1,411 matches
-
cucerit încă din pruncie de slova scrisă. Bunăoară, soții Sfarghiu subliniază, în „120 de autori câmpulungeni”: „foaia tipărită și tabla de șah îi sunt ca un adevărat paradis de raționalitate”. Deși colaborează de aproape 40 de ani, fără întrerupere, la Almanahul „Vânătorul și pescarul român” (fost „Vânătorul și pescarul sportiv” până în anul 1990) - fără să fie vânător sau pescar - și a colaborat cu o puzderie de almanahuri, reviste și ziare, în care a scris sute de reportaje și mii de materiale
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1411 din 11 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371652_a_372981]
-
adevărat paradis de raționalitate”. Deși colaborează de aproape 40 de ani, fără întrerupere, la Almanahul „Vânătorul și pescarul român” (fost „Vânătorul și pescarul sportiv” până în anul 1990) - fără să fie vânător sau pescar - și a colaborat cu o puzderie de almanahuri, reviste și ziare, în care a scris sute de reportaje și mii de materiale de divertisment, Mihail Burduja a încredințat tiparului puține cărți. În anul 1982 a publicat o „cântare a cântărilor” bahice ce poartă titlul, suficient de sugestiv, „Pe
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1411 din 11 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371652_a_372981]
-
copilăriei mele, moștenit de la bunicii, moșii și strămoșii mei, vrednici slujitori ai Bisericii și ai țării, pomeniți întotdeauna la mari praznice de credincioasa mea mamă, cu evocări despre trecutul lor religios și patriotic, nu s-a dezlipit de mine niciodată (Almanah Bisericesc 2001) Preotul și învățătorul Ioan Marina În perioada 1915 - 1923 a studiat la Seminarul teologic Sfântul Nicolae din Râmnicu Vâlcea, apoi a urmat cursurile la Facultatății de Teologie din București, devenind licențiat în teologie în anul 1929. În perioada
PATRIARHUL BISERICII ORTODOXE ROMÂNE IUSTINIAN MARINA – ACUM LA ÎMPLINIREA A PATRUZECI DE ANI DE LA MUTAREA DIN LUMEA ACEASTA, PĂMÂNTEASCĂ (1901 – 1977)... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2275 din 24 [Corola-blog/BlogPost/375675_a_377004]
-
poezie on line de câțiva ani buni. Versurile poetului Adrian Grauenfels, Israel, le-am citit, le-am recenzat, comentat, de vreo 10 ani și vorbesc despre un membru de onoare al Cenaclului Lira21, un colaborator de excepție la revistele și almanahurile editate, unele on line altele pe hârtie, dar toate de calitate literară. De aici, de la cunoașterea reciprocă a versurilor noastre și până la experiența colajelor poetice realizate nu a mai fost decât un pas, o carte, două cărți. Se știe că
CRISTINA ŞTEFAN [Corola-blog/BlogPost/379129_a_380458]
-
poezie on line de câțiva ani buni. Versurile poetului Adrian Grauenfels, Israel, le-am citit, le-am recenzat, comentat, de vreo 10 ani și vorbesc despre un membru de onoare al Cenaclului Lira21, un colaborator de excepție la revistele și almanahurile editate, unele on line altele pe hârtie, dar toate de calitate literară. De aici, de la cunoașterea reciprocă a versurilor noastre și până la experiența colajelor poetice realizate nu a mai fost decât un pas, o carte, două cărți.Se știe că
CRISTINA ŞTEFAN [Corola-blog/BlogPost/379129_a_380458]
-
scriere creativă de la Școala Generală din comuna Poieni, care a călăuzit un grup de elevi înzestrați în realizarea primilor pași în literatură. Creațiile artistului clujean Lazăr Morcan asigură volumului un plus atractivitate, datorită graficii deosebite care pigmentează vizual lucrarea. Lansarea Almanahului Napoca Nova Mierle într-un lan cu maci va avea loc joi, 26 iunie, la Cercul Militar Cluj, în Sala Armelor, începând cu orele 17:00, în cadrul ședinței Cenaclului literar „Artur Silvestri”, condus de Antonia Bodea. Materialele din care vor
LA EDITURA „NAPOCA NOVA” A APĂRUT ANTOLOGIA LITERAR-ARTISTICĂ „MIERLE ÎNTR-UN LAN CU MACI” de VOICHIŢA PĂLĂCEAN VEREŞ în ediţia nr. 1271 din 24 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/374251_a_375580]
-
34 Corpusul receptării...., vol. 3, p. 385. 35 xxx Lupta românilor din județul Satu Mare pentru făurirea statului național unitar român. Documente 1848-1518, Buc., 1989, pp. 195-198. "Intelighenția" sătmăreană era la curent cu "vehemența" lui Titu Maiorescu și a "Junimii" împotriva almanahurilor "lepturiștilor" ("Versuinții Romani", "Diorile Bihorului", "Fenice"). Vasile Vartolomei (născut în satul lui Vasile Lucaciu, Apa, în 1913), profesor apoi la Oradea și istoriograf al vieții culturale bihorene Mărturii culturale bihorene, 1944) scria că "Toată ideologia Junimii era contrară "latiniștilor ardeleni
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
Benjamin Franklin (în timpul unei furtuni, acesta a înălțat un zmeu de care a legat o cheie), prin care se demonstra că fulgerul este un fenomen electric. ¶ Lazzaro Spallanzani respinge (după ce face experimente) teoria generației spontanee, propusă de John Needham. ¶ Apare Almanahul nautic al lui Nevil Maskelyne. ◊1768-1772 [vîrstă: 10-14 ani] Cam de la vîrsta de 10-11 ani începe să scrie versuri lirice (în prefață din 1783 pentru Poetical Sketches se menționează perioadă în care au fost scrise poeziile: 1769-1778). Pentru a i
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
în timpul verii) și la cea din Vlahu-Iani. Din 1924 dispune de o catedră la Liceul român din Grebena, liceu care tipărea și o revistă, cu un titlu iubit de aromâni - „Lumina”. În „Lumina”, „Calendarul aromânesc”, „Lilicea Pindului”, „Flambura”, „Peninsula Balcanică”, „Almanahul aromânesc «Frăția»”, „Revista aromânească”, o altă „Lumină” (1936-1937), precum și în „Dimândarea”, „organ de luptă românească”, A. își publică poemele evocatoare pentru existența zbuciumată, asediată de potrivnicii, a fraților săi „de ginte aromână”. Această frântură de români trăind sub zări întunecate
ARAIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285412_a_286741]
-
1983-1990), Nicolae Oprea (din 1990). Comitetul de redacție este alcătuit din Al. Cerna-Rădulescu, Șerban Cioculescu, Augustin Z. N. Pop, Gabriel Țepelea, Ion Popovici, Corneliu Marcu, Ioana Girardi, Mihail Moșandrei. Periodic, revista editează și un număr de suplimente, „Biblioteca Argeș”, „Literatorul”, „Almanah Argeș”, „Poesis”, „Anticipația”, consacrate creației literare, îndeosebi poeziei, dar și scrierilor în proză. Revista își propune, cu formulări turnate în tiparul ideologic al momentului, să fie „locul de dezbatere amplă și pasionată a tuturor realizărilor și direcțiilor ce se manifestă
ARGES. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285435_a_286764]
-
a României, editata de Vladimir Diculescu, Editura Academiei R.S.R., București, 1974 . Bibliografia românească modernă, Editura Academiei R.S.R., București, 1984-1996. Bibliografia relațiilor literaturii române cu literaturile străine în periodice : 1919-1944, Saeculum, București, 1999, 2 volume. RĂDUICĂ, Georgeta, RĂDUICĂ, Nicolin, Calendare și almanahuri românești : 1731-1918 : Dicționar bibliografic, Editura Științifică și Eciclopedică, București, 1981. 2. 11. Autres ouvrages consultés Le bon usage, Grevisse, Duculot, Bruxelles, 1975. Lexique des règles typographiques en usage à l'imprimerie naționale, Imprimerie naționale, Paris, 1990. Traité moderne de ponctuation
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
en trois parties, vol. ÎI : 1851-1958,1970-1971, en trois parties ; Bibliografia României. Articole din periodice (Bibliographie de la Roumanie. Articles des publications périodiques), 1953-1989 ; Bibliografia românească modernă (Bibliographie roumaine moderne), Editura Academiei R.S.R., București, 1984-1996 ; Georgeta Răduică, Nicolin Răduică, Calendare și almanahuri românești : 1731-1918 : Dicționar bibliografic (Calendriers et publications périodiques roumains : 1731-1918 : Dictionnaire bibliographique), Editura Științifică și Eciclopedică, București, 1981 ; le catalogue des articles critiques du service bibliographique de la Bibliothèque Métropolitaine de Bucarest (1968-2004). 1043 La Librairie du Savoir semble être une
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
fiind apoi redactor de rubrică la „Revista română de sociologie” („Romanian Journal of Sociology”), publicație a Institutului de Sociologie „D. Gusti” al Academiei Române. De-a lungul anilor, a colaborat la numeroase reviste cu poeme, cronici, eseuri, traduceri. A debutat în „Almanahul scriitorilor” (1978) cu poeme, iar prima carte, Ecuație liniștită, îi apare în 1985. Este prezentă în numeroase antologii din țară și din străinătate. D. propune o poezie elaborată, de certă încărcătură livrescă, respectând echilibrul și solemnitatea discursului. În timp, descoperind
DIMA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286763_a_288092]
-
corector la ziarul „Timpul”, apoi redactor la „Frontul plugarilor” și la revista „Flacăra” (1848-1851), responsabil cultural la Casa Scriitorilor ș.a. În 1954 este exclus din Uniunea Scriitorilor, fiind reprimit în 1965. Din 1968 până în 1972 este redactor-șef al revistei „Almanahul literar”, editată de „România literară”. Colaborează la „Albatros” (unde și debutează), „Revista Fundațiilor Regale”, „Timpul”, „Vremea”, „Flacăra”. Volumul Manifest liric (1945) este distins cu premiul Editurii Forum. În anul 1975 solicită azil politic și se stabilește în Franța. Volumul de
CORLACIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286417_a_287746]
-
în 1917 este chemat în redacția ziarului de front „România”, sub conducerea lui M. Sadoveanu. Publică volumele de povestiri Prăpastia lui Hortopan (1918), Fântâna balaurului (1920), Ospățul (1921). După război, face parte din conducerea Editurii Luceafărul din Chișinău, lucrează un almanah pentru Basarabia, publică în „Adevărul” din București și în „Dreptatea” din Chișinău pledoarii pentru refacerea prin cultură a unității neamului, colaborează la „Școala Basarabiei” și „Glasul Bucovinei”, înființează societatea „Cetatea luminii”. Publicistica din această perioadă este reunită în culegerea Între
BELDICEANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285681_a_287010]
-
scrieri, publicate în „Lumea nouă literară și științifică” (1896). Eugeniu P. Botez se deghizează pentru prima oară în Jean Bart în „Adevărul de joi” (1898). Literatura lui a avut mulți cititori, fiind republicată în numeroase alte ziare, reviste, calendare și almanahuri: „Revista maritimă” (Brăila), fondată în 1900 de B., care a fost aici și secretar de redacție, „Curentul”, „Curentul nou”, „Viața românească”, „Adevărul”, „Dimineața”, „Adevărul literar și artistic”, „România maritimă și fluvială” (1931-1933), revistă înființată tot de B., care a îndeplinit
BART. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285660_a_286989]
-
iar ceva mai târziu este numit, pentru puțină vreme, prefect al județului Timiș-Torontal. Cariera politică a lui B. este însă în scădere. Încă din 1920 el se dedicase, în principal, gazetăriei profesioniste, fiind redactor și conducător a numeroase ziare, reviste, almanahuri și calendare. Părăsind, la mijlocul anului 1936, ziarele „Adevărul” și „Dimineața”, la care scria din 1921, intră în conducerea unui cotidian tot atât de popular, dar orientat spre dreapta - „Universul”. După război, în 1945, este exclus din rândul ziariștilor și i se interzice
BATZARIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285673_a_287002]
-
mâine”, pe care o va conduce, ca editor și redactor-șef, pe toată durata apariției, până în 1945, cu o întrerupere în anii 1939 și 1940, în contextul presiunilor legionare. Președinte al Sindicatului Presei din Ardeal și Banat (1920-1936), inițiază editarea „Almanahului presei române”. Deține funcțiile de rector al Universității Libere din Brașov (1944-1946), director general în Ministerul Muncii (1947-1956), director al Bibliotecii Centrale Universitare din București (1954-1959). A mai colaborat la „Ardealul”, „Foaia poporului”, „Vocea Ardealului”, „Pagini literare”, „Șoimul”, „Foaia diecezană” (Caransebeș
CLOPOŢEL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286301_a_287630]
-
1847), Cezar Bolliac publicase deja poezia Meșterul Manole - o prelucrare cultă a unei balade populare. 1842 este anul primei publicări a unei legende tip Meșterul Manole, în care apar toate principalele motive cunoscute. Legenda a fost publicată fără semnătură, în Almanah de învățătură și petrecere, la Iași, dar conform unor argumente convingătoare aduse de cercetători (36, p. 42) se pare că ea a fost consemnată de Mihail Kogălniceanu (o vom numi convențional „varianta Kogălniceanu”). în anul 1793, un călător rus de
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
pamfletar, intermediar între universul cărții, al mecanismelor școlare și al cuvîntului vorbit, nu scris".32 Se vorbește de acum încolo mai mult despre tipărituri decît despre carte și mai mult despre gesturi cotidiene de apropriere decît de tipăriturile înseși (periodice, almanahuri, broșuri, manifeste, afișe, caricaturi etc.). În tematica originilor, cultural înlocuiește intelectual. Roger Chartier și Daniel Roche au arătat că receptarea unui mesaj înseamnă refracție și transformare a mesajului prin receptor și că textele care vizează finisarea ideilor și a conduitelor
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
și procesiunile expiatorii (ca acelea ale integriștilor împotriva lui Salman Rushdie) vor fi diminuat, în acel an, producția tipografilor francezi. Volumele fentează regulamentele și cenzura, se tipăresc de îndată în afara Franței, trec din mînă în mînă, ici sub formă de almanahuri, colo sub înfățișarea unor false biblii, breviare sau psaltiri. Titluri anodine acoperă infamii. După 1550, ereziile colcăie. Realizarea tehnică a dejucat ordinea politică. Liantul informațional s-a răspîndit prin verigile lanțului. Din acel moment, costurile apărării, doctrinare și naționale, n-
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
, publicație apărută la București, bilunar, între 15 mai 1929 și 15 octombrie 1939, apoi lunar, între 1 noiembrie 1939 și martie-aprilie 1940. Redactor fondator: I. Ludo. Editează „Almanahul «Adam»”. A. nu anunță în primul număr un program, dar majoritatea textelor, inserate în rubricile „Proză”, „Versuri”, „Însemnări”, „Anecdote”, „Moravuri intelectuale”, atestă caracterul de magazin artistico-literar al revistei și orientarea ei antifascistă și antihitleristă. Colaborează cu versuri Ilarie Voronca, B.
ADAM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285177_a_286506]
-
Fiu al Floricăi (n. Dima) și al lui Ion Alboiu, țărani, A. urmează Liceul „Nicolae Bălcescu” din Călărași (absolvit în 1963) și Facultatea de Limba și Literatura Română a Universității din București (1964-1969). Între 1970 și 1972 este redactor la „Almanahul literar” al Uniunii Scriitorilor din România, între 1972 și 1990, redactor la „Almanahul literar” al Asociației Scriitorilor din București, iar între 1992 și 1994, consilier în cadrul Consiliului Național al Audiovizualului. Colaborează la „Luceafărul”, „România literară”, „Viața românească”, „Convorbiri literare”, „Steaua
ALBOIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285227_a_286556]
-
Liceul „Nicolae Bălcescu” din Călărași (absolvit în 1963) și Facultatea de Limba și Literatura Română a Universității din București (1964-1969). Între 1970 și 1972 este redactor la „Almanahul literar” al Uniunii Scriitorilor din România, între 1972 și 1990, redactor la „Almanahul literar” al Asociației Scriitorilor din București, iar între 1992 și 1994, consilier în cadrul Consiliului Național al Audiovizualului. Colaborează la „Luceafărul”, „România literară”, „Viața românească”, „Convorbiri literare”, „Steaua”, „Tribuna”, „Amfiteatru”, „România Mare” etc. A fost distins cu Premiul Asociației Scriitorilor din
ALBOIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285227_a_286556]
-
de natură salvate oarecum de aparatul de filmat a lui Costache Ciubotarul, nu evită cele mai penibile clișee ce se pot Închipui. Am avut deci dreptul la panoplia completă a imaginilor ce denaturează o spiritualitate autentică În favoarea unui folclor de almanah popular” (p. 225). Cea de-a treia temă majoră a articolelor care alcătuiesc volumul Monicăi Lovinescu se referă la scena culturală franceză, surprinzînd de cele mai multe ori evenimentele publicistice care marcau Într-un fel sau altul fie momentul desolidarizării unor intelectuali
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]