1,519 matches
-
Nevoi, de alții scrise, i-au dus printre străini Eu am rămas aici... din când în când o carte Mai pune câte-o veste, în viața mea cu spini. Nu plâng, imi pun pe rană, speranță și tăcere, Îmi caut alinarea... prin amintiri de ieri... Dar sufletu-mi de mamă e-o mare de durere... Și-n palma mea, se sting, prea multe mângâieri. Referință Bibliografică: Nu plâng / Marin Bunget : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1579, Anul V, 28 aprilie
NU PLÂNG de MARIN BUNGET în ediţia nr. 1579 din 28 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366218_a_367547]
-
iubito, în vis și-n gând de drag Cu resemnarea unui călător pierdut Ce-abia se sprijină bătrân într-un toiag Pe ultimul lui drum prin mlaștină și lut... Te strâng de drag, iubito, în brațe și în vis Cu alinarea leului răpus de o leoaică Ce puii apărându-și, iubitul și-a ucis Când seara plânge trist o balalaică... Te strâng de drag, în vis și-n gând, iubito, Cu desfrânarea poftei dorului carnal, Cu patima iubirii ce n-ai
TE STRÂNG de ROMEO TARHON în ediţia nr. 777 din 15 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351903_a_353232]
-
nefericită, Doar tu venit-ai să m- alinți Cu magicul cuvânt Ce cu blândețe l-ai rostit: „Zâna!” În ceasul acela, Mi-am reamintit cine sunt: O primăvară-n floare! Și-atunci eu te-am răsplătit C-un zâmbet, dulce alinare. Și nu știam de ești bărbat adevărat, Sau înger pe pământ... Te rog, Păstrează-ți sufletul așa De dragu-mi! Referință Bibliografică: Te rog! / Floarea Cărbune : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 783, Anul III, 21 februarie 2013. Drepturi de Autor
TE ROG! de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 783 din 21 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352031_a_353360]
-
ați profesat. Astăzi credeți că e în firea dumneavoastră să vă dedicați, nu cu mici încordări și lupte personale, rosturilor de a face dreptate? Cu ce credeți că ați făcut mai multă dreptate semenilor: cu profesia de jurist sau cu alinarea și iubirea din cântec? Consider că numai Dumnezeu este absolut nepărtinitor în aplicarea legilor sale drepte. De aceea nici nu am dorit să profesez în calitate de judecător sau procuror, nici să fiu avocatul părtinitor al clientului pe care trebuia să-l
FLOAREA TĂNĂSESCU. DARUL CÂNTECULUI PENTRU CEL CARE ÎL IUBEŞTE, ÎL CREŞTE ŞI ÎL RODEŞTE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1265 din 18 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/352278_a_353607]
-
mult decât cu structurile și realitatea ei. De aceea medicul nu trebuie să ne fie departe în nicio împrejurare. Omul se simte mai în siguranță în prezența medicului, chiar și dacă este conștient uneori, de un sfârșit grăbit și iminent. Alinarea, fie numai și de la cuvântul medicului, suprapune realității dramelor umane, o cât de vagă speranță. Contrariul nu e nepermis în universul uman, el există atunci când un medic e sărăcit de luminozitatea interioară a iubirii, atunci când iubirea nu se asociază profesionalului
UN MEDIC AL UMANULUI ŞI ADORABILULUI OMENESC de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1007 din 03 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352338_a_353667]
-
ideea că nu există niciun om pe lume născut pentru nimic, că în sufletul fiecăruia, este elevație și transcedere a sensurilor simplităților umane în miracole. Generozitatea, finețea, vrednicia doctoriței Luminița Marilena Pascariu se adaugă neclintirii interesului ei de a aduce alinare, a reda pe suferind sieși, încrezător, vindecat de complexări pesimiste, pentru a-l întoarce în familie și în societate, din spital, despovărat de dureri, spaime, dezolări! Este o doctoriță cu o căldură umană care ajută bolnavul să recâștige forță și
UN MEDIC AL UMANULUI ŞI ADORABILULUI OMENESC de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1007 din 03 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352338_a_353667]
-
au abordat această specie - elegia - sub forma clasică pentru a ilustra o stare de pierdere irecuperabilă, cu tot ce decurge din ea: tristețe, amintire, lacrimi, gânduri-puzderie, dureri, melancolii. Dând glas iubirii pierdute, poetul (și nu numai el) simte o oarecare alinare sufletească, își ogoiește dorul în cuvinte și imagini rămase pe hârtie sau doar atunci când îl ajunge acea specifică stare de jind, numită îndeobște, inspirație. O stare normală până la un anumit punct. Cine nu a pierdut pe cineva drag în viață
CELEI CE NU MAI ESTE, DE CEZARINA ADAMESCU de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1018 din 14 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352447_a_353776]
-
acestuia puterea să-și poarte pașii înainte, în căutarea oazei făgăduite: “Atunci am văzut / curcubeu aruncat / - cărare pe bolta înaltă - / spre țărmuri / și i-am făcut rugăciune / să-mi ducă privirea / și dorul / pe drumuri de stele / să-mi dea alinare de suflet // și gânduri, o mie!” (Cu gândul la tine). Căutări permanente, frământări, tumult sufletesc, doruri neîmplinite decât uneori, în vis, pași stingheri, așteptare și iar căutare, ba chiar, orbecăire în bezna care s-a așternut. Lumina iubirii s-a
CELEI CE NU MAI ESTE, DE CEZARINA ADAMESCU de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1018 din 14 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352447_a_353776]
-
și de la capătul neformat al visului la celălalt se aprind aripile îngerului mă protejează știu îl doare știu și-i tot spun să mă lase o clipă cât o unghie de gheară a tăcerii singură să-și dreagă glasul șoapta alinarea alinându-se nu mă ascultă și-atunci îmi spun... și doi fulgi dacă rămân pe trupul îngerului pot visa că ruperea e o iluzie adâncită sub talpa goală a ierbii amare și-atunci între mine și hotarul durerii mai adaug
ÎNGERULUI I SE ARD ARIPILE de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1026 din 22 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352494_a_353823]
-
sânul nopții ochii singurii paznici de la marginea existențelor se ascund și se deschid ca într-o garafă veche cu gura ciobită și formă de trup ofilit ce picură în pocale uitate de vreme sufletul strop cu strop într-o veșnică alinare Referință Bibliografică: Iubindu-te / Daniela Dumitrescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1582, Anul V, 01 mai 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Daniela Dumitrescu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul
IUBINDU-TE de DANIELA DUMITRESCU în ediţia nr. 1582 din 01 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/352577_a_353906]
-
coeziunea societății. Prin aceasta nu trebuie să înțelegem că Biserica se substituie Statului în relația acestuia cu societatea și nici nu își asumă funcțiile proprii ale acestuia, însă ea trebuie să îndeplinească o misiune esențială și totodată imperativă și anume: alinarea suferințelor tuturor oamenilor și protejarea demnității umane - lucru ce scoate în evidență gândirea și slujirea socială a Bisericii, așa încât ea nu poate fi în afara problemelor sociale cu care se confruntă omul. Ea nu poate fi un spectator indiferent, pasiv și
RECENZIE – IOAN CODOREAN, „BISERICA ÎN LUME – DEZBATERI ACTUALE”, EDITURA PRIMUS, ORADEA, 2012, 106 PAGINI ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 822 din 01 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/350437_a_351766]
-
moment dat găsesc o corespondență semnificativă în viața și opera mea. Pe deoparte, psihologul este un medic al sufletelor, iar poetul prin poeziile sale devine un taumaturg al celor care, fără a apela la psiholog, medic sau preot, găsesc o alinare în poemele care de cele mai multe ori fac trimitere la divinitate. MDP: Ce definește personalitatea dumneavoastră? ILIE MARINESCU: Prin secolul VI, Boethius afirma că „Persona est substantia individua rationalis naturae”, adică persoana este o substanță individuală de natură rațională. Definindu-mă
ILIE MARINESCU, PSIHOLOGUL VEDETELOR DIN ROMANIA de MARIA DIANA POPESCU în ediţia nr. 93 din 03 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350465_a_351794]
-
moment dat găsesc o corespondență semnificativă în viața și opera mea. Pe deoparte, psihologul este un medic al sufletelor, iar poetul prin poeziile sale devine un taumaturg al celor care, fără a apela la psiholog, medic sau preot, găsesc o alinare în poemele care de cele mai multe ori fac trimitere la divinitate.MDP: Ce definește personalitatea dumneavoastră?ILIE MARINESCU: Prin secolul VI, Boethius afirma că „Persona est substantia individua rationalis naturae”, adică persoana este o substanță individuală de natură rațională. Definindu-mă
ILIE MARINESCU, PSIHOLOGUL VEDETELOR DIN ROMANIA de MARIA DIANA POPESCU în ediţia nr. 93 din 03 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350465_a_351794]
-
Mirunei din viața mea, iată că aveam să trăiesc alte întâmplări, cum este și cea de mai jos, care merită să fie relatată. Cu două zile în urmă, primisem un telefon, că voi avea o vizită importantă. O vizită pentru alinarea sufletului meu, bolnav de dor. Am cunoscut-o pe internet.... Intr-o dimineață, deschizând larg, ca de obicei, fereastra balconului, am auzit zbuciumul mării. Valurile se spărgeau cu forță de stabilopozii digului de apărare, din dreptul spitalului municipal. Schimbându-se
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1241 din 25 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350561_a_351890]
-
tuturor, cel din discotecă, Gazebo. Aveam să o văd pe Lăură îmbrăcată în negru pe scările Universității unde erau aprinse zeci de lumânări și flori, multe zile de la terminarea așa zisei Revoluții. Mulți dintre colegi am încercat să-i aducem alinare cu câte o vorbă bună, o încurajare. Aveam să o revăd după doi ani pe stradă. Nu mai era față aceea zglobie, avea cearcăne mari și parcă era străină de tot ce se întâmplă în jurul ei. Trecuse prin cea mai
ROSI & LAURA de RADU LIVIU DAN în ediţia nr. 1227 din 11 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350647_a_351976]
-
bine ale mamei, am luat copacul din fața casei, curcubeul, petecul de cer, lumina și speranța dimineții, ploaia ce aduce uitarea, dangătul duios al clopotelor din biserică, si am mai luat și...poezia. Poezia care să ne dea speranța, curaj și alinare când viața da navală peste noi și lucrurile au luat-o pe un făgaș nedorit, cănd dorul de casă te înconjoară, cănd amintirea a ceea ce a fost odatata ți se strecoară în suflet sau cand dimpotrivă, bucuria ce o trăiești
POEZIE, MUZICA SI SUFLET de MARA CIRCIU în ediţia nr. 103 din 13 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350792_a_352121]
-
pe albe aripe. Apleacă-mi genunchii în tainica tină, Să simt revărsarea iubirii divine, Învață-mă, Doamne, să curg spre Lumină, Ca vorbele-n versuri, de ardere pline. Scufundă-mă-n mirul izvoarelor Tale, Din care să iau picături de-alinare, Arată-mi Lumina întoarsă-n petale, Sfioasă și dulce, clipind lumânare. Referință Bibliografică: Arată-mi, Doamne! / Curelciuc Bombonica : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 466, Anul II, 10 aprilie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Curelciuc Bombonica : Toate Drepturile Rezervate
ARATĂ-MI, DOAMNE! de CURELCIUC BOMBONICA în ediţia nr. 466 din 10 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351591_a_352920]
-
a sa: „Se cunoaște faptul că muzica, în general, și muzica sacră în special, este izvor de pace profundă, de bucurie sfântă, dar și de sănătate sufletească și trupească. Ascultată în stare de rugăciune, muzica liturgică devine terapie, contribuie la alinarea suferinței sufletului și a trupului.” Închei spunând că există oameni credincioși, dar și necredincioși care atunci când intră într-o Biserică și ascultă slujba, sau un astfel de concert, izbucnesc în lacrimi. Lacrimile se ivesc uneori din mustrări de conștiință, alteori
CORUL „TENEBRAE” (TENEBRAE CHOIR) de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 702 din 02 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351640_a_352969]
-
viața mea mereu, numai pe tine OCHII Când sufletu-i stins de un dor ne-mplinit Când inima-mi plânge de-un chin nesfârșit Când totu-i pustiu, cenușiu, vag și trist Doar doi ochi frumoși mă mai fac să exist ALINAREA Când soarele se duce la culcare Îi ia locul surioara lui mai mică, luna Când mă gândesc la tine am o alinare Și sincer la tine mă gândesc într-una FERICIREA Pe cerul vieții mele o stea strălucește Când sufletul
DESPICÂND FIRUL DRAGOSTEI ÎN 4, 5, 6... (NANOPOEME) de CRISTIAN GABRIEL GROMAN în ediţia nr. 404 din 08 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346719_a_348048]
-
nesfârșit Când totu-i pustiu, cenușiu, vag și trist Doar doi ochi frumoși mă mai fac să exist ALINAREA Când soarele se duce la culcare Îi ia locul surioara lui mai mică, luna Când mă gândesc la tine am o alinare Și sincer la tine mă gândesc într-una FERICIREA Pe cerul vieții mele o stea strălucește Când sufletul mi-e rece, mereu mi-l încalzește Când mă topesc de dor, mereu mă răcorește Sunt fericit când știu că ea la
DESPICÂND FIRUL DRAGOSTEI ÎN 4, 5, 6... (NANOPOEME) de CRISTIAN GABRIEL GROMAN în ediţia nr. 404 din 08 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346719_a_348048]
-
și emoțiile zilei. Drept concluzie finală, putem spune că suntem în fața unei cărți a maturității depline, un fel de ,,ultima verba” aproape testamentară, pe care autoarea, Floarea Cărbune, o lasă cititorilor de azi, de mâine și de totdeauna ca o alinare în cunoaștere, iar posterității - atât de severă și necruțătoare -ca pe o rugă convingătoare de a-i acorda meritatul drept la supraviețuire. Pentru sufletul mare de poet al autoarei și al cititorilor, ca teleormănean, la 50 de km. depărtare de
RECENZIE LA ROMANUL RĂDĂCINI (PURANI DE VIDELE, LOCUL MAGIC AL COPILĂRIEI MELE) DE FLOAREA CĂRBUNE de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 336 din 02 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351223_a_352552]
-
mariaj, nu reușește să vadă suferința copiilor ei, iar aceștia se înstrăinează de ea. Singurătatea Arianei crește și mai mult după ce fratele ei este admis la școala de muzică și ajunge la internat. Universul compensatoriu în care își găsește ea alinarea sunt cărțile. Citește cu febrilitate, chiar scrie, împreună cu Ramona, o prietenă, un roman prin corespondență. Totuși, Ariana rămâne și la maturitate „o ciudată“, o ființă greu de înțeles chiar și de prietenii apropiați. Căsătorită destul de tânără cu Ion, devine în
DESPRE CĂUTAREA FERICIRII PRIN IUBIRE, CRONICĂ DE VOICHIŢA PĂLĂCEAN VEREŞ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 791 din 01 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345550_a_346879]
-
celula societății. În procesul de educare a copilului există autoritatea tatălui care își îndrumă odrasla spre asprimile vieții dar și dragostea maternă. Bici și zăhărel spune o altă zicală. Au apărut astfel vracii care, alături de îndatoriri de vindecare sau măcar alinare a suferințelor fizice se ocupau și de o echilibrare a autorității conducerii prin ajutorul Divin dat de către o autoritate supremă. Autoritatea supremă, căreia i se supune și conducătorul fizic, duce în masa membrilor colectivelor sociale la acceptarea mai ușoară a
SLUGĂ LA DOI STĂPÂNI de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1327 din 19 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/352174_a_353503]
-
RÂNDURI Am ostenit în trecerea-mi prin rânduri Rătăcitoare pâlcuri de-ntrebări Templu de tihnă scuturând amurguri Cu gându-mi navigând în depărtări. Te văd în colțul tău de-nsingurare Scriind pe cerul clipelor povești Când versu-ți lași să-mi fie alinare Mă-ntrebi de sunt... iar eu te-ntreb de ești. Da, suntem, amândoi destine ninse, Cu inimi prăfuite de ne-ncrederi Cu-aceleași doruri, sângerânde vise Rămase spânzurate printre iederi. Georgeta Resteman (10) Ion VANGHELE: EȘTI OSTENITĂ, EU SUNT OSTENIT
POEME ÎN OGLINDĂ (II) de ION VANGHELE în ediţia nr. 410 din 14 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356298_a_357627]
-
Hai să fugim în taina din cămară Să ne iubim cu-n dor de primăvară Afară însă ninge-n pipirig Și steaua s-a încolăcit de frig. Pe pleoapa ta, tăcută, umbra pală Dansează înghețată clipa goală Himerică de gesturi alinare Ne troienește-aceeași întrebare.
POEME ÎN OGLINDĂ (II) de ION VANGHELE în ediţia nr. 410 din 14 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356298_a_357627]