1,515 matches
-
mod direct starea de sănătate mintală. În psihiatria clasică, se vorbea de conceptul, cu un pronunțat caracter moral, de moral insanity (folie morale) sau de nebunia morală. Cele mai importante aspecte clinice legate de această stare sunt psihopatiile, perversiunile constituționale, alcoolismul și toxicomania. În sociologie, acestea apar în sfera relațiilor interumane, în stările pasionale sau legate de sentimentele de culpabilitate. Elementul cel mai reprezentativ este, după H. Damaye, „debitul moral”, o infirmitate psihosocială, dar care nu intră în sfera psihiatriei, ci
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
bolnavi psihic evadați din spitale); - vagabondajul migrator (bande de delincvenți). Atentatele la moravuri și prostituția au următoarele forme: - prostituatele înnăscute sunt, după clasificarea lui C. Lombroso, psihopate cu o imaturitate afectivă și morală; ele se caracterizează prin: impudicitate, frigiditate, superstiții, alcoolism, sunt gurmande, agitate, leneșe, vanitoase, vicioase, imprevizibile, mitomane, cu un intelect de limită; se mai notează absența simțului moral, indiferență afectivă, înclinații către rău; sunt imprevizibile și cu un mare potențial delictual; - prostituatele ocazionale sunt persoane morale, dar care au
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
acționeze în direcția reîncadrării acestei categorii de bolnavi într-o activitate practică utilă, care să le trezească interesul, să-i stimuleze, să le ofere satisfacții și posibilități de realizare socială, asigurându-le totodată și un venit material corespunzător. Recuperarea în alcoolism și toxicomanii Alcoolismul și toxicomaniile sunt afecțiuni psihice cu o largă răspândire socială, care determină o stare de deficiență psihică specifică, marcată mai ales prin dependența bolnavului față de toxic. Prin gravitatea tulburărilor de personalitate pe care le determină, aceste droguri
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
reîncadrării acestei categorii de bolnavi într-o activitate practică utilă, care să le trezească interesul, să-i stimuleze, să le ofere satisfacții și posibilități de realizare socială, asigurându-le totodată și un venit material corespunzător. Recuperarea în alcoolism și toxicomanii Alcoolismul și toxicomaniile sunt afecțiuni psihice cu o largă răspândire socială, care determină o stare de deficiență psihică specifică, marcată mai ales prin dependența bolnavului față de toxic. Prin gravitatea tulburărilor de personalitate pe care le determină, aceste droguri afectează și sensul
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
psihoprofilactice, de psihoigienă individuală sau colectivă, educație sanitară axată pe problema respectivă, măsuri severe de farmacovigilență privind regimul manipulării și al administrării medicamentelor cu efect narcotic, analgezic sau a stupefiantelor; c) măsuri psihosociale de eradicare a cauzelor care favorizează răspândirea alcoolismului și toxicomaniilor; d) măsuri sociale privind controlul riguros al producției și manipulării de piață comercială a produselor alcoolice, precum și a medicamentelor sedative și analgezice pe bază de opiacee, a psihotropelor. Recuperarea în psihopatii și sociopatii Din punct de vedere psihosocial
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
42, 1984. Rentschnick, P., „La bioétique de l’An 2000”, în Méd. Hyg., 46, 1988. Resnick, H.L.P., Suicidal behaviors, L.A. Churchill Ltd., Londra, 1968. Retezeanu, A.; Enăchescu, C., „Patologia interrelațiilor umane în grupul familial la un lot de bolnavi cu alcoolism cronic”, în Bul. Inf. I.P.S.M.P., 2, 4, 1994. Retezeanu, G., „Dispensarul psihiatric”, în Buletin eugenic și biopolitic, 4, 1-2, 1930. Retezeanu, G., „La răspântie - capitalul uman de mâine”, în Buletin eugenic și geopolitic, 4, 3-4, 1930. Reuck, A.V.S.; Porter
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
aur în această situație „dacă ai apă suficientă, mănâncă astfel nu consuma nimic” Deși cartea s-ar putea să conțină informații folositoare, ar fi greu să-ți concentrezi ochii asupra cititului pe măsură ce crește deshidratarea . 14. 5 litri de vodkă Când alcoolismul ucide pe cineva acest lucru se întâmplă de obicei din cauza deshidratării. Alcoolul absoarbe apa, corpul pierde o cantitate enormă de apă încercând să elimine alcoolul. Estimăm o pierdere de 60 până la 90 ml apă la fiecare 30 de ml de
PROIECT DE CONSILIERE. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Mihaela Cenuşă () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_910]
-
stări depresive profunde însoțite uneori de idei și tentative de suicid. c. Absența mecanismelor de apărare Absența, în antecedentele personale ale bolnavului a unor mecanisme de apărare manifestate intens sau orientate neadaptativ (manifestări hipocondrice și de conversie isterică), precum și a alcoolismului sau abuzului de medicamente reprezintă de asemenea premize ale unei bune adaptări la tratamentul de recuperare. Comportamentele de apărare psihică au un rol deosebit în adaptarea emoțională la tratament, însă ca să îndeplinească acest rol, ele trebuie să se manifeste cu
VI. ELEMENTE DE PSIHOLOGIA BOLNAVULUI ŞI CONSILIERE PSIHOLOGICĂ GHID PENTRU KINETOTERAPEUŢI. In: ASPECTE METODICO - PRACTICE ALE KINETOTERAPIEI LA DOMICILIU by Camelia Soponaru () [Corola-publishinghouse/Science/300_a_632]
-
ancestrale se trage, de pildă, moartea unui copil împachetat de părinți în balegă, după obiceiul locului, în loc să i se administreze medicamente, astfel se justifică revenirea in corpore la cârciumă a sătenilor abia ieșiți de la o conferință-lecție de igienă asupra ravagiilor alcoolismului. Materialul, viu și divers, cules la sursă (tematic, unele însemnări reiau subiecte din articolele și pamfletele publicate de U.), este transcrierea fidelă a unor experiențe, dar pe măsură ce autorul își conturează o conștiință a scrisului, el se lasă furat de plăcerea
ULIERU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290328_a_291657]
-
care nu rareori este dură. Aceștia vor fi deprimați, vor plânge, se vor simți respinși și nu vor putea înfrunta situația neplăcută, ceea ce denotă faptul că au un respect de sine scăzut. Acesta reprezintă un factor fundamental pentru îmbolnăvirea mintală, alcoolism, sinucidere, dependență de droguri și crime. De asemenea, aceste persoane nu au maturitatea necesară pentru a întemeia o familie creștină în stare să înfrunte furtunile vieții. Unii părinți cred că au dreptul de a conduce și controla viitorul copiilor lor
EDUCAŢIA COPILULUI ÎN FAMILIE. In: Arta de a fi părinte by Otilia Todică () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1407]
-
a copilului; - prevenirea și combaterea fenomenelor de violență în familie, mai ales împotriva femeilor și copiilor; - promovarea sănătății reproducerii; educație sanitară în sfera sănătății familiei și a nutriției sănătoase; - prevenirea delincvenței juvenile și recuperarea socială a delincvenților; - prevenirea și tratarea alcoolismului, a dependenței de droguri atât la adulți, cât și la copii; - îmbunătățirea formelor de asistență a copiilor abandonați (extras din Zamfir 2003). 7. Deși mediul universitar și de cercetare a fost foarte activ în analiza problemelor sociale ale tranziției și
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
toaletă în locuință). În același timp, stresul, starea psihică a individului sărac, de multe ori cu un nivel de educație scăzut, sau dezorganizarea familială a generat situații de abandonare a îngrijirii stării de sănătate ori stiluri de viață nesănătoase (incluzând alcoolismul), ajungându-se treptat la o acumulare de boli insuficient tratate/netratate (vezi și Berevescu, Stănculescu, 2004). Dincolo de problemele strict legate de fenomenul sărăciei există însă probleme legate de educația sanitară deficitară, iar pentru o parte a populației din România probleme
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
prevalente de o intensitate deosebită, care le modifică comportamentul, contribuind la o creștere masivă a tensiunii afective. Mare se dovedește a fi influența factorilor nocivi exogeni care sensibilizează personalitatea patologică față de factorii psihogeni. Printre aceștea pe primul loc se situează alcoolismul. Din totalul de 600 cazuri cercetate, În 276 actele agresive au fost săvîrșite sau În ebrietatea alcoolică, sau de personalități cu semne de alcoolism cronic În diferite stadii ale acestuia, predoninînd cei cu stadiul I (82 personalități) și stadiul II
COMPORTAMENTUL AGRESIV AL PERSONALITĂŢILOR PATOLOGICE. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by M.Revenco () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1478]
-
nocivi exogeni care sensibilizează personalitatea patologică față de factorii psihogeni. Printre aceștea pe primul loc se situează alcoolismul. Din totalul de 600 cazuri cercetate, În 276 actele agresive au fost săvîrșite sau În ebrietatea alcoolică, sau de personalități cu semne de alcoolism cronic În diferite stadii ale acestuia, predoninînd cei cu stadiul I (82 personalități) și stadiul II (167 personalități). Predominarea personalităților cu alcoolism de gradul II se explică prin faptul, că În acest stadiu manifestările patologice de caracter sunt mai exprimate
COMPORTAMENTUL AGRESIV AL PERSONALITĂŢILOR PATOLOGICE. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by M.Revenco () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1478]
-
cercetate, În 276 actele agresive au fost săvîrșite sau În ebrietatea alcoolică, sau de personalități cu semne de alcoolism cronic În diferite stadii ale acestuia, predoninînd cei cu stadiul I (82 personalități) și stadiul II (167 personalități). Predominarea personalităților cu alcoolism de gradul II se explică prin faptul, că În acest stadiu manifestările patologice de caracter sunt mai exprimate. În acest stadiu al alcoolismului au loc modificări evolutive a structurii personalității pînă la cele severe cu predominarea excitabilității, manifestărilor isterice și
COMPORTAMENTUL AGRESIV AL PERSONALITĂŢILOR PATOLOGICE. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by M.Revenco () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1478]
-
ale acestuia, predoninînd cei cu stadiul I (82 personalități) și stadiul II (167 personalități). Predominarea personalităților cu alcoolism de gradul II se explică prin faptul, că În acest stadiu manifestările patologice de caracter sunt mai exprimate. În acest stadiu al alcoolismului au loc modificări evolutive a structurii personalității pînă la cele severe cu predominarea excitabilității, manifestărilor isterice și disforice. Mare se dovedește a fi și rolul traumatismului craniocerebral, care contribuie la complicarea structurii personalității patologice, sensibilizind-o la factorii psihotraumatizanți. Și, În
COMPORTAMENTUL AGRESIV AL PERSONALITĂŢILOR PATOLOGICE. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by M.Revenco () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1478]
-
17 cazuri (9,6%), epilepsii 9 cazuri (5%), tulburările organice cornice cerebrale de involuție 5 cazuri (2,8% ), pe ultimul loc situându-se deficiențele mintale 4 cazuri (2,3%) -vezi Fig. 2. Incidența cea mai mare a conduitelor heteroagresive În alcoolism confirmă Încă o dată că alcoolul facilitează trecerea la actul agresiv prin starea excito-motorie pe care o induce ca urmare a afectării circumstanțiale sau permanente a sistemului nervos central, starea de alcoolizare prin ingestie ocazională permițând declanșarea MHA și În alte
CONSIDERAŢII CLINICE PRIVIND MANIFESTĂRILE AUTO- ŞI HETEROAGRESIVE ÎN MORBIDITATEA PSIHIATRICĂ CURENTĂ. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Gh. Nedelciuc, Lăcrămioara Fărcăşel, O. Alexinschi () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1462]
-
pe care o induce ca urmare a afectării circumstanțiale sau permanente a sistemului nervos central, starea de alcoolizare prin ingestie ocazională permițând declanșarea MHA și În alte condiții psihopatologice decât cele din sindromul de dependență alcoolică. Din totalul cazurilor cu alcoolism asociat MHA, 48% din cazuri agresiunea este Îndreptată asupra membrilor familiei, actul de agresiune fiind motivate de făptuitor În 29 % din cazuri prin starea de alcoolizare din momentul agresiunii. De remarcat predominența bolnavilor aflați la vârsta activă 84,7% din
CONSIDERAŢII CLINICE PRIVIND MANIFESTĂRILE AUTO- ŞI HETEROAGRESIVE ÎN MORBIDITATEA PSIHIATRICĂ CURENTĂ. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Gh. Nedelciuc, Lăcrămioara Fărcăşel, O. Alexinschi () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1462]
-
secundă găsim tulburările afective depresii 12 cazuri (36,4%) , depresia cu forme ușoare și medii Într-o proporție de 71% din cazuri, doar 3 cazuri fiind cu depresie majoră, numar explicabil prin variația cazurilor internate În total cu aceaste afecțiuni. Alcoolismul se situează pe poziția a treia-5 cazuri( 15,2%), majoritatea acestor pacienți săvârșind autoagresiunea În stări de agitație psihomotorie; un singur caz prezentând tentative autolitice repetate motivate prin conștientizarea condiției sale de dependent de etanol. De menționat, ca motivație expusă
CONSIDERAŢII CLINICE PRIVIND MANIFESTĂRILE AUTO- ŞI HETEROAGRESIVE ÎN MORBIDITATEA PSIHIATRICĂ CURENTĂ. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Gh. Nedelciuc, Lăcrămioara Fărcăşel, O. Alexinschi () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1462]
-
alterare intelectuala profundă, globală și progresivă cu evoluție cronică a pacienților cu demență, comportamentul și echilibrul emoțional sunt total perturbate manifestându-se prin grade diferite de agresivitate. Alcoolul și drogurile, prin efectul lor dezinhibitor, favorizează trecerea la acte de agresivitate. Alcoolismul se bucură de o relativă toleranță În societatea contemporană, multe acțiuni fiind considerate de anturaj „scuzabile”. O caracteristică a agresivității din tulburările afective bipolare este furorul maniacal, cu agitație psihomotorie extremă, hiperexcitație continuă, dezinhibiție instinctuală și comportament imprudent. Tulburările depresive
TENDINŢE INTEGRATIVE PSIHOPATOLOGICE ALE AGRESIVITĂŢII. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Paveliu Liana, Chele Gabriela, V. Chiriţă, Roxana Chiriţă, R. P. Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1460]
-
Depresia și alcoolismul sunt printre cele mai frecvente tulburări psihice constatate Într-o societate de studiile epidemiologice. Evaluarea clinică se poate desfășura din două perspective: prima perspectivă presupune dezvoltarea unei tulburări primare, complicată pe parcursul evoluției cu o fenomenologie secundară, a doua perspectivă abordează
EVALUAREA MANIFESTĂRILOR AGRESIVE LA PACIENTUL CU COMORBIDITATE DEPRESIE-ALCOOLISM. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by C. Ştefănescu, Roxana Chiriţă, V. Chiriţă, R. P. Dobrin, Magda Călăraşu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1470]
-
a tulburării secundare. Experiența clinică, de cele mai multe ori, contrazice aceste idei. Din aceste motive, cei mai mulți clinicieni preferă abordarea acestor cazuri ca fiind comorbidități și dirijarea tratamentului către cele două tulburări În același timp. Justificarea interesului crescut pentru asocierea depresiei cu alcoolismul nu este determinată numai de frecvența mare Întâlnită În populație sau În clinica psihiatrică. Aceste tulburări, fiecare În parte sau asociate, se Însoțesc de numeroase implicații medicale, psihologice, familiale, economice și spirituale. Pacienții care suferă de aceste condiții duale apelează
EVALUAREA MANIFESTĂRILOR AGRESIVE LA PACIENTUL CU COMORBIDITATE DEPRESIE-ALCOOLISM. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by C. Ştefănescu, Roxana Chiriţă, V. Chiriţă, R. P. Dobrin, Magda Călăraşu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1470]
-
medicale, psihologice, familiale, economice și spirituale. Pacienții care suferă de aceste condiții duale apelează frecvent la serviciile medicale sau rețeaua specializată În asistența drogodependențelor. Agresivitatea este deasemenea o problemă importantă la pacienții cu tulburări psihice, mai ales În cazul asocierii alcoolismului. Comportamentele violente cum ar fi omuciderea, agresiunea fizică și violența domestică provoacă numeroase suferințe societății și familiilor acestor pacienți. De obicei, acești pacienți nu recunosc comportamentul violent ca fiind o problemă care necesită asistență și tratament, prezentarea la psihiatru fiind
EVALUAREA MANIFESTĂRILOR AGRESIVE LA PACIENTUL CU COMORBIDITATE DEPRESIE-ALCOOLISM. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by C. Ştefănescu, Roxana Chiriţă, V. Chiriţă, R. P. Dobrin, Magda Călăraşu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1470]
-
asistență și tratament, prezentarea la psihiatru fiind rezultatul presiunii familiei, membrilor rețelei de suport social sau a organelor legal abilitate. Modificările dispoziției induse de consumul de alcool Evaluarea modificărilor dispoziției determinate de consumul de alcool presupune În mod automat că alcoolismul este factorul primar, În timp ce depresia aparține tabloului clinic secundar, determinat de abuzul de substanță. Tulburările dispoziției fac parte din exprimarea clinică obișnuită a consumatorilor abuzivi de alcool, mai ales În timpul sevrajului. În această perioadă de timp, pacienții dependenți de alcool
EVALUAREA MANIFESTĂRILOR AGRESIVE LA PACIENTUL CU COMORBIDITATE DEPRESIE-ALCOOLISM. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by C. Ştefănescu, Roxana Chiriţă, V. Chiriţă, R. P. Dobrin, Magda Călăraşu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1470]
-
pacienți, simptomele depresive persistă În timp și reprezită un factor de risc important pentru reluarea consumului de alcool. La aceste cazuri se recomandă administrarea unui tratament cu antidepresive, Întrucât datele clinice și studiile efectuate au demonstrat reducerea ratelor de recădere. Alcoolismul secundar unei tulburări depresive Administrarea alcoolului ca medicație antidepresivă este un comportament obișnuit, cu o prevalență semnificativă În funcție de populația de referință. Se consumă alcool În dorința de a diminua tristețea, pentru anihilarea fricii și a diferitelor temeri, pentru a combate
EVALUAREA MANIFESTĂRILOR AGRESIVE LA PACIENTUL CU COMORBIDITATE DEPRESIE-ALCOOLISM. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by C. Ştefănescu, Roxana Chiriţă, V. Chiriţă, R. P. Dobrin, Magda Călăraşu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1470]