140,580 matches
-
timp economia complexă a omenirii a supraviețuit fără o singură moneda în mână! Istoria banilor se identifică cu istoria oamenirii, cele două entități fiind greu de separat. Primii "bani" ai omenirii au fost sarea, ceaiul, condimentele, sau produsele animale și agricole, logistic un capital perisabil și dificil de administrat. Între anii 3000 și 2000 i.Hr. în Mesopotamia, s-au pus bazele sistemului bancar de astăzi, templele și palatele dovedindu-se locuri sigure pentru depozitarea produselor agricole și a materialelor prețioase, iar
O SCURTA ISTORIE A BANILOR... de MARA CIRCIU în ediţia nr. 407 din 11 februarie 2012 by http://confluente.ro/O_scurta_istorie_a_banilor_mara_circiu_1329002720.html [Corola-blog/BlogPost/346635_a_347964]
-
condimentele, sau produsele animale și agricole, logistic un capital perisabil și dificil de administrat. Între anii 3000 și 2000 i.Hr. în Mesopotamia, s-au pus bazele sistemului bancar de astăzi, templele și palatele dovedindu-se locuri sigure pentru depozitarea produselor agricole și a materialelor prețioase, iar cateteva sute de ani mai tîrziu, în Babilon, Codul lui Hamurapi legifera activitățile bancare. În Chină, în 1200 i.Hr., schimburile comerciale erau facilitate prin intermediul cochiliilor de scoici-in esență primii “bani” ai omenirii. Cetățile grecești Atena
O SCURTA ISTORIE A BANILOR... de MARA CIRCIU în ediţia nr. 407 din 11 februarie 2012 by http://confluente.ro/O_scurta_istorie_a_banilor_mara_circiu_1329002720.html [Corola-blog/BlogPost/346635_a_347964]
-
comunității Oamenii de afaceri consideră ca principale atuuri ale regiunii: poziționarea georgrafica și proximitatea față de Europa Occidentală forță de muncă calificată (atât direct productivi cât și specialiști) și cu experiență în industrie infrastructură de transporturi și logistice bune calitatea terenurilor agricole și climatul favorabil pentru agricultură atitudinea și mentalitatea pozitivă a populației, multiculturalitatea, seriozitatea și corectitudinea oamenilor din regiune reputația și calitatea mediului universitar din regiune Iată și lista de recomandări pe care oamenii de afaceri din regiunea de vest o
Dezbatere despre strategiile de dezvoltare regionala cu administratiile locale din cele mai importante orase din regiunea de vest: Timisoara, Arad si Oradea by http://www.businessdays.ro/Evenimente/Timisoara-2016/6-aprilie-2016/Sesiune-speciala-1-(dezbatere)-Dezbatere-despre-strategiile-de-dezvoltare-regionala-cu-administratiile-locale-din-cele-mai-importante-orase-din-regiunea-de-vest-Timisoara--Arad-si-Oradea [Corola-blog/BlogPost/339165_a_340494]
-
tractor câte și mai câte minuni, de parcă ar fi fost cea mai completă și valoroasă mașină de pe pământ. Puțin câte puțin, Gabriel a învățat cum se atașează plugul sau grapa, prașila ori semănătoarea, discuitorul sau remorca și oricare alt utilaj agricol. Mai târziu, pe ascuns, ca să nu afle părinții, a învățat să conducă tractorul. Și mergea chiar foarte bine cu el până să împlinească 14 ani. Se hotărâse de mult timp să se facă tractorist. Dorea din tot sufletul să treacă
CHEMAREA DESTINULUI (11) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 289 din 16 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Chemarea_destinului_11_.html [Corola-blog/BlogPost/342565_a_343894]
-
tractorist și le‑a cerut să‑l înscrie la o școală profesională de profil. După mai multe discuții, care nu erau altceva decât „muncă de lămurire”, l‑au convins că poate fi ceea ce își dorește și dacă merge la liceul agricol. - Acolo obții și carnet ca să poți lucra pe tractor, dragul meu, i‑a spus Ioana după ce se interesase de la profesorii din comună. Una este să fii tractorist cu școală profesională și alta este să fii cu diplomă de liceu, nu
CHEMAREA DESTINULUI (11) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 289 din 16 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Chemarea_destinului_11_.html [Corola-blog/BlogPost/342565_a_343894]
-
agronomie, tată, sau la silvicultură poate te‑ai gândit, a intrat Gabriel în horă. - Da, asta e, la agronomie, băiatul tatii! a exclamat Vasile bucuros că i se pot realiza visele. - Bine, dacă voi ziceți așa, o să merg la liceul agricol, dar nu... - Gata, gata! Așa rămâne, dragul meu. Este cea mai bună treabă cu liceul ăsta și poți să conduci și tractoarele, după dorința ta, a pus Ioana capăt discuției, mulțumită că a ieșit cum își pusese ea în gând
CHEMAREA DESTINULUI (11) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 289 din 16 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Chemarea_destinului_11_.html [Corola-blog/BlogPost/342565_a_343894]
-
de asemenea, că se vehiculează ideea, la fel de falsă, conform căreia unii factori civilizatori sunt mai puțin importanți decât alții. Nimic mai neadevărat. În această privință, nu se pot face ierarhii. De fiecare factor civilizator (preot, bibliotecar public, cadru didactic, sanitar, agricol, polițist, avocat ... ) depinde stabilitatea și evoluția unei comunități locale. În final, a unei națiuni. Toți factorii civilizatori trebuie să aibă salarii asemănătoare. Nu mă refer, aici, la specializări, ci la cele de bază, necesare în orice comunitate. Dacă nu e
TABLETA DE WEEKEND (42): DIN NOU DESPRE BIBLIOTECA PUBLICĂ de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 941 din 29 iulie 2013 by http://confluente.ro/Sergiu_gabureac_tableta_de_sergiu_gabureac_1375105094.html [Corola-blog/BlogPost/340527_a_341856]
-
Autor: Marian Pătrașcu Publicat în: Ediția nr. 1577 din 26 aprilie 2015 Toate Articolele Autorului CĂINȚA HOȚULUI Anul în care Marinică începuse să învețe la Liceul „Nicolae Bălcescu” din Râmnicu Vâlcea, fusese unul bun pentru cartofi, aceștia fiind singurul produs agricol care mai prisosea prin gospodăriile loviștenilor și care-i ajuta pe oameni, mai ales pe cei care nu aveau servicii, să mai scoată un ban în plus. Cei mai mulți angajați erau la CFR în stația Sibiu. Printre ei era și Mărian
CĂINŢA HOŢULUI de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 1577 din 26 aprilie 2015 by http://confluente.ro/marian_patrascu_1430080355.html [Corola-blog/BlogPost/353941_a_355270]
-
Cultură. {n 1928 a început pavarea șoselei din dreptul primăriei actuale până la izvorul Caciulata, ea fiind terminată și canalizata în cursul anului 1944. Sunt menționate 9 nuclee industriale: 4 mori, 4 poverne și un teasc de ulei ce prelucrau produse agricole și pomicole, dar cea mai însemnată activitate era exploatarea băilor, aceasta rămânând până azi aceea care dă faima localității. Pentru dezvoltarea stațiunii un loc aparte îl ocupă darea în folosință a căii ferate între Sibiu și Piatră Olt (1896 - 1902
650 DE ANI PARTEA I-A de DAN ZAMFIRACHE în ediţia nr. 1699 din 26 august 2015 by http://confluente.ro/dan_zamfirache_1440569796.html [Corola-blog/BlogPost/343988_a_345317]
-
-mi pălăria lui tata în cap să mă ferească de soare, fugeau pe Dealul Viilor adăpostindu-se sub umbra viței de vie. Era perioada când locuiam cu chirie la o rudă pe strada Leulești, actualmente Kogălniceanu, vis-� -vis de Liceul Agricol. În curtea acestei școli ne jucam până seara târziu când apăreau stelele, iar noi pe uliță scăpăram cu două pietre alte stele mai mici, întrecându-ne care pietre scapără mai bine și mai frumos. De acest univers m-am despărțit
GEORGE ROCA, INTERVIU CU AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 356 din 22 decembrie 2011 by http://confluente.ro/George_roca_interviu_cu_al_florin_tene.html [Corola-blog/BlogPost/358880_a_360209]
-
UTC. Conducând, ca elev în clasa a XI-a, cenaclul literar pe care-l înființasem, am invitat la ședințele acestuia colegi și prieteni dragi, iubitori de literatură, precum Dumitru Velea, viitorul dramaturg, eseist, poet (elev în acea vreme la Liceul Agricol din localitate), Constantin Dumitru, ajuns renumit ziarist, Nicolae Cochinescu, procuror în Drăgășani, viitor membru al Curții Supreme de Justiție, poetul Virgil Mazilescu care era deja student la București, Ion C. Vasile, tatăl viitorului prim-ministru, profesorul Niță Popescu, poetul Dumitru
GEORGE ROCA, INTERVIU CU AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 356 din 22 decembrie 2011 by http://confluente.ro/George_roca_interviu_cu_al_florin_tene.html [Corola-blog/BlogPost/358880_a_360209]
-
destul de intensă! Al Florin ȚENE: În orașul natal, după ce s-a desființat Stația de Radioficare, în 1968 (atunci când s-au înființat județele) am lucrat ca economist la Baza de Aprovizionare Pentru Agricultură nr.38. Aprovizionam cu materialele necesare toate unitățile agricole din județ. Era multă muncă. Lucram și 10 ore pe zi, inclusiv sâmbăta, iar duminica ne chemau la muncă voluntară. În timpul liber rămas scriam la cărțile mele. În perioada aceea l-am cunoscut pe Mircea Ciobanu, având la el un
GEORGE ROCA, INTERVIU CU AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 356 din 22 decembrie 2011 by http://confluente.ro/George_roca_interviu_cu_al_florin_tene.html [Corola-blog/BlogPost/358880_a_360209]
-
și un năvalnic, era un pețitor și un naș al animalelor - iar românii l-au considerat protectorul iubirii celor care se întâlnesc de ziua lui - când omul participă la bucuria naturii, pregătindu-se de venirea primăverii, la început de an agricol / odată cu ieșirea ursului din bârlog. Cine participa la această sărbătoare avea să fie ferit de bolile anului și mai ales de febră, fiindcă Dragobetele îi ajută pe gospodari să aibă un an îmbelșugat. Îmbrăcați de sărbătoare, fetele și flăcăii se
24 februarie la români by http://www.zilesinopti.ro/articole/4736/24-februarie-la-romani-dragobetele [Corola-blog/BlogPost/97611_a_98903]
-
echipele primeau un procent sporit din producția realizată. Era noua linie de partid stabilită la ultimul congres. Cumnatul meu tocmai absolvise agronomia și a fost numit pe lângă primarul unei comune care i-a devenit socru. Comuna avea mai multe Cooperative Agricole de Producție, vestitele CAP-uri hulite în care nu se lucra mai deloc deși pe hârtie erau raportate producții agricole de vis. Cu noua lege în mână, ginerele vine la primar: Tată,ai lista foștilor chiaburi care mai trăiesc? Trebuie
ORICE NAŞ ÎŞI ARE NAŞUL de EMIL WAGNER în ediţia nr. 2190 din 29 decembrie 2016 by http://confluente.ro/emil_wagner_1483015342.html [Corola-blog/BlogPost/369631_a_370960]
-
absolvise agronomia și a fost numit pe lângă primarul unei comune care i-a devenit socru. Comuna avea mai multe Cooperative Agricole de Producție, vestitele CAP-uri hulite în care nu se lucra mai deloc deși pe hârtie erau raportate producții agricole de vis. Cu noua lege în mână, ginerele vine la primar: Tată,ai lista foștilor chiaburi care mai trăiesc? Trebuie să fie în seiful acesta cu lucrări secrete. Uite cheia. Tot acolo voi găsi probabil și terenurile lor? Nu! Terenurile
ORICE NAŞ ÎŞI ARE NAŞUL de EMIL WAGNER în ediţia nr. 2190 din 29 decembrie 2016 by http://confluente.ro/emil_wagner_1483015342.html [Corola-blog/BlogPost/369631_a_370960]
-
copac nu va mai rămâne “în picioare” în anii ce vor urma. Se pare că ne-am pomenit cu o nouă modă pe plaiurile mioritice: marea betonare! Oriunde întorci capul, vezi numai beton. Până și câmpurile care deunăzi aveau destinație agricolă, acum sunt betonate pentru parcări auto sau spații pentru diferite companii private (supermarket-uri, spații de prezentare, depozite, hale industriale, etc). Probabil că peste zeci de ani, marile orașe se vor uni întinzându-și betoanele unele către altele. Poate că
TĂIEREA COPACILOR, UN NOU SPORT NAŢIONAL de PAUL GHEORGHIU în ediţia nr. 1632 din 20 iunie 2015 by http://confluente.ro/paul_gheorghiu_1434793601.html [Corola-blog/BlogPost/372446_a_373775]
-
îi compromit, îi supun paradoxal, politic corect, unei discriminări pozitive cu spagă și comision. Trădătorii străini de neam ca și țiganii sunt reabilitați, recompensați, li se retrocedează palate și aur, primesc certificate de revoluționar, scutiri de impozite, spații comerciale, teren agricol și intravilan, sinecure și decorații. Comportamentul absurd e o formă de neputința și automutilare a celor, care nu mai văd luminița de la capătul tunelului. Numai cu ajutorul literaturii absurde mai pot fi înțeleși „Lunatecii” lui Vinea din București. Urmuz se sinucide
BREVIARUL LUI TALPEŞ de VIOREL ROMAN în ediţia nr. 817 din 27 martie 2013 by http://confluente.ro/Viorel_roman_breviarul_lui_t_viorel_roman_1364443467.html [Corola-blog/BlogPost/345415_a_346744]
-
sate. Târgurile și bâlciurile au cunoscut o creștere numerică începând din secolul al XVIII-lea, ca urmare a intensificării relațiilor economice din societatea românească. Aruncând o privire asupra comerțului din Oltenia, ca provincie istorică a Țării Românești, constatăm că resursele agricole au constituit o importantă sursă de aprovizionare a Imperiului Otoman, a Imperiului Habsburgic sau Transilvania. Alături de cereale locuitorii vindeau ... Citește mai mult Târgul de la Grădiștea de VâlceaLa începutul secolului al XVIII-lea majoritatea locuitorilor Olteniei își câștigau existența din cultura
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/ilie_f%C3%AErtat/canal [Corola-blog/BlogPost/369498_a_370827]
-
sate. Târgurile și bâlciurile au cunoscut o creștere numerică începând din secolul al XVIII-lea, ca urmare a intensificării relațiilor economice din societatea românească.Aruncând o privire asupra comerțului din Oltenia, ca provincie istorică a Țării Românești, constatăm că resursele agricole au constituit o importantă sursă de aprovizionare a Imperiului Otoman, a Imperiului Habsburgic sau Transilvania. Alături de cereale locuitorii vindeau ... VIII. MUZEUL SATULUI DE LA GRĂDIȘTEA, VÂLCEA, de Ilie Fîrtat, publicat în Ediția nr. 1839 din 13 ianuarie 2016. Muzeul Satului de la
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/ilie_f%C3%AErtat/canal [Corola-blog/BlogPost/369498_a_370827]
-
peste bogați și săraci deopotrivă, pentru că toți au nevoie de puțină relaxare și refacere după toată alergarea vieții. Emil se căsătorise de trei ani și în ciuda tuturor eforturilor sale nu reușise să iasă din sărăcie. El trăia într-o zonă agricolă din nordul României, și încercase să prospere cultivând fasole, porumb, floarea soarelui, crescuse și pui pe care îi scosese la un incubator. Însă orice ar fi făcut nu prospera, doar supraviețuia. Privea alte perechi tinere ce imediat după căsătorie îi
CADOUL de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 2201 din 09 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/eugen_oniscu_1483956785.html [Corola-blog/BlogPost/359438_a_360767]
-
inferioară valorii minime stabilite prin studiul de piață realizat de către camerele notarilor publici; 21.majorarea termenului de recuperare a pierderii fiscale de la 5 ani la 7 ani în cazul veniturilor obținute din activități independente, cedarea folosinței bunurilor și din activități agricole, silvicultură și piscicultură. D.Modificări contribuții sociale 1.includerea veniturilor din activități independente în categoria asupra cărora se aplică contribuția la asigurările sociale (CAS), chiar dacă se obțin și venituri de natură salarială; 2.cadourile și tichetele cadou oferite cu anumite
Noul Cod Fiscal 2016. Rezumatul modificărilor by https://republica.ro/noul-cod-fiscal-2016-rezumatul-modificarilor [Corola-blog/BlogPost/337744_a_339073]
-
de proprietate intelectuală sau din dividende NU datorează CASS pentru aceste venituri, dacă obțin venituri din salarii, venituri sub forma indemnizațiilor de șomaj, venituri din pensii mai mici de 740 lei, venituri din PFA, II, profesii libere, venituri din activități agricole; 12.începând cu 1 ianuarie 2017, includerea veniturilor din dividende în baza calcul a CASS, chiar dacă beneficiarul obține venituri din salarii, pensii sau activități independente, aplicandu-se însă plafonarea bazei lunare la 5 câștiguri salariale medii brute; 13.persoanele fizice
Noul Cod Fiscal 2016. Rezumatul modificărilor by https://republica.ro/noul-cod-fiscal-2016-rezumatul-modificarilor [Corola-blog/BlogPost/337744_a_339073]
-
persoană fizică are înregistrată o companie, aceasta va avea regimul fiscal nerezidențial numai în situația când se deduc cheltuielile cu utilitățile; 13.pentru clădirile nerezidențiale detinute atat de persoane fizice, cat si de persoane juridice, utilizate pentru activități din domeniul agricol, impozitul pe clădiri se calculează prin aplicarea unei cote de 0,4% asupra valorii impozabile a clădirii; 14.în cazul în care proprietarul clădirii este o persoană juridică și acesta NU a actualizat valoarea impozabilă a clădirii în ultimii 3
Noul Cod Fiscal 2016. Rezumatul modificărilor by https://republica.ro/noul-cod-fiscal-2016-rezumatul-modificarilor [Corola-blog/BlogPost/337744_a_339073]
-
folosite exclusiv pentru intervenții în situații de urgență; 21.în cazul mijloacelor de transport hibride, impozitul se reduce cu minimum 50%, conform hotărârii consiliului local; 22.consiliile locale pot hotărî să acorde scutirea sau reducerea impozitului pe mijloacele de transport agricole utilizate efectiv în domeniul agricol; 23.modificarea prevederilor referitoare la cota de impozit aferenta impozitului pe spectacole si a scadentei acestuia; 24.autoritățile publice locale pot majora impozitele locale cu până la 50% față de nivelurile maxime stabilite în Codul fiscal, față de
Noul Cod Fiscal 2016. Rezumatul modificărilor by https://republica.ro/noul-cod-fiscal-2016-rezumatul-modificarilor [Corola-blog/BlogPost/337744_a_339073]
-
situații de urgență; 21.în cazul mijloacelor de transport hibride, impozitul se reduce cu minimum 50%, conform hotărârii consiliului local; 22.consiliile locale pot hotărî să acorde scutirea sau reducerea impozitului pe mijloacele de transport agricole utilizate efectiv în domeniul agricol; 23.modificarea prevederilor referitoare la cota de impozit aferenta impozitului pe spectacole si a scadentei acestuia; 24.autoritățile publice locale pot majora impozitele locale cu până la 50% față de nivelurile maxime stabilite în Codul fiscal, față de 20% cât preciza legislația anterioară
Noul Cod Fiscal 2016. Rezumatul modificărilor by https://republica.ro/noul-cod-fiscal-2016-rezumatul-modificarilor [Corola-blog/BlogPost/337744_a_339073]