413 matches
-
o imagine mai mare decât obiectul real, ea se poate găsi față de obiect la o distanță de: a. 0; b. 0,2f; c. 1,2f; d. 2,2f. 3. Convergența sistemului format din două lentile de convergențe C1 și C2 alipite este: a. C1− C2; 83 b. C1 + C2; c. C1 - C2; d. C1/2+ C2/2 4. Indicele de refracție absolut al unui mediu optic: a. poate fi mai mare, mai mic sau egal cu unitatea, în funcție de mediu; b. este
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/541_a_1064]
-
unor documentații cadastrale recepționate de biroul teritorial, cu consimțământul titularului, dat în formă autentică. ... (2) În aceste situații, imobilul dezlipit din cartea funciară se înscrie în cartea funciară în care se transferă, fie cu regim de imobil distinct, fie că alipit (unificat) la imobilul existent în acea carte funciară. ... (3) Prin dezlipire se micșorează întinderea imobilului din care s-a preluat suprafață ce primește numărul cadastral nou. Prin alipire se mărește suprafață. ... (4) Fiecare imobil trebuie să aibă un numar cadastral
EUR-Lex () [Corola-website/Law/210531_a_211860]
-
străveche 1, În România poziția comuniștilor era și mai precară. Deși Uniunea Sovietică a restituit României nordul Transilvaniei (cedat sub presiune Ungariei În 1940), Stalin nu intenționa să returneze Basarabia sau Bucovina, ambele incluse În URSS, și nici sudul Dobrogei, alipit acum Bulgariei. Prin urmare, comuniștii români erau constrânși să justifice pierderi teritoriale semnificative, așa cum În perioada interbelică fuseseră incomodați de pretențiile sovietice asupra Basarabiei, pe atunci teritoriu românesc. Mai rău, liderii comuniști români nu erau adesea nici măcar... români, cel puțin
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
am identificat constant două tipuri de celule gigante pe care le denumim: celule gigante de tip Langhans și celule gigante de corp străin. Dacă primele sunt bine conturate, secundele au forme foarte diferite și o parte a membranei aproape invizibilă, alipita de corpul străin. Primele sunt frecvente în bolile infecțioase, secundele în micobacteriozele păsărilor, infestațiile parazitare și în procesele de necroza și de resorbție. Cornil și Babeș, citați de Ciurea (1971Ă au evidențiat posibilitatea ca și unele celule epiteliale să se
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
prin tratatul zis al minorităților din 9 Decemvrie 1919, România a recunoscut același drept de cetățenie următoarelor categorii de locuitori: a. Tuturor celor domiciliați, la data punerii în aplicare a tratatului, pe teritoriul țării (teritoriul vechiului Regat și al ținuturilor alipite) (art. 3); b. Tuturor celor născuți pe zisul teritoriu și domiciliați aci (art. 4); c. Tuturor celor născuți pe acest teritoriu și care nu se bucurau de vreo supușenie străină (art. 6); d. Evreilor care locuiau pe teritoriul țării și
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
art. 7 din tratatul minorităților nu prevede altă condițiune pentru acordarea cetățeniei decât faptul de a domicilia în țară în momentul aplicărei tratatului. În acest mod au putut deveni cetățeni români, în afară de evreii așezați de mai multă vreme în teritoriile alipite, toți evrei pe cari diferite evenimente brutale, îi obligaseră să se refugieze în acel timp în țara noastră. În sfârșit, tratatul de la Trianon din 4 Iunie 1920 (art. 61-66)526 și cel de la Saint Germain din 10 Septemvrie 1919 (art.
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
tratatul de la Trianon din 4 Iunie 1920 (art. 61-66)526 și cel de la Saint Germain din 10 Septemvrie 1919 (art. 70 și urm.) 527, prevăd obligația pentru statul român de a acorda cetățenia română celor care aveau indigenatul în teritoriile alipite. Este de remarcat că, deși tratatul minorităților acordă acest drept larg de încetățenire, menit să dea un statut juridic legal tuturor evreilor și străinilor refugiați din Rusia Sovietică, din Galiția și chiar din Ungaria revoluționară, totuși, atât Decretul-Lege No. 2085
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
tratatului minorităților (art. 7), ci aplicația dispozițiunilor din tratatele de la Trianon și Saint Germain, pretinzând pentru evreii din vechiul Regat, să fie născuți în țară sau chiar în străinătate, dar din părinți așezați în țară, iar pentru locuitorii din teritoriile alipite deci și pentru evrei să fi avut indigenatul (apartenența) la 1 Decemvrie 1918 în Bucovina și Transilvania și domiciliul administrativ la 9 Aprilie 1918 pentru cei din Basarabia. Deși ne găsim în fața unor condiții restrictive, totuși, în fapt, din cauza modului
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
cei din Basarabia. Deși ne găsim în fața unor condiții restrictive, totuși, în fapt, din cauza modului cum a fost recunoscută această cetățenie, s'a deschis cea mai largă posibilitate de a se obține cetățenia în mod fraudulos. În ce privește evreii din teritoriile alipite, situațiunea lor de cetățeni a fost clar precizată apoi, în art. 56 din Legea privitoare la dobândirea și pierderea naționalității române din 24 Februarie 1924, care recunoaște ca cetățeni români pe toți locuitorii din Bucovina, Transilvania, Banat, Basarabia, Dobrogea Nouă
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
pășit la o realizare legislativă prin Decretul-Lege pentru revizuirea cetățeniei din 22 Ianuarie 1938529. Acest Decret-Lege pornește de la suspicionarea regularității încetățenirilor intervenite de la 30 Decemvrie 1918 încoace, și în special, asupra constatărilor de cetățenie ce s'au făcut în teritoriile alipite, de către autoritățile administrative, ceea ce reiese clar de altfel și din expunerea de motive. Decretul-Lege și mai ales regulamentul fixează, diverse categorii de evrei, în ce privește condițiunile de îndeplinit pentru a fi confirmați cetățeni. Astfel art. 88 din Regulamentul din 9 Martie
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
Scopul primordial al politicilor educaționale inițiate de autoritățile române în interbelic a fost "unificarea sufletească a tuturor cetățenilor acestei țări prin școală; căci nu trebuie să uităm că învățământul nostru până la Unire, având patru organizațiuni deosebite, în cele patru provincii alipite, fusese supus unor influențe culturale diferite, care au lăsat urme profunde în structura noastră sufletească, urme care slăbeau desigur, conștiința noastră națională" (Angelescu, 1939, p. 10). În condițiile în care factori politico-istorici centrifugali au împins sistemele educaționale ale regiunilor românești
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
românesc a antecedat unificarea politică și facerea României Mari. În aceste condiții, a unei memorii naționale unitare deja configurată, obiectivul central al procesului de management politic al trecutului a devenit consolidarea memoriei naționale în cadrul statal. Încorporând, la pachet cu teritoriile alipite Vechiului Regat, și importante minorități etnice, eforturile autorităților statale românești s-au îndreptat înspre integrarea internă a teritoriului și înspre omogenizarea lingvistico-culturală a țării. Idealurile mitice al purității și omogenității încă nu și-au epuizat forțele: În alte state există
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
vor fi plasați în continuarea dinastiei naționale românești, în prelungirea marilor figuri eroice ale neamului. Concluzii: consolidarea memoriei naționale. Perioada 1918-1947 stă sub semnul "consensului naționalist". Autoritățile statale investesc masiv în infrastructura educațională în efortul de românizarea ideologică a teritoriilor alipite trunchiului reprezentat de Vechiul Regat. În acest sens, perioada interbelică cunoaște o "explozie școlară": rețeaua unităților de învățătâmânt și, corelativ, bazinul populațional prins în plasa școlară, a crescut vertiginos, după cum o arată datele statistice, la fel ca și numărul de
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]