptat la o "soțietate fără de prințipuri și fără de morală" este Stănică Rațiu, arivistul brutal, fără
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
gunoierilor. Aceștia se bucuraseră că le aducea cineva băutură la îndemînă. Stere era tânăr și ager, cam duhos, nedezlegat la limbă, nu-și vindea lesne sufletul. Muncea cât șapte, își spăla singur rufele, mânca ce da Dumnezeu, se chinuia să agonisească ceva, să iasă din sărăcie. Sănătos, sănătos, așeza totul la spate, nu se încurca. Avea o privire de punea omul jos, hăndrălăii nu ridicau colțul. Îi plăcuse și lui Grigore. Într-un an împrejmuise dugheana, mai înmulțise capitalul, se cunoștea
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
de ce o revoluție națională nu modifică radical structura socială a unei țări. Este condamnabil adică numai omul care se îmbogățește sub ochii noștri; acel pe care l-am găsit bogat, despre care nu știm când n-a avut nimic, a agonisit averea legal. Iată o concepție dezastruoasă, de natură a-ți provoca o nesfârșită mâhnire teoretică. Mai are rost să faci o revoluție pentru așa puțin și se poate construi o nouă ordine pe o viziune așa de aproximativă și de
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
ocrotirea spiritelor maligne. Înseamnă că are legături directe cu Satana? NU cred. Părintele duhovnic a spus să fim atenți cu Tommaso și să nu-i dăm ascultare, ar putea să ne ducă în ispită. Abraham când și când, pentru a agonisi și el ceva bănuți, îi făcea să creadă pe oamenii disperați că persoanele dragi ar reveni la viață ca să mai stea de vorbă cu ele. Tommaso știa asta, zvonurile circulau și erau unii care crezuseră că nu era totul o
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
să conceapă un Dumnezeu abstract. Vor fi fost necruțători în a-l osândi, acum înscenau procese până și urmașilor celui ce comisese, sau se presupune că ar fi comis păcate. Satiricon putea fi o mărturie gravă? Și celelalte câteva cărți agonisite cu mari sacrificii puteau să constituie dovezi în contra rudelor lui don Tenentio? Tommaso, deși nu se lăsa învins ușor, totuși se întristă. Să te gândești mai întâi la Emilia și apoi la don Terentio însemna să se simtă dezarmat și
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
până nu se informa asupra tuturor publicațiilor, era un specialist eminent după opinia tuturor, în curent cu orice-l privea, un profesor bun, fricos de orice hazard intelectual și lucra fără grabă la un manual de biogeografie, în vederea căruia își agonisise un ierbar colosal, denumit exiccatum, în mai multe volume și pentru care Ioanide practicase într-un perete al sălii niște rafturi de stejar negru. Acesta era și singurul lux fin al casei Conțescu. Încolo, geograful cumulase mobilele comerciale ale părinților
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
Ioanide devenea telurică (asta era expresia lui Ioanide, pe care însă nu-și permitea a o pronunța) când venea vorba de mijloacele de existență. Neîntîmplîndu-i-se niciodată să ducă lipsă sau poate fiindcă-și închipuia că bărbatul e oricând capabil a agonisi bani, sau, în fine, pentru că socotea panica lui Ioanide neîndreptățită și nu se preocupa de ziua de mâine, madam Ioanide dădea impresia a nu avea nici o noțiune de felul cum se câștigă existența. Toată preocuparea ei era de a stabili
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
care dădea o sumă de bani pentru întreținerea lui și a guvernantei. ("Nu vreau gratis, domnule, se justifica Hagienuș peste tot, nu vreau să fiu întreținut de copii.") Venitul viei îl luau copiii, cu asentimentul tatălui, care însă, prevăzător, mai agonisise pentru el o altă vie, fără a scoate o vorbă clară asupra intențiilor sale testamentare, speculând șiret speranțele separate ale fiecăruia. Hagienuș era numai fricos și mizantrop, altfel inimă excelentă, și dacă copiii l-ar fi dat afară din casă
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
regulă! zise Gaittany în culmea entuziasmului șifăcîndu-și vânt cu un catalog artistic. Dar începu să scurteze ședințele la Casa de Artă, să abandoneze totul, afară de mașină, secretarului general, ba chiar să lipsească zile întregi, dedicîndu-se celeilalte sinecure pe care o agonisise. Grupul său (Hagienuș, Suflețel etc.) era în tratative cu Sultana spre a relua reuniunile la Saferian. Ion Munteanu fu acela care puse pe Gaittany într-o încurcătură gravă. Fostul șofer, găsind că Pomponescu trăiește prea tihnit după trădarea pe care
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
acestora, angajarea personalului necesar la ceea ce se numește acum „prestările de servicii”, inclusiv preoți și dascăli pentru slujbele religioase etc. Astfel, boierul Gavril Conachi ni se înfățișează prin aceste însemnări ca fiind un om harnic, bun gospodar, doritor de a agonisi avere, ca și nepotul său de frate de la Țigănești, marele logofăt și cavaler al Ordinului Vladimir, Costache Conachi, cu care îl aflăm în strânse relații, nu numai de rudenie, ci și gospodărești. De mare interes sunt sămile ținute de sau
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
linia succesorală favorabilă norei Ileana, de fapt Elencu în acte: ea va beneficia de o imensă avere care-i va permite să facă parte din rândul protipendadei feminine din Moldova. Este un exemplu demn de reținut de felul cu se „agoniseau” unele averi în trecut, cazul nu credem a fi singular. În urma mai multor procese pentru moștenirea averii lui Gavril Conachi, urmare și a nemulțumirii unora de conținutul diatei, Ioanichie călugăr și cumnatul aga Alecu Callimah apar ca vechili ai lui
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
sunt aruncate în spate prin înmulțirea obligațiilor față de stăpânii de moșii, convertiți în proprietarii lor, a moșiilor, prin prevederi ale Regulamentului Organic din 1832, cu creșterea concomitentă și a dărilor către stat, toate agravate de insecuritatea lor și a bunurilor agonisite cu greu, urmare a deselor conflicte militare străine ce se desfășurau frecvent pe teritoriul Țărilor Românești. Este acum știut că locuitorii satelor, ei care formau baza social-economică a țării, nutreau speranța unor schimbări în mai bine prin producerea anumitor transformări
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
și de catre creditori oricăruia dintre ei pe calea acțiunii oblice sau, atunci când dovedesc ca menținerea comunității de bunuri ar putea frauda interesele lor. Comunitatea de bunuri reprezintă nu numai o problema personala a soților, ci chiar o problema sociala, soții agonisind prin aportul lor comun bunuri mobile și imobile, prin care întăresc nu numai propriul lor patrimoniu, ci însăși societatea în care trăiesc, în special prin achiziții de imobile. Actul juridic al căsătoriei pe care se întemeiaza familia, produce importante consecințe
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
început. Zăbovim o clipă asupra fostei Cooperative Agricole de Producție „Victoria Socialismului”. Despre această „colectivă”, precum și despre altele, au circulat următoarele versuri satirice: „Colectiva noastră-i mare/ Cine fură, acela are”. Și așa au furat și au împărțit colectiviștii averea agonisită de ei, după evenimentele din 1989, și praful și pulberea s-au ales de munca lor de patruzeci de ani. Primarii comunei Oncești Până în anul 1927, fiecare sat avea administrație proprie. Din 1927, primăria dispunea de un local propriu. Primarul
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
o sită de făină”. OBICEIURI DE NUNTĂ Obiceiurile de nuntă sunt variate de la o zonă la alta, dar aproape comune satelor puse în discuție. În societatea tradițională (mai ales în satele răzășești), pentru ca pământurile să nu se înstrăineze și averea agonisită cu multă trudă să nu se risipească, tinerii se căsătoreau în cadrul aceluiași sat. Nunta constituia un ceremonial complex de trecere, cu ritualuri ce se respectă și astăzi, cu anumite minusuri față de cele tradiționale și cu elemente noi datorate atât procesului
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
Unii îmi vor da dreptate, alții vor riposta poate. Atunci să poftească acei ce nu cred... să vadă cum mor cu zile țăranii și copii lor din lipsă de asistență medicală la sate. Să vadă cum își vând țăranii bucatele agonisite cu atâta trudă pe prețuri derizorii și cum țărănimea vinde găina din gura copiilor cu un pol, întorcându-se acasă, doar cu trei prafuri de chinină. Să vadă și să știe că din munca lui sfântă, din sudoarea țăranului obidit
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Calimach, iar istoricul și scriitorul a mai dus-o până la 18 iunie 1898... Suficient să ne relate ze a tâtea nu numai despre Tecuci sau Tutova - cu cei doi binecredincioși plecați în lume... Plecați nu atât să cerșească și să agonisească, cât mai ales să „transporte” cu ei spiritul tutovean: trăitul în comun și rezolvarea împreună atât a bucuriilor cât și a necazurilor. Că veșnice la 18 iunie 1898. După ce nu l înțelesesem pe deplin e așa se întâmplă printre tutoveni
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
atât de delicat, să ascundă o voință și o energie atât de uriașă. Ele erau un dar cu care nat ura înzestrase acest suflet și care a fost folosit pe deantregul și atât de bine. Și tot ceea ce a fost agonisit cu aceste calități cu care natura l-a în zestrat, n a fost păstrat și cheltuit pentru el și ai săi, ci strâns cu grijă, sʹa întors, prin dania făcu tă Academiei, ca să sporească comoara limbii și literaturii române și
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
multă (Ps. 67, 9), l-a dăruit și lor din belșug și astfel se naște în cititori credința întemeiată pe Cuvântul și pe puterea lui Dumnezeu. Restabilirea contactului viu cu scrierile Părinților Bisericii ne ajută să dobândim logica credinței, să agonisim curățirea inimii și să ne umplem vistieria minții cu învățătură dumnezeiască. Dumnezeieștile cuvinte „îndepărtează descurajarea, păstrează buna dispoziție, pe sărac îl face mai bogat decât bogații, bogaților le dă apărare, pe păcătos îl face drept, pe cel drept îl întărește
Actualitatea şi folosul învăţăturilor Sfinţilor Părinţi. In: Biserica Ortodoxă Română by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/120_a_155]
-
ceea. S-a aciuat în podul cu fân al dascălului bisericii de la marginea satului. Era tânăr, puternic, nu- și prea făcea probleme, spărgea lemne, aducea apă, mătura prin curte ajuta la cosit și la prășit în țarină... Cu asta își agonisea blidul zilnic de mâncare și invariabil băutura. Bea vinul ca pe apă. Avea dinainte ca un fel de listă cu sătenii care au nevoie de ajutor în gospodărie și spre seară trecea pe la ei. Muncea din greu pe la oameni, dar
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
gândim la așa ceva. Ne leagă prea multe amintiri. Tata a murit pentru el... După o scurtă pauză, în care cu lacrimi în ochi privea prin fereastră, continuă.... Dacă tatălui meu nu i-ar fi luat pământul și tot ce a agonisit el, noi acum nu am fi fost dezrădăcinați, am fi avut o fermă model, exact cum a vrut el. Noi am fi fost adevărați fermieri! Chiar și în momentul de față, aș da bucuros catedra, la care țin foarte mult
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]