938 matches
-
frunza. Dacă atacul se instalează chiar pe cotiledoane, plăntuțele pier. Pe frunzele plantelor dezvoltate petele se extind între nervuri, pot avea 3-15 mm în diametru sau chiar mai mult. În dreptul petelor, pe fața inferioară a limbului apare un puf fin, albicios alcătuit din fructificațiile asexuate ale patogenului . Agentul patogen Bremia lactucae Regel, fam. Peronosporaceae, ord. Peronosporales, cl. Oomycetes, subîncr. Mastigomycotina. Ciuperca prezintă un sifonoplast ce se dezvoltă intercelular și se hrănește prin haustorii globuloși ce se găsesc în celule. Din frunze
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
ce se formează în vară din mugurii axilari nu mai prezintă simptome ale bolii. Ramurile și lăstarii atacați cresc mai încet, prezintă îngroșări și internodii scurte. Pe fructe atacul se manifestă prin apariția unor pete de 1-2 cm în diametru, albicioase și puțin reliefate, în dreptul cărora țesuturile, cu timpul, se brunifică și putrezesc. Agentul patogen Taphrina deformans (Berk.) Tul., fam. Taphrinaceae, ord. Taphrinales, cl. Hemiscomycetes, subîncr. Ascomycotina. Miceliul septat al ciupercii, cu celule cu câte doi nuclei, se dezvoltă în spațiile
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
Atacul pe frunzele bine dezvoltate apare sub forma unor pete conturate, în dreptul cărora se formează o pâslă miceliană mai densă și cu aspect pulverulent, datorită formării conidiilor. Lăstarii nelignificați pot fi acoperiți de pâsla miceliană care apare ca un manșon albicios; cei puternic atacați se îndoaie, se veștejesc și apoi se usucă. Pe lăstarii atacați, ciuperca formează uneori cleistotecii care conțin asce cu ascospori dar la noi în țară cleistoteciile au fost semnalate foarte rar. Atacul pe fructele tinere sau în
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
ciuperca formează uneori cleistotecii care conțin asce cu ascospori dar la noi în țară cleistoteciile au fost semnalate foarte rar. Atacul pe fructele tinere sau în curs de maturare este asemănător cu cel ce apare pe frunzele dezvoltate. În dreptul petelor albicioase, țesuturile fructului se brunifică, crapă și încep să putrezească . Agentul patogen Sphaerotheca pannosa (Wallr.) Lév., fam. Erysiphaceae, ord. Erysiphales, cl. Pyrenomycetes, subîncr. Ascomycotina, f.c. Oidium leucoconium Desm. Miceliul hialin, septat și ectoparazit, se fixează de organele plantei-gazdă cu ajutorul apresorilor
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
de vegetație, începând de la dezmugurire și până la căderea frunzelor, cu intensitate mai mare în cursul lunii mai și la începutul lunii iunie. Sunt atacate frunzele, florile, lăstarii și uneori fructele tinere. Atacul pe frunzele tinere apare sub forma unei pâsle albicioase, pulverulente, care acoperă ambele fețe ale limbului. În scurt timp frunzele se deformează, se înconvoaie ușor spre partea superioară, sunt mai puțin elastice și se usucă de timpuriu. Ciuperca atacă cu rapiditate lăstarii tineri pe care-i acoperă cu un
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
acoperă ambele fețe ale limbului. În scurt timp frunzele se deformează, se înconvoaie ușor spre partea superioară, sunt mai puțin elastice și se usucă de timpuriu. Ciuperca atacă cu rapiditate lăstarii tineri pe care-i acoperă cu un manșon micelian albicios, pulverulent, datorită formării conidioforilor și conidiilor, iar spre toamnă acesta devine bruniu în urma formării cleistoteciilor punctiforme de culoare neagră. Lăstarii puternic atacați se îndoaie în formă de cârlig și se usucă. Florile atacate prezintă petalele deformate, în sensul că limbul
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
mai puțin în Transilvania și Moldova, fiind considerată ca o boală ce depășește în unii ani pierderile produse de mană. Simptome. Sunt atacate frunzele, lăstarii ierbacei, ciorchinii și boabele, din primăvară până toamna târziu. Pe frunze se observă un miceliu albicios, ectoparazit, fin, cu aspect pulverulent, ce se întinde formând pete pe ambele suprafețe ale limbului. Sub pâsla de miceliu, țesuturile se brunifică sau se înroșesc puțin, dar frunzele nu cad decât spre toamnă. Lăstarii nelignificați, prezintă aceleași pete albicioase, uneori
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
miceliu albicios, ectoparazit, fin, cu aspect pulverulent, ce se întinde formând pete pe ambele suprafețe ale limbului. Sub pâsla de miceliu, țesuturile se brunifică sau se înroșesc puțin, dar frunzele nu cad decât spre toamnă. Lăstarii nelignificați, prezintă aceleași pete albicioase, uneori pulverulente, sunt opriți din creștere iar frunzele se încrețesc. Atacul pe ciorchini face ca aceștia să se brunifice și apoi să se usuce pe timp de secetă. Pâsla miceliană acoperă și bobițele care, ca urmare a măririi volumului, de
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
dezvoltă necorespunzător; frunzele se îngălbenesc, lăstarii nu se lignifică iar plantele pier în câțiva ani. La pomii fructiferi atacați, se remarcă apariția lăstarilor pe tulpini. Dacă se cercetează sistemul radicular, se constată că la nivelul scoarței, ciuperca formează un miceliu albicios sub forma unor cordoane subțiri ce poartă numele de rizomorfe. Acestea pătrund în profunzime, în zona subcorticală și ajung la cambiu și lemn iar scoarța putrezește și se exfoliază. Uneori, în condiții de umiditate ridicată, ciuperca atacă și lemnul; acesta
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
dac ă există condiții favorabile de umiditate mare, petele pot conflua și frunzele se usucă. Pe tulpinile mai groase, zonele afectate, înnegrite, prezintă țesuturi ușor adâncite, mărginite de o dungă brună-cenușie . În interiorul acestei tulpini, apar caverne pline cu un mucegai albicios. Rădăcinile plantelor afectate putrezesc iar plantele se usucă. Cele m ai mari pagube se înregistrează în culturile semincere unde, simptomele de atac pot apă rea și pe silicvele care, nu vor mai produce semințe sau acestea vor fi depreciate, cu
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
î n diametru, cu pereți de culoare brună. În picnidie se formează picnospori unicelulari, hialini, elipsoidali, cu 2 picături uleioase, de 2,5-4,5 x 1,5-2,5 µm. Pe timp ploios sau după irigare, din picnidii apar cordoane gelatinoase, albicioase, de picnospori ce vor germina ușor pe alte plante, dacă temperatura se menține între 16-18oC. Epidemiologie. Patogenul rezistă de la un an la altul, în resturile de plante atacate și în semințele infectate. În timpul vegetației, picnosporii sunt vehiculați de apa de
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
spongioase. Măduva tulpinilor este decolorată, se descompune și rămân evidente numai vasele conducătoare. Frunzele plantelor bolnave au o culoare verde-cenușie iar pe tecile frunzelor apar pete roșii-purpurii sau brune închis. Tulpinile se frâng cu ușurință. Știuleții infectați au pănușile decolorate, albicioase iar în cazul infecțiilor timpurii știuleții rămân mici, au pănușile lipite unele de altele și capătă o culoare brună-cenușie. La știuleții infectați mai târziu se observă la baza lor doar un miceliu slab dezvol/tat albicios care pătrunde în rahis
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
infectați au pănușile decolorate, albicioase iar în cazul infecțiilor timpurii știuleții rămân mici, au pănușile lipite unele de altele și capătă o culoare brună-cenușie. La știuleții infectați mai târziu se observă la baza lor doar un miceliu slab dezvol/tat albicios care pătrunde în rahis . Agentul patogen Diplodia zeae (Schw.) Lév., fam. Sphaeropsidaceae, ord. Sphaeropsidales, cl.Coelomycetes, subîncr. Deuteromycotina. Miceliul ciupercii este un tal filamentos ramificat, albicios sau cenușiu. În țesuturile afectate se formează picnidii globuloase sau turtite, cu un rostru
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
infectați mai târziu se observă la baza lor doar un miceliu slab dezvol/tat albicios care pătrunde în rahis . Agentul patogen Diplodia zeae (Schw.) Lév., fam. Sphaeropsidaceae, ord. Sphaeropsidales, cl.Coelomycetes, subîncr. Deuteromycotina. Miceliul ciupercii este un tal filamentos ramificat, albicios sau cenușiu. În țesuturile afectate se formează picnidii globuloase sau turtite, cu un rostru la capătul căruia se distinge osteolul. Picnosporii sunt de două tipuri, unii oval-alungiți bicelulari, drepți sau ușor curbați, măslinii sau bruni de 25-30 x 5-6 µm
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
1 %. 5.6.7. Putregaiul cenușiu al cepei Botrytis allii Această boală frecvent produce pagube de 15-20 % la ceapă în culturi de câmp dar și în depozite. Simptome. Atacul se observă pe frunze și pe bulbi, prin apariția unor pete albicioase de 1-3 mm în diametru, circulare sau ovoide, în dreptul cărora țesuturile se scufundă .Dacă este umiditate ridicată, pe țesuturile atacate apare un puf cenușiu, dens, iar plantele pier. Plantele mature pot prezenta o putrezire a coletului, urmată de putrezirea părții
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
se îndoaie și se rupe de la locul de atac. În lanurile de grâu puternic atacate apar vetre de atac în care plantele sunt frânte, culcate în diverse direcții, asemănătoare cu cele produse de Gäumannomyces graminis. Spicele plantelor bolnave sunt mici, albicioase și dacă nu sunt complet sterile, conțin doar cariopse mici, ușoare, șiștave. Agentul patogen Pseudocercosporella herpotrichoides (Fron.) Deight., fam. Mucedinaceae, ord. Moniliales, cl. Hyphomycetes, subîncr. Deuteromycotina. Ciuperca formează în timpul ciclului ei evolutiv o formă sterilă, stromatică, evidentă prin petele caracteristice
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
la gulii: lemnozitatea; * la conopidă: culoarea, alta decât cea albă, viermi; * la varză: viermi; * la ridichi: dospirea; * la usturoi: cățeii seci, îngălbeniți, ofiliți, desprinși; * la fasolea păstăi: prezența ațelor; * la mazărea păstăi: întărirea boabelor, viermi; * la sfecla roșie: prezența cercurilor albicioase; * la pepenii verzi: starea de coacere; Defectele interioare se constată în general, în urma secționării longitudinale sau transversale a 10-20 fructe sau legume din proba de analiză. Dacă fructele au coaja tare, aceasta se sparge în prealabil. Defectele ascunse se constată
Chimia alimentelor. Analiza substraturilor alimentare by Lucia Carmen Trincă, Adina Mirela Căpraru () [Corola-publishinghouse/Science/430_a_1254]
-
prezintă sub forma unei sfere de culoare galbenă, cu diferite nuanțe, care variază de la galben-deschis la roșiatic. Gălbenușul este acoperit la exterior cu o membrană, denumită membrana vitelină. Pe suprafața gălbenușului se găsește discul germinativ, sub forma unui cerc mic, albicios. Gălbenușul conține lipide în proporție de 31% și proteine în proporție de 16%. De asemenea, acesta este o sursă importantă de vitamine (vitamina A, vitamina B1, vitamina B2, vitamina D) și de substanțe minerale (fosfor, fier, magneziu, seleniu, potasiu, sodiu
Chimia alimentelor. Analiza substraturilor alimentare by Lucia Carmen Trincă, Adina Mirela Căpraru () [Corola-publishinghouse/Science/430_a_1254]
-
Baltă-Cotnari, Dealului Dumbrava, Dealul lui Vodă sau pe flancul nordic al Dealului Morii, Dealul . Apariția la zi a argilelor și marnelor sarmatice atrage formarea numeroaselor sărături care se pun în evidență, în special în perioadele secetoase, sub forma unor pete albicioase. Astfel, în urma spălării formațiunilor marnoase de către apele de șiroire din versantul estic al Dealului Mare (zona Cotnari-Ceplenița) sărurile ajung pe șesul Bahluiului prin intermediul pârâului Sărata, Graurului, Zlodica, Buhalnița, Cârgota (Dealul lui Vodă) (V. Băcăuanu, 1968). În urma unor ploi torențiale din
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
Virusologie, și testul iese negativ. La mine la consultație vine în primăvara lui 1994, la 4 ani și jumătate. Avea 13 kg și 95 cm înălțime, șaten ochi căprui, cu tegumentele și cu mucoasele palide, pe buze avea un lizereu albicios parcă ar fi băut lapte bătut. Călduros, cu extremitățile calde, nu suportă căldura (soba de la țară), lent psihic, iritabil dar foarte afectuos cu mama sa. Are un somn superficial cu coșmare. Visează animale mari, căini, oameni mascați. Se trezește speriat
A fi creştin by Rotaru Constantin [Corola-publishinghouse/Science/498_a_778]
-
se clasifică În (tabelul II): TABELUL II: Clasificarea endoscopică a leziunilor esofagiene corozive (Zargar modificat) Gradul O Imagine endoscopică normală Gradul I Eritem, edem limitate la nivelul mucoasei (+/mici eroziuni nesângerânde) Gradul II a Friabilitate, eroziuni, ulcerații superficiale, exudat membranos albicios Gradul II b Leziuni ulcerative profunde sau circumferențiale Gradul IIIa Ulcerații profunde, hemoragice, arii mici de necroză. Gradul IIIb Necroză extensivă Gradul IV Perforație A. Gradul O și I - nu lasă sechele B. Gradul II a - nu produc stenoze C.
Compendiu de toxicologie practică pentru studenţi by LaurenȚiu Şorodoc, Cătălina Lionte, Ovidiu Petriş, Petru Scripcariu, Cristina Bologa, VictoriȚa Şorodoc, Gabriela Puha, Eugen Gazzi () [Corola-publishinghouse/Science/623_a_1269]
-
mortalitate ridicată; beneficiază de antidot . 2. Anamneza pozitivă de substanțe organofosforice; 3. Semnele clinice caracteristice (sistematizate În formule memotehnice> MUDDLES, DUMBELS, SLUDDGE) În special tetrada constituită din: • mioză precoce și persistentă • tegumente umede, transpirate, hipersecreție bronșică, eventual cu secreții spumoase albicioase exteriorizate la nivelul cavității bucale. • pierderea urinei / materiilor fecale În lenjerie • fasciculații musculare eventual convulsii 4. Examenele toxicologice pozitive pentru SOF din corpul delict; lichid de vărsătură; urină (se evidențiază metaboliții SOF-urilor) 5. Nivelurile scăzute ale activității colinesterazice: uzual
Compendiu de toxicologie practică pentru studenţi by LaurenȚiu Şorodoc, Cătălina Lionte, Ovidiu Petriş, Petru Scripcariu, Cristina Bologa, VictoriȚa Şorodoc, Gabriela Puha, Eugen Gazzi () [Corola-publishinghouse/Science/623_a_1269]
-
-o cu ardoare nu ideii de ornamentică (asemenea intarsiei din arta orientală) ci scrierii de simboluri narative, obținute prin lectură (Ștefan cel Mare, Inundația, Ecoul etc.). Dificultățile tehnice îl obligă la cloasonări cu șuvițe metalice (aramă), care alături de tonul egal albicios al osului ating uneori relații rafinate, deși timide încă.” ( Vasile Savonea - Arta naivă în România, Ed. Meridiane, București, 1980, pag. 42) Nichitean Gavril 1932 Sculptor „În ce mă privește când lucrez în sculptură mă gândesc la ceva frumos, la bine
50 de ani de artă naivă în România : enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/759_a_1584]
-
organ. Este legată de procesele cu substrat imun. Steatonecroza este reflectarea necrozei uscate la nivelul țesutului adipos. Este rezultatul scindării trigliceridelor în glicerol și acizi grași. Ultimii se saponifica în săpunuri de calciu, care se exteriorizează sub forma unor focare albicioase, uscate, net delimitate de țesutul gras înconjurător. Se întâlnește la rumegătoare în țesutul adipos de la bază cordului și la câine sub formă de focare miliare în pancreas. Necroza cazeoasă are etiologie infecțioasă, fiind produsă în special de M. bovis, M.
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
4,0 concomitent cu instalarea rezoluției. Aciditatea cadaverica este deci un fenomen tranzitoriu și are importanță practică redusă. Modificările globilor oculari. Modificările globilor oculari încep prin pierderea treptată a transparenței corneei și opacifierea completă a acesteia, devenind de culoare cenușie albicioasa cu mici denivelări la suprafață, prin exicoza parțială a globului ocular. Fenomenul începe la 6-8 ore după moarte și este complet după circa 10 ore vară și 20 ore iarnă (Pellegrini N., 1987Ă. Interpretarea opacifierii corneei trebuie să se facă
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]