1,906 matches
-
continuau să dețină majoritatea - 37,2% dintre studenți urmând o facultate sau o școală inginereasca (43,2% dacă Îi adăugăm și pe inginerii economiști), erau Înregistrate scăderi importante ale efectivelor În primul an de studii În facultățile de ingineri și agronomi. Din 1965 până În 1993, proporția facultăților tehnice a trecut de la 48% la 35%. În același timp, proporția de studenților În economie și În științe umanistice a trecut de la 10% la 17%. Condițiile de privatizării. Retragerea statului s-a manifestat În
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
ȘTEFAN, I. M. (pseudonim al lui Alexandru Sergiu Sragher; 1.II.1922, București - 22.X.1992, București), prozator și traducător. Este fiul Iuliei (n. Mandel) și al lui Henri Sragher, agronom. După ce absolvă în 1941 Liceul Graur în capitală, urmează Colegiul Onescu, frecventează doi ani cursuri la Facultatea de Litere și Filosofie. Își face debutul în 1946, cu un articol despre André Malraux, în „Studentul român” (unde va fi secretar de
STEFAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289898_a_291227]
-
fiul Tudorei și al lui Sandu Petrea Pârjol, plugar, apoi cărăuș în portul Brăila, oraș în care S.-A. va urma școala primară (1881-1886) și liceul (1886-1892). Frecventează apoi Școala de Agricultură și Silvicultură de la Herăstrău (1892-1896), îmbrățișând cariera de agronom. Va deveni un reputat specialist în acest domeniu, autor a numeroase lucrări științifice. Concomitent, se dedică scrisului literar, ocupând un loc distinct în peisajul din primele două decenii ale secolului al XX-lea. A debutat, semnând C. Sandu, cu o
SANDU-ALDEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289464_a_290793]
-
care începuse să apară sub auspiciile societății. Acțiunile Societății pentru Fond de Teatru Român sunt, de asemenea, popularizate. Profilul revistei este, astfel, cel de cronică a activității Astrei și de publicație având un caracter enciclopedic. Apar articole de economie (datorate agronomilor Ștefan Pop și Ion Ionescu de la Brad), de medicină (Pavel Vasici), pedagogie, știință popularizată (G. Barițiu, Teoriile lui Darwin), s-a avut în vedere tot ceea ce putea ajuta progresului material și dezvoltării culturii în Transilvania. Dezbaterile filologice se raportau și
TRANSILVANIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290242_a_291571]
-
ZAMFIRESCU, Dan (21.XII.1933, București), istoric literar, editor și publicist. Este fiul Elenei (n. Adamescu) și al lui Ion Zamfirescu, inginer agronom. Învață la București, unde urmează Liceul „Titu Maiorescu”, devenit în 1948 „I. L. Caragiale” (1944-1952). Interzicându-i-se, din motive politice, să se prezinte la examenul de admitere la Facultatea de Filosofie, intră la Institutul Teologic din Sibiu, de unde în 1954
ZAMFIRESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290695_a_292024]
-
STOENESCU, George Virgil (1.I.1947, Brăila), poet. Este fiul Mariei Constanța Stoenescu (n. Barbă-Albă), învățătoare, și al lui Nicolae Stoenescu, agronom. Urmează la București școala elementară în cadrul Liceului „Dimitrie Cantemir” (1954- 1960), apoi cursurile Liceului „Iulia Hasdeu” (1960-1964). Absolvent, în 1969, al Facultății de Comerț, secția comerț exterior, a Academiei de Studii Economice bucureștene, își definitivează studiile în Franța, ca bursier
STOENESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289939_a_291268]
-
turgman („interpret regal”), administrator provincial sau „conducător al orașului”. Exista așadar un sistem de învățământ centralizat și armonizat cu sistemele administrative. Se pare că scribul-arhivar îndeplinea și funcția de cronicar regal; în multe orașe, ei au devenit poeți, medici, astronomi, agronomi, cercetători și, bineînțeles, preoți. Ca și în zilele noastre, oricare dintre ei putea deveni ummia sau cel puțin profesor-asistent. Nu cunoaștem durata studiilor și coerența internă a curriculumului educațional sumerian. Dificultățile scris-cititului ne fac să credem că educația începea foarte
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
existat vreodată, iar glumele europenilor pe seama apaideusiei americanului de rând nu-și vor mai avea rostul - dimpotrivă, s-ar putea ca the middle man american din anul 2035 să se amuze copios pe seama europeanului semidoct și bun specialist: ospătar, taximetrist, agronom, frizer etc. 192. Elmore, Sykes, op. cit., p. 190. 193. Ibidem, p. 192. 194. J. Kingdon, Agendas, Alternatives, and Public Policies, Little, Brown, Boston, 1984. 195. Ibidem, pp. 92-93. 196. Ibidem, p. 12. 197. Elmore, Sykes, op. cit., p. 193. 198. Conceptul
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
descurca”, ne împărtășește concepția sa de viață: „În primul rând, nu-mi alegeam prietenii dintre muncitori și nici dintre tehnicieni, pentru ca aceștia să nu micșoreze apoi distanța pe care o presupune relația cu șeful. Prietenii mei erau tot ingineri constructori, agronomi sau medici. Îi numesc prieteni pentru că petreceam cu ei nopțile prin restaurante, erau prieteni de pahar, dar nu prieteni pe care să poți conta. Noi nu discutam politică atunci când ne întâlneam, chiar evitam astfel de subiecte, vorbeam fleacuri, nimicuri, cântam
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
de substanță. În trilogia 1907, alcătuită din Mane, tekel, fares, Noi vrem pământ!, Pământ... mormânt (1937-1943), P. nu izbutește să treacă de locurile comune gazetărești decât prin câteva creații remarcabile în spațiul galeriei tipologice a romanului: Iordache Cumpătă, Dimitrie Petreanu, agronomul în care încearcă să-l figureze cu oarecare idealism pe tatăl său, ș.a. Format într-o epocă de posteminescianism manifest, chiar sămănătorismul său părând a izvorî uneori din ideologia conservatoare a lui Eminescu, P. nutrește un cult constant pentru poet
PETRESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288781_a_290110]
-
, Alexandru ( 13.VII.1944, Turnu Măgurele), prozator și reporter. Este fiul Irinei Monciu (n. Marchevici) și al lui Filip Monciu, ingineri agronomi; și-a adăugat la numele de familie și numele Sudinski, aparținând unei bunici. Urmează între 1956 și 1962 Școala Medie Mixtă din Salonta, apoi activează ca pedagog la școli profesionale în Dragalina (1962-1963) și Piatra Albă (1964-1965) și ca redactor
MONCIU-SUDINSKI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288233_a_289562]
-
gimnaziul și liceul la Tecuci și Iași. Încorporat în 1916, va fi trimis pe front. După ce în 1919 termină liceul și obține bacalaureatul, își continuă studiile la Academia Agricolă din Cluj, oraș în care se va și stabili. Este inginer agronom al județului Cluj și devine membru al Partidului Social Democrat, din a cărei conducere face parte între 1946 și 1949. În perioada 1940-1944, obligat să plece din Cluj, întemeiază la București Editura și Tipografia Omnia, la care va publica peste
MUSAT-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288322_a_289651]
-
toate poncifele ideologice ale anilor ’50, întreaga recuzită tematică proletcultistă, propagate și dincolo de limita cronologică a „obsedantului deceniu”. Fie că au în centrul lor personaje provenite din rândul dăscălimii rurale „progresiste”, ca în romanul Învățătorii (I-II, 1961-1964), sau ingineri agronomi, ca în Moara Săracă (1967), muncitori ori țărani, scrierile produc pe bandă rulantă tipologii convenționale, lipsite de adâncime psihologică, oameni care sunt puși să gândească, să vorbească și să acționeze spre a ilustra clișeist o așa-numită dramă a înnoirii
NEDELCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288400_a_289729]
-
și univers. Valoarea diferitelor soluții depinde până la urmă de o mulțime de evenimente care urmează a fi prevăzute. Numai luându-se în considerare toate aceste evenimente se poate determina care soluție este cea mai bună. Să luăm cazul unui inginer agronom care trebuie să aleagă între două soiuri de grâu disponibile: a și b. El știe că soiul a este mai productiv, dar cere, într-o anumită perioadă a creșterii sale (luna mai), umezeală abundentă. Soiul b este mai puțin productiv
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
o lume complet nedeterministă, aleatorie, în care din starea actuală poate decurge, în mod egal, orice stare viitoare. Lumea este guvernată de un determinism probabilist: evenimentele viitoare pot fi prezise, dar nu cu o certitudine absolută, ci în mod probabilist. Agronomul din exemplul dat mai înainte nu poate porni de la o predicție absolut certă asupra cantității de precipitații din luna mai a anului viitor, ci doar de la una probabilistă. În cazul unei incertitudini ontologice, care ar putea fi desemnată mai bine
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
NICOLESCU, Ion (10.I.1943, Buzău), poet și prozator. Este fiul Ecaterinei (n. Zamfir) și al lui Traian Niculescu, agronom. După absolvirea Liceului „B. P. Hasdeu” din Buzău (1961), urmează cursurile Facultății de Filosofie a Universității din București (1962-1968). Debutează în ziarul „Steagul roșu” din Bacău (1956), iar editorial, cu volumul de versuri Indulgențe (1969). Colaborează cu versuri și reportaje
NICOLESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288446_a_289775]
-
IVĂNESCU, Mircea (26.III.1931, București), poet și traducător. Este fiul Aurorei (n. Popârlan) și al lui Adam Ivănescu, inginer agronom, și fratele lui Emil Ivănescu. A urmat Liceul „Spiru Haret” și Liceul „Sf. Sava” din București (1942-1949), absolvind tot aici Facultatea de Filologie, secția limba și literatura franceză (1954). A fost redactor la Agerpres, la revista „Lumea”, șef de secție
IVANESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287650_a_288979]
-
construite în prima jumătate a anilor ’70 cu câte 4 apartamente, la etaj și parter. În ceea ce privește blocul CAP, unul dintre apartamente este actualmente în proprietatea celui care deține pământul pe care a fost construit imobilul, unul aparține polițistului, unul inginerului agronom și unul primăriei. Al patrulea bloc nu are apartamente destinate locuirii și adăpostește dispensarul veterinar și birourile ocolului silvic. Tabelul 1. Situația gospodăriilor și locuințelor în satul Trifești Nr. Gospodării Nr. Locuințe Camere de locuit Suprafața medie a locuinței (mp
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
aprecierea oamenilor gospodari, a bătrânilor înțelepți este foarte redusă: „Înainte erau lideri. La ora actuală nu mai sunt lideri, nu mai sunt modele morale” (lider local, 54 de ani). Sătenii vizitează instituțiile locale și pe reprezentanții acestora, primăria, primarul, inginerul agronom pentru încasarea drepturilor, pentru rezolvarea neînțelegerilor legate de pământ și a conflictelor în relațiie cu vecinii sau cu alți membrii ai comunității și mult mai puțin din inițiativă proprie, pentru a sesiza probleme de interes comunitar și a propune soluții
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
european. Aici, de cel puțin o sută de ani, pentru că așa sunt oamenii din Zerind” (medic, 57 ani); „Sărăcia este foarte mare. Zerindul întotdeauna a fost foarte european. De ce ne pun condiții așa arzătoare pentru a intra în Europa?” (inginer agronom, 72 ani); „Din punct de vedere geografic, sigur, iar din punct de vedere al mentalității se apropie de cea europeană” (preot baptist, 49 ani). Mulți respondenți menționează motivele pentru care Zerindul nu este încă european: starea economică precară, lipsa locurilor
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
unei asociații agricole. Astfel, unii apreciază că nu există, deoarece nu există un „om de încredere care să își asume răspunderea” (femeie, 57 de ani) și care să poată organiza această asociație, sătenii nu mai au încredere în foștii ingineri agronomi și, deoarece de cele mai multe ori se simt înșelați, preferă să muncească singuri pământul. Alții spun că au pământ puțin și că, dacă l-ar da la asociație, ar lua „mai nimic”, iar în asociație trebuie să „ai pământ mai mult
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
că „acolo nu se dă cu sapa, totul e mecanizat și se erbicidează foarte mult” (femeie, 38 de ani). Pentru a ajunge la nivelul satelor europene „ar trebui o asociație agricolă pentru a cultiva pământul și ar trebui un inginer agronom care să se ocupe, nu așa cum se face acum” (femeie, 40 de ani). Mulți dintre cei intervievați au declarat că în satele din UE este mai bine deoarece există ferme agricole, iar pământul se lucrează în suprafețe mari. Dacă în
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
sau emit judecăți de valoare în funcție de exemplul dat de aceștia. Liderii locali se pot alege din următoarele categorii: 1. ceea ce denumim generic dprept elite rurale, respectiv autoritățile locale (primar, consilieri comunali), principalii intelectuali ai satului (medicul uman, medicul veterinar, inginerul agronomi, notarul, preotul, poștașul, polițistul, directorul de școală, profesorul etc.), 2. antreprenorii locali (cei care au avut inițiativa lansării unei afaceri care se desfășoară în sat, fie în domeniul agriculturii, fie în cel al serviciilor) și 3. cei care lucrează temporar
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
mea, o Îndepărtare de viață, o necunoaștere suficientă a omului nou ce se dezvoltă În patria noastră și o serie de confuzii ideologice, evidente mai ales În poeziile Spunea odată Heine și Nu, nicidodată. (Ă). Ați văzut vreodată cum cercetează agronomul spicul care a dat În pârg? L-ați văzut alături de el pe țăranul zilelor noastre stăpân al ogorului său? Dacă nu-i grăuntele plin și dacă spicul e atins de vreo boală, ați văzut cum chipul agronomului și al țăranului
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
vreodată cum cercetează agronomul spicul care a dat În pârg? L-ați văzut alături de el pe țăranul zilelor noastre stăpân al ogorului său? Dacă nu-i grăuntele plin și dacă spicul e atins de vreo boală, ați văzut cum chipul agronomului și al țăranului se Întunecă și se Încordează, În căutarea cauzelor care au dus la rele? (Ă). Așa e critica pe care partidul și poporul ne-o face atunci când pe ogorul artei apare un rod atacat de cine știe ce boală: o
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]