981 matches
-
gnomic"253 din cadrul stilului indirect liber apare aproape întotdeauna acolo unde viziunile politice, morale sau filosofice ale naratorului auctorial sau ale autorului coincid cu acelea ale personajului din roman. Într-unul dintre romanele recente ale lui Max Frisch, Montauk (1975), alternarea referinței la persoana întîi cu referința la persoana a treia pare să fie folosită de la început pînă la sfîrșit într-o formă nemarcată, ceea ce este specific, într-un fel, fragmentelor de prezentare a conștiinței. Această formulă produce o tensiune foarte
by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
la personajul-reflector, accentuarea deicticelor aici/acum prin articole familiarizante, pronume fără referință etc. Perspectivă externă și perspectivă internă, tendință către aperspectivism Perspectivă internă, tendință către perspectivism Opoziția dintre referința la persoana a treia și cea la persoana întîi este marcată Alternarea referinței la persoana a treia cu cea la persoana întîi în redarea conștiinței nu este marcată Reflectorizarea înseamnă asumarea de către personajul-narator a atributelor particulare ale personajului reflector: propriu-zis, acest proces începe atunci cînd naratorul auctorial declară, de exemplu, că nu
by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
asumată de segmentare 403, adică de separarea textului în secțiuni cu începuturi și finaluri abrupte. Nu există preliminarii sau tranziții. Therese Fischer-Seidel distinge în romanul Ulise între segmente cu "prezentare personală" și "extrapersonală". Ea este interesată în primul rînd de alternarea segmentelor de aceste două tipuri, ceea ce duce la o alternare a perspectivei interne (în special a lui Stephen și a lui Leopold Bloom) cu o perspectivă externă, adică o perspectivă care nu poate fi atribuită acestor două personaje. Astfel acest
by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
cu începuturi și finaluri abrupte. Nu există preliminarii sau tranziții. Therese Fischer-Seidel distinge în romanul Ulise între segmente cu "prezentare personală" și "extrapersonală". Ea este interesată în primul rînd de alternarea segmentelor de aceste două tipuri, ceea ce duce la o alternare a perspectivei interne (în special a lui Stephen și a lui Leopold Bloom) cu o perspectivă externă, adică o perspectivă care nu poate fi atribuită acestor două personaje. Astfel acest model este un principiu structural foarte important în Ulise. Fischer-Seidel
by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
Hightower că problema perspectivală poate rezulta din acest fel de prezentare, mai precis din tranziția de la perspectiva personală internă la cea auctorială externă 524. Narațiunea lui Porter intitulată The Jilting of Granny Weatherall combină ambele elemente aflate aici în discuție, alternarea referinței la persoanele întîi și a treia și asistența auctorială dată femeii aflate pe moarte. Povestirea despre boala și moartea lui Granny Weatherall este prezentată într-o situație narativă predominant personală în care ea funcționează ca mediu personal. Granny este
by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
recif, udat de valurile oceanului, este redată direct din punctul de vedere al omului care se îneacă, printr-o situație narativă predominant personală, în care, în orice caz, apar din nou secțiuni scurte de monolog interior. Pe lîngă toată această alternare între referința la persoana întîi și cea la persoana a treia, este extrem de interesant în contextul nostru faptul că ultima fază a morții este redată exclusiv printr-o situație narativă personală 526. Această comparație a scenelor morții la formele persoanei
by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
Leser. Pamela-Shamela-Pamela II", Arbeiten aus Anglistik und Amerikanistik 1, Graz 1976, 65 -105. Zeltner-Neukomm, Gerda, Das Wagnis des französischen Gegenwartsromans. Die neue Welterfahrung in der Literatur, Hamburg 1960. Index de termeni actorial, v. personal adverbe de timp, 57, 60-61, 149-150 alternarea referinței, la persoanele întîi și a treia, 159-162, 166-167, 255, 337 în romanul modern, 167-169, 172 amintire, v. narațiune la persoana întîi analiza trăsăturilor distinctive, 96-98 antipersonală (funcție), 119 aperspectivism-perspectivism, 38, 90, 93, 179, 194-197, 213, 255, 268 articol familiarizant
by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
62-72, 125, 268 proces de transmitere, 26, 33, 44-45, 48-49, 129, 225 profil narativ, 30, 115-118, 120, 125-127, 129, 228, 336 nivelare, 126-127 pronume personale, 67-68, 75, 88-89, 148, 153, 217, 237, 242-244, 247, 252, 263, 265, 281-282, 325, 341 alternare a referinței, 159-175, 337 ca pro-nume, 713 ca semnale de secvențe, 241-242 pronume fără referință, 240-244, 246, 255 proscrișii, ca eroi de roman, 34 prototip al situației narative, 30-31 punct de vedere (point of view, perspectivă), 32-35, 37-38, 49-50, 64
by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
121, 278, 321, 323, 337 v. și monolog interior v. și stil indirect liber redarea simulată a realității, 144 reducerea detaliilor, 189 referința pronominală la persoana întîi / referința pronominală la persoana a treia, 131-175, 182, 221, 252-253, 331-332 v. și alternarea referinței referință la persoana a treia, v. referință la persoana întîi și alternarea referinței reflector, personaj-reflector, 26, 57, 58, 71-72, 80, 88, 93-94, 97-99, 102-105, 125, 166, 170, 181, 188-190, 199-201, 219, 221, 223-237, 241-261, 263, 268, 270-272, 277-278, 282-283
by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
liber redarea simulată a realității, 144 reducerea detaliilor, 189 referința pronominală la persoana întîi / referința pronominală la persoana a treia, 131-175, 182, 221, 252-253, 331-332 v. și alternarea referinței referință la persoana a treia, v. referință la persoana întîi și alternarea referinței reflector, personaj-reflector, 26, 57, 58, 71-72, 80, 88, 93-94, 97-99, 102-105, 125, 166, 170, 181, 188-190, 199-201, 219, 221, 223-237, 241-261, 263, 268, 270-272, 277-278, 282-283, 292, 299, 306, 310, 330-334, 337, 339, 343 lucid și pasiv, 233 personal
by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
bune elasticități și mobilități crescute la nivelul articulațiilor care intră în mișcare. exerciții de relaxare se folosesc pentru formarea capacității de a executa mișcările cu eliminarea contracțiilor inutile, evitarea rigidității, a amplitudinii mici provocate de contracțiile musculare antagoniste. exerciții de alternare a contracției cu relaxarea concretizate prin mișcări cu contracție mare urmată de relaxarea segmentului respectiv. Se poate afirma astfel că exercițiul fizic, repetat metodic și gradat după principii și reguli bine stabilite, în concordanță cu vârsta, sexul, dar mai ales
Gimnastica aerobica – strategii pentru optimizarea fitnessului by Tatiana Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1148_a_1881]
-
și sistematic, de 2-3 ori pe săptămână cel puțin, pentru a avea eficiență și rentabilitate. După terminarea fazei efortului aerob este foarte important să se presteze în continuare efort cu intensitate redusă, până la intrarea în faza de încheiere. Procesul de alternare a exercițiilor de încordare cu cele de întindere și folosirea celor compensatorii după orice solicitare nu trebuie tratat superficial, mai ales în practicarea gimnasticii aerobice. Încheierea este la fel de importantă ca oricare parte a lecției de gimnastică aerobică. Ea realizează revenirea
Gimnastica aerobica – strategii pentru optimizarea fitnessului by Tatiana Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1148_a_1881]
-
de logică nu sunt de loc, în sens literal, "muzicale". Imitațiile literare ale unor forme muzicale ca Leitmotiv-ul, sonata sau simfonia, par să fie mai concrete ; dar este greu de înțeles de ce repetarea unor motive sau punerea în contrast sau alternarea tonalităților, deși folosite cu intenția declarată de a imita compoziția muzicală, n-ar fi, în esență, procedeele literare familiare ale repetiției, contrastului etc. care sunt comune tuturor artelor. *9 în cazurile relativ rare în care poezia sugerează sunete muzicale precise
[Corola-publishinghouse/Science/85058_a_85845]
-
umede de lungă durată, ca în 19691972, ceea ce duce la declanșarea alunecărilor de teren. Astfel se explică intensitatea proceselor de alunecare existente în vatra satului Chișcăreni, pe versanții din Valea Odăii, Valea Rece sau la est de Șipote și Hălceni. Alternarea unor sectoare umede cu altele mai uscate impune ca în proiectele de utilizare a versanților să se ia în considerare nu numai stabilitatea, ci și gradul de umiditate al acestora. III. Unitatea apelor înmagazinate în nisipuri și nisipuri argiloase aluviale
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
important În sistemul de recreere. Mișcările diferite efectuate În timpul dansului și jocurilor au o contribuție mare la tonifierea organismului, ajută la Îmbunătățirea stării funcționale a sistemului nervos, aparatului locomotor, normalizarea schimbului de substanțe. Executarea rapidă a mișcărilor, schimbările dese și alternarea permanentă a intensității efortului exercită o influență stimulatoare asupra tonusului vaselor, determină creșterea forței și mobilitatea proceselor nervoase, micșorează Încordarea nervoasă. O importanță deosebită o are diversificarea jocurilor emoționale pozitive. Turismul - una din cele mai răspândite forme de recreere După
Fitness. Teorie si metodica by Olga Aftimciuc,Marin Chirazi () [Corola-publishinghouse/Science/1170_a_1869]
-
ARN-ului, proteinelor și procesele de regenerare În ADN ului, a celor mai diferite organe și țesuturi. 4. Mobilizarea depozitelor de grăsime va facilita o combinație de stretching, dacă sunt Însoțite de senzații de durere, cu exerciții de forță. 5. Alternarea tensiunii și relaxarea mușchilor În anumite tipuri de stretching pot fi considerate la fel ca antrenarea capacității de a regla arbitrar tensiunea musculară și relaxarea musculară aleatorie, cu alte cuvinte - ca o Îmbunătățire a abilităților de coordonare. Efectele Întârziate ale
Fitness. Teorie si metodica by Olga Aftimciuc,Marin Chirazi () [Corola-publishinghouse/Science/1170_a_1869]
-
ridicat de energie (consumul de oxigen); solicitarea crescută a mușchilor, atunci când aceștia sunt Întinși forțat cu o viteză mare, cu o mișcare de oprire În momentele limită ale mișcării; gradul ridicat de stres mental și emoțional, provocat de senzațiile dureroase; alternarea exercițiilor de putere și stretching. Utilizarea acestor exerciții are ca scop - pierderea În greutate prin eliminarea țesutului adipos. Astfel, efectul de pierdere În greutate este cauzat de combinarea elementelor aerobe Într-o singură sesiune (lecție) a antrenamentului de tonifiere și
Fitness. Teorie si metodica by Olga Aftimciuc,Marin Chirazi () [Corola-publishinghouse/Science/1170_a_1869]
-
din ritmurile principale ale zilei la om este ritmul temperaturii corpului. Cea mai scăzută temperatură este pe timp de noapte, dimineața ea crește și atinge un maxim după amiază. Acest ritm, pe durata a mulți ani de evoluție, a permis alternarea nivelului de activitate a organismului În funcție de oscilația temperaturii mediului nostru. Alte ritmuri importante de zi sunt ritmurile tensiunii arteriale, a frecvenței cardiace, a funcției renale, capacitatea de lucru umană etc. Se evidențiază și un grup de ritmuri biologice de frecvență
Fitness. Teorie si metodica by Olga Aftimciuc,Marin Chirazi () [Corola-publishinghouse/Science/1170_a_1869]
-
ușoară a unghiului de Înclinare. „Efort piramidal”, programarea se bazează pe creșterea treptată a efortului. Viteza de rotație este invers proporțională unghiului de Înclinare a benzii rulante, ceea ce permite desfășurarea ședințelor cu o frecvență cardiacă constantă. ”Antrenamentul cu intervale” utilizează alternarea intensității de lucru la aparat cu faze de odihnă activă. „Mersul În pantă”, acest program presupune reducerea treptată a vitezei benzii rulante pe măsura creșterii unghiului de Înclinare. ”Jogging”, program În care unghiul de Înclinare al benzii rulante este stabil
Fitness. Teorie si metodica by Olga Aftimciuc,Marin Chirazi () [Corola-publishinghouse/Science/1170_a_1869]
-
la mană). Unele produse au un ușor efect stimulator asupra plantelor tratate, ceea ce face ca în școlile de viță rezultatele obținute să fie din cele mai bune. Deoarece produsele organice sunt spălate destul de repede în timpul ploilor (7-8 zile), se recomandă alternarea acestora cu Zeama bordoleză, care are o remanență mai mare pe organele tratate. Tratamentele cu Zineb au determinat o intensificare a atacului de făinare la vița de vie, fără a se putea explica momentan acest fenomen. După ploile cu grindină
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
bază de propineb s-a favorizat atacul de Uncinula necator la vița de vie. Unele produse ca Tiuramii și sulful muiabil distrug ciupercile din genul Trichoderma și au micșorat efectul natural al antagoniștilor. În vederea menținerii eficacității fungicidelor sistemice, se recomandă alternarea lor cu fungicide organice de sinteză, cu fungicide de contact sau înglobarea lor în amestecuri. Înainte de a face un tratament trebuie să se ia toate măsurile profilactice și să se determine pragul economic de dăunare. Metode de aplicare a tratamentelor
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
la piept și aterizare elastică de fiecare dată. Greșeli de execuție: împingere din șold, impuls prin întinderea puternică a șoldului. Variante: 1. combinații între sărituri întinse și sărituri cu genunchii la piept; 2. aterizare înaltă sau joasă; 3. aterizare în alternare ușor laterală (dreapta sau stânga), față sau spate. Exercițiul nr. 6 Poziția de plecare: fandare față cu întoarcere 180ș sau fandare laterală pornind din stând; piciorul neîncărcat rămâne întins. Greșeli de execuție: trunchiul nu este stabil - palmele duse la ceafă
Antrenamentul specific pentru pregătirea fizică pe uscat a schiorilor alpini by Gheorghe BALINT, Puiu GASPAR () [Corola-publishinghouse/Science/255_a_502]
-
aferent și eferent de-a lungul relației nervoase( viteza este rezultatul acțiunii motoneuronilor alfa mari cu originea în coarnele anterioare ale măduvei spinării, ce transmit inpulsuri nervoase rapide și discontinue prin mielina axonică); -mobilitatea desfășurării proceselor nervoase și anume viteza alternării proceselor de excitație cu cele de inhibiție și intensitatea cu care acestea se manifestă. Studiul lui J.P. Eclache, 1988, relevă numeroase aspecte privind impulsul nervos: -mesajele nervoase iau naștere în ariile cortico - motrice specifice ale fiecărui mușchi sau grup muscular
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
motricitatii sportive, reclamă cu necesitate stringentă parcurgerea și în cazul viitoarelor sprintere, a unei etape de pregătire atletică polivalentă. 6.2. Studii privind metode și mijloace pentru dezvoltarea vitezei la copii Pentru a nu crea disfuncții în organismul copilului prin alternarea eronată a tipurilor de efort, Weineck, 1994, relevă aspectul că în perioada de început a pregătirii, trebuie bine dozat efortul aerob, urmat de perioada când se dezvoltă cel anaerob alactacid. Capacitatea mediocră a copilului de a elimina acidul lactic arată
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
pliometric al mușchilor. Odată ce atleții ating platoul de viteză, apar dificultăți în progres. Viteza se recâștigă prin creșterea flexibilității și prin pierderea în greutate. În cazul sportivului confirmat, rămâne valabilă metoda acțiunii variabile a lui Kuznetov, 1980, care constă în alternarea în cadrul aceleiași lecții a unor exerciții cu rezistențe superioare sau egale cu cele din competiție. De asemenea, se poate acționa selectiv asupra frecvenței mișcării sau componentei forță - viteză, aceasta fiind de fapt metoda analitică. Simultan cu dezvoltarea forței și puterii
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]