649 matches
-
de asta păstrăm ideea ! Bun, Zaraza nu înseamnă nimic pe românește, dar ! Dar ! Dacă tangoul ăsta o să aibă un dram de succes, domnișorule Cristian, poate deveni cel mai frumos cuvânt pe care un iubit i-l spune iubitei lui. Un alint ! Un cuvânt care să capete sens prin însuși cântecul ăsta și care să poată fi folosit de oricine, gândește-te numai ! „Ești ca o zarază“, va spune afectat domnul ca să intre în grațiile domniței. Am întâlnit azi o zarază, și-
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Science/864_a_1839]
-
să demonstreze c-o pot cânta chiar mai bine, dar sfârșitul nu era altul decât tragic, fiind scoși uneori de tot din programul teraselor sau restaurantelor. Pentru toți oamenii, femeia fatală despre care nu știau că numele îi pornise de la alintul unei bovine, misterioasa Zaraza sau Zaza, cum o prescurtaseră, era numai și numai a lui Cristian Vasile. Nu voiau să audă de altă variantă, așa cum se obiș- nuia ca mai mulți cântăreți să interpreteze aceleași piese, fiecare aducându-le farmecul
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Science/864_a_1839]
-
fi fost el dacă un pitic amărât și hidos nu era în prima seară să-l tragă la Răcaru ? A ? Cine ar fi fost el dacă piticul amărât și hidos nu avea ideea minunată de a păstra titlul ăla nenorocit, alintul boului, cum îi spunea Cristian, Zaraza ? — Serios acum, nu-mi dau seama dacă ești prost de-a dreptul sau doar un visător, mon cher. Dar îți spun eu, istoria nu are loc și pentru personaje secundare. Și nu des- pre
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Science/864_a_1839]
-
ale economiei de piață... - decât prunul... Dar tradiția, lăudabilă sau nu, dar repetată sub cât mai multe fațete posibil, e aceea care ne individualizează În raport cu alții, iar pe aceia În raport cu noi. Iar individualizarea, negentropia cum Îmi place mie s’o alint, Înseamnă viață. Precum bateria de la ceas, care e vie câtă vreme Își individualizează o față prin semnul plus, iar pe cealaltă prin semnul minus, dar moartă și prin urmare aruncată la gunoi când fețele i-au ajuns la fel. Iar
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
Leonardo da Vinci - vezi că te flatez, dar unde mi-e Whisk...as-ul? - putea fi și pictor, dar și inginer... Știu că numai de asta nu-ți arde acum, dar tot spui că’s o pisică răutăcioasă - deh, ca alint... Hai, Moti, dă-i drumul. E vorba de ce-am văzut odată la televizor, de lampa veșnică pe care chinezii o așezau lângă Împărat; mort, desigur. Să-i lumineze drumul spre zei, precum pe al tău spre Zamolxe. Doar că
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
Elveția, Marea Britanie. „Mihai merge cu mine”, precizează Regina Maria. Luni, 7 și marți 8 aprilie. Drumul cu trenul spre Franța durează două zile: Mihai se află în grija bonei și a bunicii, Regina Maria, care îi dă un nume de alint: „Miky este o mare bucurie și este absolut adorabil, iubitor, drăgălaș și bun”. Miercuri, 9 aprilie. Trenul regal staționează la Strasbourg. Regele Ferdinand și Regina Maria se deplasează la Mulhouse, apoi la Kalmar, pentru a participa la ceremonii consacrate soldaților
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
dar trebuie să lupți pentru el. Eu port numele tatălui meu în acte, nu mi-a folosit la nimic. Timeea nu poartă numele tatălui ei. Educația unui copil constă în orice lucru, în orice faptă, în fiecare privire, în fiecare alint. Trebuie să fii neîncetat alături de copilul tău. Iubirea dintre părinte și copilul său nu se negociază pe nimic. Pentru trecutul meu, pentru toată viața mea, pentru faptul că nu m-a înțeles că nu sunt obișnuită, că Dumnezeu a vrut
Iubiţi bolnavii de cancer by Timeea Florina, Timeea Irina Gabriela () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1254_a_2203]
-
și prețuindu-l. Meseria de agricultor, adică de rob al pământului, era bine înțeleasă și practicată cu dăruire, trudă și sudoare. Plugul, sapa, coasa, secerea erau folosite cu îndemânare și hărnicie, iar unele lucrări se transformau parcă în mângâieri sau alinturi. În urma unui cosaș iscusit, își amintește Dumitru Dascălu, pajiștea rămânea netedă, cu iarba retezată la același nivel, ca un obraz de bărbat proaspăt bărbierit. La capătul ogorului, înainte de a începe să are, să semene, să prășească, să cosească ori să
CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
jucăuși ca două mărgele de peruzea, pe care am înterbat-o cum se numește învățătorul lor. Cu un glăscior limpede și melodios, în care mi s-a părut că disting dragoste și respect și mândrie, ba chiar și un pic de alint, mi-a răspuns: - Tovarășul nostru învățător se numește Dumitru Dascălu. A fi învățător Nopțile lungi de toamnă-iarnă, bântuite de insomnii, îi prilejuiesc lui Dumitru Dascălu frecvente întoarceri în trecut, mai ales în cel îndepărtat, răscolindu-i amintirile, multe dintre ele
CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
s-au urcat la cap, iar opiniile lor mediocre sînt exprimate cu mult mai multă aroganță pentru simplul fapt că ei sînt cei care le proferă. Criza mea de astm s-a Înrăutățit, cu toate că Îmi urmam dieta cu strictețe. Un alint care nu Însemna nimic, venit din partea acelei femei ușoare care s-a arătat Înțelegătoare cu starea mea fizică demnă de milă, mi-a răscolit amintirile amorțite din viața de dinainte de aceste aventuri. În acea noapte În care nu am putut
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1962_a_3287]
-
dar ce vedeam ivindu-se dintre degetele ei lungi simțeam cum Îmi crește și mi se zbate În pantaloni. Aș fi vrut să-i facă plăcere, iar glasul ei era un susur de plăcere adresându-se lui Viorel Într-un alint exacerbat: — Oh, Vio, de când n-am mai mâncat porumb fiert. Era un Vio care venea mai curând de la Viorica. Fața lui reflecta plăcerea din glasul ei. — Bine, dragă, bine, bine... O să mai Întârziem. Să ne schimbăm totuși cămășile dacă mai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
domnul Teodor Cozma prin Europa Domnului Cozma iar Îi este frică - sau se preface că-i este frică - atunci când urcăm În avion. — E greu, Costică, e greu... Tac diplomatic, neluându-i În seama tânguiala, gândind că este acea nevoie de alint pe care o așteaptă din când În când, cât se poate de normală. Și pe mine mă trece un oarece nod În gât pe coridorul dinspre avion, având la rându-mi nevoie de o Îmbărbătare. Mergem la o Întâlnire cu
[Corola-publishinghouse/Administrative/1951_a_3276]
-
dată, la o vârstă înaintată, sufletul, zâmbetul, răbdarea, experiența anilor de dascăl, la picioarele unor micuți frumoși, plângăcioși, dar ... cu o durere surdă în priviri. Erau copii care nu știau ce-i cântecul! Erau copii care n-au auzit vreodată alintul mamei! Am înțeles atunci că speranțele lor erau ancorate în modelele mature care aveau să-i conducă încet, cu răbdare, pe drumul formării lor ca oameni care trebuiau să se integreze, fără probleme, în societate. Primele sfaturi le-am primit
C?ntecul neauzit al ?oaptelor rostite by Faighel Cezara [Corola-publishinghouse/Science/83993_a_85318]
-
o bicicletă, deoarece sunt pur și simplu "altceva", îndeplinind funcții diferite, dincolo de faptul că au roți și grăbesc deplasarea. În consecință, abundentele și istovitoarele lamentații care vizează însăși existența culturii de masă (sau de consum, într-o expresie depreciativă) sunt alinturi nerealiste, care se mulțumesc cu o logică precipitată și care aduc întotdeauna ca argument creațiile de vârf din diverse arii și segmente culturale. Însă capodoperele sunt posibile tocmai datorită acumulării masive în domeniile respective, datorită marii cantități de produse medii
by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
soutane blanche, les objets que je percevais tout autour comme un fouillis et cette odeur toujours imprécise dans le silence, oș étais-je?...” Poezia lui Tudor Gh. Calotescu pare conectată la fibra genialității marelui sculptor român, în încremenita oază stelară... „Sub alintul palmelor sale / plăPăditoare de lut / în căutarea perfecțiunii / apusul surâde...” (O lacrimă șlefuită) Ca un zbor icaric peste-un timp al unei irealități învăluitoare ni se revelă marile capodopere brâncușiene: „Poarta sărutului... arc de triumf / închinat iubirii” (Brâncuși) „îmbrățLșarea eternă
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
un patriarhal Ev Mediu de convenție - acțiunea se petrece în vremea lui Petru Rareș -, aducând în scenă boieri și jupânese, stareți, răzeși, lotri, plăieși, partea a doua e o idilă (între Ioniță, nepotul domnitorului, și Anca, fiica pădurilor) plină de alinturi, emanând o poezie naivă. Din limbajul cu tentă arhaică și accent moldovenesc, autorul obține și efecte comice. Dincolo de lejerități și stângăcii, evocarea aceasta rapsodică are culoare și un anume fior. O cădere a fost, la premiera din 1919, comedia Una
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286760_a_288089]
-
al rușilor ș.a.), Lucian Blaga deschide o rubrică intitulată „Note”, cuprinzând comentarii literare, culturale și filosofice, un gen de „tablete” nesemnate, identificate ulterior a-i aparține. Probabil că i se poate atribui și pseudonimul E. Dera, citibil Iedera, nume de alint pentru soția lui, Cornelia Blaga, pseudonim sub care dă traduceri ( Din cugetările lui Merejkovski) și articolul Socialism și cultură. Alături de Iustin Ilieșiu, sunt prezenți în mod obișnuit Cezar Petrescu (iscălind și c.p. sau Iago), Adrian Maniu (folosește inițialele A.M.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290635_a_291964]
-
Pare destul de surprinsă că cineva dorește să cumpere un carnet de note de mici dimensiuni la ora aceea destul de înaintată, ea oricum rămăsese întâmplător peste program, pentru că realizează un inventar al mărfii din stoc. Îmi spune că „Sfințișoara”, numele de alint pe care localnicii l-au dat Sfintei Filofteia, martirizată la vârsta de 12 ani, face cu adevărat parte din viața orașului, a regiunii chiar. Pare a fi destul de sceptică față de fenomenul mai nou al autocarelor cu pelerini veniți și din
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
figură stă în centrul majorității capitolelor. Unele dintre ele fixează percepția lui Kostoglotov încă din titluri, care conțin chiar vorbe de-ale sale: Studiile nu te fac mai deștept" (rezumă concepția lui Kostoglotov, transmisă lui Diomka) și "Albinuța" (numele de alint pentru asistenta Zoia). Ultimele două capitole ale romanului ("Prima zi a creației", "Și ultima zi") tot lui Kostoglotov îi sunt consacrate și surprind acțiunile și bogăția trăirilor sale în ziua externării. Alte capitole urmăresc îndeaproape relația lui Kostoglotov cu diferite
by Cecilia Maticiuc [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
acestora trecând la "organizarea apărării" și barica-dându-se în casă cu 2-3 prieteni, în compania "proviziei etilice" și a radioului sau Zenit cu care urmarea știrile de la Centru de uragane din Miami. Nu cunoșteam tactica lui "Papa", cum îi spuneau cu alint localnicii, de "organizare a apărării", dar presupun că după sosirea noastră la Havana am luat "măsuri" similare. Până la încheierea misiunii, Cel de Sus ne-a ferit de uragane, spre satisfacția soției și insatisfacția mea, care aidoma lui Plinius cel Bătrân
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
și apoi lea frecat cu podul celeilalte până ce pleava s-a separat. A introdus semințele în gură, le-a mestecat și le-a înghițit. La fel am procedat și noi. Erau plăcute la gust! Satisfăcuți și sătui, am ieșit pentru alintul lui SHRI SURYA, dragul nostru soare indian de decembrie. Vă relatez aceste multe și mici amănunte, nu din dorința de a epata prin scris sau a vă plictisi, în loc să vă vorbesc despre puja, despre purificări, despre corpul subtil... Nu, acum
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]
-
și TV. Având ca punct de pornire cronicile sale scrise pe marginea acelui volum de corespondență, el reia lectura, din perspectiva studiului literaturii epistolare ("corespondența mijloc terapeutic, loc de liniștire, zonă de stilistică ludică, ifose introspective, tandrețuri în oglindă și alinturi capricioase /.../ scrisoarea face bună medie/re/ între oglindirea necruțătoare, crudă și nudă, a jurnalului și travestiul oficial al operei publicistice. Este un interstițiu, un limb, spațiu filtrant al extremelor, care estompează, dar nu falsifică, nuanțează fără să malformeze... prea mult
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
farmecul nespus și i-au oxigenat mereu sensibilitatea artistică, menținută astfel la un grad extrem de intensitate: „totdeauna mi-a plăcut să fiu protejat, exceptat, favorizat, poate ca o compensație față de lipsa de manifestări a iubirii părintești, care interzicea sărutul, mângâierea, alintul, răsfățul.“ De aceea, el caută, mereu lacom, ambianța feminin-ocrotitoare, concretizată de numeroasele sale mătuși, bune și drăgăstoase, iar apoi de egeriile sale, surorile Ana Gălan și Victorița Ștefan, femei fascinante, cu „ochii magic-misterioși“ și cu o „paciință transcendentală“, sugerând participare
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
aș fi progenitura alor mei, ci am fost cumpărat de la țigani. Lacrimile ca lacrimile, dar sufletul mi se umplea de o tristețe sfâșietoare, ce persista mult timp după restabilirea adevărului și consolările de rigoare. Consolări orale și niciodată sărut sau alint. Tata interzisese astfel de manifestări sentimentale, considerate de dânsul ca de prost-gust. Nici pe ei nu i-am surprins vreodată sărutându-se ori mângâindu-se, nici eu n-aveam voie să-i sărut. Când taică-meu nu era de față
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
mă interesa pe mine și să mă scufund într-însa, uitând de ceilalți și de altceva: totdeauna mi-a plăcut să fiu protejat, exceptat, favorizat, poate ca o compensație față de lipsa de manifestări a iubirii părintești, care interzicea sărutul, mângâierea, alintul, răsfățul. Mi-e foarte greu să-mi amintesc ce am vorbit în particular cu dascălii mei și unde. Poate l-am vizitat acasă pe profesorul de filosofie, poate nici n-a fost ceva important și nu s-a repetat adesea
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]