569 matches
-
monahia Anastasia (Igiroșanu), Ed. Sf. Siluan, 2010; BAILLY, ANATOLE, Dictionnaire Grec-Français, Hachette, Paris, 2000; BARNABA, Epistola, în Scrierile Părinților Apostolici, traducere, note Și indici de Preot Dr. Dumitru Fecioru, Editura IBMBOR, București, 1995; BERNEA, ERNEST, Cel ce urcă muntele, Editura Agora, Iași, 1996; BOEGNER, MARC, Le chrétien et la souffrance, Éditions Berger-Levrault, Paris, 1955; DAALEMAN, TIMOTHY & LARRY VANDECREEK, „Placing religion and spirituality at end of life care”, în Journal of the American Medical Association, Nr. 284 (2000); DE SOUZENELLE, ANNICK, Iov
Suferința și creșterea spirituală. In: Mitropolia Olteniei by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/175_a_169]
-
25-27 et passim. footnote>, și doar așa îi este valorizată. Ernest Bernea scria că „însușirea de ființă superioară și liberă a omului îl face să sufere cu prisosință, dar nu cu zădărnicie”<footnote ERNEST BERNEA, Cel ce urcă muntele, Editura Agora, Iași, 1996, p. 10. footnote>. Bunul creștin este convins că nu poate pretinde a-L urma pe Hristos doar pe înălțimile bucuriei Taborului, ci trebuie să-L urmeze și pe cele ale suferințelor Golgotei. Creștinismul oferă mai puțin explicații pentru
Suferința și creșterea spirituală. In: Mitropolia Olteniei by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/175_a_170]
-
monahia Anastasia (Igiroșanu), Ed. Sf. Siluan, 2010; BAILLY, ANATOLE, Dictionnaire Grec-Français, Hachette, Paris, 2000; BARNABA, Epistola, în Scrierile Părinților Apostolici, traducere, note Și indici de Preot Dr. Dumitru Fecioru, Editura IBMBOR, București, 1995; BERNEA, ERNEST, Cel ce urcă muntele, Editura Agora, Iași, 1996; BOEGNER, MARC, Le chrétien et la souffrance, Éditions Berger-Levrault, Paris, 1955; DAALEMAN, TIMOTHY & LARRY VANDECREEK, „Placing religion and spirituality at end of life care”, în Journal of the American Medical Association, Nr. 284 (2000); DE SOUZENELLE, ANNICK, Iov
Suferința și creșterea spirituală. In: Mitropolia Olteniei by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/175_a_170]
-
2006, București; 14. Boecker, H., & al., (2008), The Runner's High: Opioidergic Mechanisms in the Human Brain, în “Cerebral cortex” (New York, N.Y. : 1991), vol. 18 nr. 11, pp.2523-2531; 15. Bogatu, N., & al., (2004), Ghidul animatorului de vacanță, Ed. AGORA, Călărași; 16. Brennan, D., (2009), Water Running. Secrets to succesful water running for all sports. Handbook, Excel Sports Science Inc (www.aquajogger.com); Dan Iulian Alexe 164 17. Brun, J.F., & al., (2009), Contrairement à une idée recue, les femmes n
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3066]
-
iulie 1951, Budești, județul Iași. Administrator al Galeriei de Artă TOPART. Debut literar în revista "Convorbiri literare" (1987) și editorial cu Viața mea cu lună (1997). Colaborează cu versuri la "Convorbiri literare", "Cronica", "Transilvania", "Literatura și Arta", "Poezia", "Albatros", "Orfeu", "Agora" , "24 ORE", "Romanian Kukai". Redactor colaborator la Revista "Dor de Dor" din Călărași. Cărți de poezie: Viața mea cu lună, Editura Cronica, Iași 1997; Fuga în haiku, Editura Sedcom Libris, Iași, 2003; Nunta pe firul ploii, Editura Sedcom Libris, Iași
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
Gramatici ale creației (2001) și Lessons of the Masters/Lecțiile maeștrilor (2003), ultima tradusă recent și în română de către profesorul clujean Virgil Stanciu sub titlul Maeștri și discipoli. Un veritabil circuit academic (și biografic) postmodern, în care aula fuzionează cu agora, permițînd stilului și procupărilor didactice (sofisticate și savante) să pătrundă în fiordurile așa-numitei "culturi de masă", unde abstracțiunile înalte prind viață și intră în adevărata dinamică intelectuală. O autentică lecție de maestru, cum inspirat sugerează titlul ultimului volum elaborat
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
532. 138 Marcel Conche, 1991, pp. 123, 150, 236. 139 Aetius, apud Jean-Paul Dumont in Eléments d'histoire de la philosophie antique, Nathan Université, 1993, p. 114. 140 Aristotel, apud Jean Paul Dumont, 1993, p. 212. 141 Aristotel, Métaphysique, Presses Pocket ("Agora "), 1991, p. 321. 142 Marcel Conche, Pyrrhon ou l'apparence, PUF ("Perspectives critiques"), 1994, p. 149. 143 Cicero, De Fato, in Les Stoiciens, Gallimard ("Bibliothèque de la Pléiade"), 1962, p. 478. 144 Aulu-Gelle, apud Jean-Paul Dumont, 1993, p. 622. 145 Spinoza
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
înlocuirea unor mijloace prea costisitoare cu altele, mai potrivite scopurilor reformulate și ele cu mai multă chibzuință, respectând regulile diferitelor tipuri de jocuri, pentru a continua. Pentru că receptările precipitate ale crizelor accentuează tensiunile și confuziile, sunt de preferat discuțiile în Agora, urmate de sinteze elaborate cu lideri, intelectuali, "noii profeți" ori de la diferitele confrerii ezoterice. Sondajele arată creșterea încrederii în tehnicile inițiatice în reforme, IMM-uri și alte inițiative, susținute însă și prin curaj, nădejdi și alte aleanuri psihice create natural
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
139 Adîgheia / 280 Adorno T. / 41, 156 a doua modernitate / 31 afacerea Bechtel / 68 Afganistan / 61, 76, 100, 130-131, 232, 241, 251, 262, 284, 310, 314 Africa de Sud / 25, 58, 101, 109, 239, 250, 277, 337 agnosticism / 93, 141, 143, 250 Agora / 75, 85 Albania / 237, 239-240, 261, 307-308, 33, 336 Albert M. / 339, 354 Alcibiade / 79, 111 Alexandru cel Mare / 28, 79, 267 Alia Ramiz / 130 Althusser L. / 41, 289 Amin Samir / 67 Anania V. / 127, 347, 355 anarhia / 82, 338
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
muzică și poezie, recitaluri susținute în sălile de expoziție. Acest efect polifonic al corespondențelor și dialogului dintre arte precizează discret o notă simbolistă. Impresionismul, neoimpresionismul, realismul, pointilismul, expresionismul, Art Nouveau-ul, simbolismul, se întâlnesc în locul geometric al dezbaterilor găzduite în această agora artistică. Mișcarea se dizolvă după un deceniu (1883-1893), pentru a se reînființa sub un alt nume în 1894, Libre Esthétique. Acest grup face posibilă prezentarea unor artiști străini începând cu anul 1884, fapt care-l consacră, în opinia lui Patrick
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
parcurilor tematice contemporane le-au folosit ca sursă de inspirație. Unul dintre primele spații destinate distracției a fost agora în Grecia antică, o zonă delimitată din oraș care funcționa ca piață și loc de adunare pentru orășeni și străini. În agora se întâlneau diferite culturi, nu numai pentru schimb de produse, dar și pentru a schimba ultimele vești ori pentru o întâlnire culturală între diferite tradiții și obiceiuri. Oamenilor li se permitea astfel ca pentru o vreme să împrumute vestimentația, obiceiurile
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
XVI-lea, îi ascultă pe "menestrelii moderni" cântând muzică modernă sau veche la instrumente asemănătoare celor din vremurile de demult și cumpără obiecte din ceramică, veșminte, bijuterii, cόpii ale celor autentice, sau arme din plastic. Carnavalul "renascentist" funcționează ca o agora modernă, în sensul că este în același timp piață de desfacere a copiilor ieftine ale produselor autentice din secolele al XV-lea și al XVI-lea și "balon ambiental" care încurajează schimbul identitar. Cos-tumele purtate în afara acestui spațiu ar arăta
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
înaltă în general și, de fapt, orice fel de ierarhie culturală. Mitul subminează istoria, kitsch-ul, arta, povestirea imaginară, realitatea, toate acestea însă având un dublu scop: să aducă profit și să vândă distracție. New York, New York și Brooklyn Bridge O agora modernă, Las Vegas-ul funcționează ca o piață în care produsul cel mai bine vândut este "distracția", iar comercianții, potrivit lui Hannigan, au creat o cultură publică care este "atractivă, inofensivă și accesibilă, pentru a atrage un segment de populație cât
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
2001), N. Lupu, Văcărașu Nicolae, C. Iulia Brânduș, Județele Patriei - Județul Bacău (București, Editura Academiei R.S.R, 1971), Ortensia Racoviță, Dicționar geografic al județului Bacău (București, Stabilimentul grafic „I. V. Socec”, 1895), Enciclopedia județului Bacău (coordonator Emilian Drehuță, Bacău, Editura Agora, 2008), Ioan V. Abramiuc, Nicolae Vlahuță, Monografia județului Bacău (ms., 1943) ș.a. De un real folos ne-au fost informațiile din articolele prezente în paginile diferitelor reviste, periodice și anuare băcăuane: „Carpica” - revistă editată de Muzeul Județean de Istorie „Iulian
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
asemănarea cu zeii pe cât le stă oamenilor în putință". Așa au gândit Alcibiade și Critias, cei pentru care Socrate ar fi trebuit să fie "cel mai rafinat dintre sofiști", de la care sperau să deprindă arta de a câștiga disputele în agora și nu efortul apropierii de perfecțiunea întruchipată de zei. Ei nu au sesizat acordul fundamental al ființei lui Socrate, acela dintre ideile și faptele sale, singurul care poate califica pe cineva pentru rolul de magistru; în acest sens, Xenofon rememorează
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
răspuns? Că nu poate face acest pas din deferență față de Majestatea Sa, Regele Mihai. Liviu Antonesei: Da, mi-l amintesc pe Mihai Ursachi încă de la primele mitinguri, cele din 1990 și 1991, când greul cădea pe frații Borș de la Societatea Agora și pe mine! Mihai nu cred să fi lipsit de la vreunul, iar la mica noastră Piață a Universității, chiar din fața Universității, chit că nu e vreo piață acolo, trecea în fiecare zi. Deși, desigur, un miting al d-lui Iliescu
Scriitorii și politica by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei () [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
presiuni a străzii", cum o numeau neocomuniștii aflați la putere. Partidele de opoziție erau atât de fragile ba chiar și infiltate, cum aveam să aflăm! -, societatea civilă mereu în formare, încât aceste evenimente de masă, organizate de grupuscule precum Societatea Agora, deja amintită, la început, apoi de Alianța Civică, erau forma cea mai activă a opoziției. Ca și presa nealiniată puterii. Nu am amintiri atât de precise ca tine dar te suspectez că ai notițe! -, așa că nu-mi dau seama de ce
Scriitorii și politica by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei () [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
the Internet, Business and Society, Oxford University Press, 2002, p. 1. 2 În toate lucrările de referință în domeniul Internetului, Internetul se ortografiază cu majuscula, "cu I mare", după cum atenționează Andrew S. Tanenbaum, în Rețele de calculatoare, Editura Computer Press Agora, Tg. Mureș, 1998, p. 15, întrucat "Internetul colecția de rețele interconectate, numită inter-rețea sau internet reprezintă un internet mondial, specific, care este utilizat pe larg pentru a conecta universități, birouri guvernamentale, firme și, în ultima vreme, persoane particulare". Diferența dintre
New Media by IONELA CARMEN BOŞOTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/1115_a_2623]
-
Precizarea din finalul piesei ("eu n-am prefect! Eu am prietin!"), departe de a sublinia orbirea personajului, poate fi înțeleasă ca revers al enunțului ironic sau ca insinuare a șantajului subînțeles. În același timp, valorează ca impunere cu autoritate în agora a unei imagini convenabile convențional, dar și ca restabilire decisivă a armoniei în "familia" ternară caragialiană, etalon al unei lumi care se complace în minciună. O rezolvare aparte cunoaște și tipul intelectualului. Gazetarii Rică Venturiano, Edgar Bostandachi, Caracudi, etc. pitorescul
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
Mya Lak din Țara de Kuty este o versiune de "savant" creionat incisiv drept o culme a ridicolului. I s-ar cuveni un trofeu al ignoranței absolute deservite de o inegalabilă superbie. Spre hazul mușteriilor de la bărbier un fel de agora pentru reprezentațiile de mitomanie și megalomanie Mya Lak perorează: Nu-ți închipui cum seamănă limba franceză cu limba noastră. Dacă nu mă duceam la Paris, n-aș fi crezut nici eu. Cum intri pe granița Franciei, nu auzi decât merçi
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
producere a comicului de limbaj caragialian 123. Încercănd să răspundă la întrebarea "a fost sau nu Caragiale un sofist?"124, Marta Petreu precizează că în timp ce sofismele sunt apanajul exclusiv al personajelor lui Caragiale, sau "a lui Nenea Iancu cel din agora"125, textele teoretice și corespondența caragialiană sunt impecabile în privința argumentației, ceea ce întărește distincția pe care vrem s-o punem în evidență. Aceeași netă departajare ar rezulta și din redactarea unui curs de stilistică prin exemple și contraexemple din opera lui
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
162 Idem, p. 685. 163 I. L. Caragiale, Opere, I, Proză literară, ed. cit., p. 858. 164 Șerban Cioculescu, op. cit., p. 339. 165 I. L. Caragiale, Opere, III., Publicistică, ed. cit., p. 149. 166 Mihail Sadoveanu, Hanu-Ancuței, Țara de dincolo de negură, Editura Agora, București, 2005, p. 68. 167 I. Valjan, Teatru, Generația de sacrificiu, prefață de Despina Valjan și Ion Potopin, Editura Minerva, București, 1985, p. 148. 168 Paul Zarifopol, "Despre Roș, galben și albastru", Cuvântul liber, 14 februarie 1925, apud. Lovinescu, E.
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
de provincie (În sala de așteptare Întunecată) te așteaptă poetul. Amintirile verii, ucise sub nuc, colț cu Silvestru. Îl Îmbraci complice În mantia albastră a unui principe trădat de boieri. Îl scufunzi În plumbul istoriei. Cetatea. Un haiku de piatră. Agora, un cimitir de cuvinte. Dan Lotoțki le trage pe roată. E vremea marilor disperări. Neputându-se Împotrivi vălăului de lături rămase de la porc, scurgându-se ca o lavă rece În panta abruptă a dealului. Foile de hârtie, cimentate definitiv În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
un giulgiu întins peste o oglindă. Că, de-ar deschideo, de cealaltă parte, ar găsi, la fel de disperați și nădăjduitori, pe alții aidoma lor. 12 Speranța de mîntuire e alibiul propriei mele căderi. Asta caută oricine: ascet sau narcoman, iubitor de agora sau sihastru. Speriat de imensul ochi reptilian pe care-l intuiește alături, fiecare se grăbește să se justifice, să se supună. Dar cînd ți-a apărut în față ocupînd cerul n-ai unde te ascunde. Îți ridici mîinile și lipindu
CELSIUS: 41,1˚. In: Celsius : 41.1 by Victor Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/464_a_721]
-
de teatru Luna de pe cer, scris în colaborare cu H. Salem. Colaborează la emisiuni radiofonice și de televiziune, la „Luceafărul”, „Almanahul literar”, scos de Asociația Scriitorilor din București, „Steaua”, „Asalt” (Constanța), „Steagul roșu” (București), „Femeia”, „Flacăra roșie” (Arad), „Ora” (București), „Agora online”, „Côte des Arts” (Paris). A tradus un roman de Jókai Mór (1984), o piesă de Bujor Nedelcovici (1999), iar pentru repertoriile teatrale Dimineața de mâine de Karinthy Frigyes (1997, în colaborare cu Bori Varga), Juriul deliberează de Pierre Belfond
VERONA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290497_a_291826]